Luni, 13 Noiembrie 2017 13:54

Care sunt cele trei tipuri de volatilități cu care fermierii români se confruntă în mod constant

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Producătorii agricoli din România au de-a face în activitatea lor cu trei tipuri de volatilități, și anume cu cea a prețurilor, cu cea a climei, respectiv cu cea a legislației, a declarat Nicolae Sitaru, vicepreședinte LAPAR, în cadrul unei conferințe care a avut loc joi, 9 noiembrie 2017, la București.

Președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița (ACCPT) se plânge că diferențele mari de preț, de la o recoltă la alta, îi împiedică pe producătorii agricoli autohtoni să se capitalizeze corespunzător.

„Noi, fermierii (...) din România, poate și cei din Bulgaria, dar cred că mai mult noi (...), trebuie să suportăm trei feluri de volatilități, una mai periculoasă ca alta: a prețurilor, a climei și a legislației”, a precizat patronul Elsit. „Volatilitatea prețurilor - dacă luăm ultimii 10 ani, am trecut prin prețuri de la simplu la dublu în cazul produselor noastre și este destul de greu să-ți faci un buget, (...) să știi cum și când să investești, astfel încât să nu faci pași greșiți. Se poate întâmpla să iei un credit prea mare fiind în niște prețuri bune, te angajezi la niște dotări mai mari decât poate duce ferma și te trezești cu prețuri la jumătate, cum s-a și întâmplat. Am avut în 2012, în campanie, porumbul pe la vreo 240 euro tona, iar acum, în 2017, este la jumătate de preț. Sigur, asta afectează investițiile într-o fermă și felul cum un fermier trebuie să-și dozeze investițiile în ferma lui. Lucru acesta este o vulnerabilitate”.

În cazul volatilității generate de schimbările climatice, Sitaru spune că singura modalitate de a combate pierderile de producție și de a o stabiliza este cea de reabilitare a sistemelor de irigații și de introducere a fermei ca element investițional primordial în strategiile și politicile de resort.

„Am avut ani în care am recoltat doar 300 de kilograme de grâu la hectar, am avut ani în care n-am făcut porumb deloc, am avut ani diferiți și, din păcate, nu putem să ne redresăm decât prin (...) sisteme de irigații, dar aici trebuie să ajungem la legislație. Astfel, în România, legislația vizavi de sistemul de irigații nu a mers într-o direcție (...) în regulă, în sensul să fie încurajată ferma să investească în irigații, pentru că nu prea vrea statul. Dacă statul vrea să refacă sistemele de irigații cu măsuri d-astea pompieristice, mai bine să n-o facă pentru că, peste cinci ani, peste 10 sau 20 de ani vorbim de aceleași lucruri făcute prost și cu costuri mari. Dacă vrem să refacem infrastructura de irigații, trebuie s-o facem cum trebuie, să reziste, cu soluții durabile și nu cum am auzit, cu o folie pusă pe canale, care folie va fi luată cum au fost luate și dalele. Putem iriga cu apa din pământ, cu apa care vine pe râurile interioare, putem stoca apa obținută iarna, din precipitații, soluții există, dar trebuie toate încurajate”, a mai precizat fermierul ialomițean.

Nu în ultimul rând, în contextul identificării unei volatilități și în ceea ce privește zona legislativă de la noi din țară, Sitaru precizează că vidul generat de schimbările actelor normative din scurt bulversează zona de agribusiness și o îndeamnă să fie precaută în ceea ce privește prognozele de dezvoltare chiar și pe termene mediu și scurt.

„Aș vrea să-i rog pe cei care ne conduc ca dacă tot ne spun să respectăm legea, să înceapă ei prin a o respecta. De fiecare dată când noi nu respectăm legea, suntem amendați, ni se opresc banii, numai că atunci când sunt puși ei să respecte legea, uită s-o facă, cum este și acum. Deși există o lege care zice că nu trebuie să modifici acte normative fiscale mai devreme cu șase luni înainte, pe o lege votată în Parlament, acum Guvernul României dă o ordonanță de urgență și de la 1 ianuarie 2018 schimbă legislația fiscală. Nu sunt șase luni, nu înțeleg de ce nu fac niște legi pe care să le înțelegem și, pe urmă, înțelese bine, să le putem și aplica. Azi zicem una, mâine facem alta. Dacă vine un organ fiscal sau un controlor de la o agenție a statului, oricând, oricine, pentru orice motiv poate să te amendeze sau să te închidă. Lucrurile astea fac ca rezultatele noastre să nu fie acelea care ar trebui să fie, să te gândești de o mie de ori înainte să faci ceva, pentru că riști să intri în contradicție cu cineva”, a spus, pe finalul discursului său, Nicolae Sitaru. „Din păcate, un fermier din România, mare parte din timpul lui îl ocupă cu partea birocratică a lucrurilor, asta însemnând 70-80 la sută. Abia o mică parte din restul de timp se gândește cum să facă totul mai bine, cum să obțină 14 tone de porumb ca în SUA. Îmi doresc ca, în cel mai scurt timp, România să fie cel mai important producător de porumb din UE”.

În săptămâna 6-12 noiembrie 2017, prețul porumbului în portul Constanța a atins un nivel de 136 - 137 euro/tonă, iar rapoartele USDA, proaspăt lansate, nu prezintă veștile bune așteptate de producătorii români. Cu toate că producția de porumb a Rusiei a fost ajustată de la 15,3 la 15 milioane de tone și a Ucrainei de la 27 la 25 de milioane, pentru Brazilia, estimarea producției rămâne constantă la 95 de milioane de tone. În contextul actual, producția Braziliei este destul de importantă pentru că, de ceva vreme, porumbul de origine braziliană pune presiune pe piața din regiunea Mării Negre, iar conform rapoartelor USDA, acest lucru va continua și pe viitor.

În ceea ce privește grâul, rapoartele USDA din această lună nu prezintă schimbări majore. Producția din Uniunea Europeană a fost revizuită la 151,5 milioane de tone, iar cea din Rusia, la 83 de milioane.

Citit 377 ori

Articole recente - Ionel Vaduva

newsletter rf

surse si resurse

Publicitate

ADAMA semintetoamna 300x250

romania food

Banner 300x250 archiTECHture

Revista