Marți, 12 Septembrie 2017 22:34

Semințele de mac lovesc din nou: Egiptul ar putea redirecționa un cargou cu grâu franțuzesc către controlul Procuraturii. Cazul Cerealcom, reeditat. Cornul secarei, reloaded

Scris de
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Procuratura publică ar urma să verifice un cargou încărcat cu 59.000 tone de grâu franțuzesc, ca urmare a depistării prezenței în această încărcătură a unui conținut de semințe de mac, a afirmat luni, 11 septembrie 2017, un oficial al Ministerului Agriculturii din Egipt, citat de Reuters, în fapt un al doilea transport vizat pentru o potențială returnare la origine (cazul materiei prime provenite din România).

Furnizorii spun că Egiptul – cel mai mare cumpărător de grâu la nivel mondial – a început să verifice din nou cargourile cu materie primă, cu mai multă atenție. Sunt astfel revigorate temerile cu privire la înăsprirea cerințelor de calitate și siguranță alimentară la import, situație similară cu cea de anul trecut, atunci când subiectul depistării unor cantități infime de cornul secarei în contingentele cu grâu a generat mare vâlvă printre comercianți.

„Rezultatele de laborator au sosit azi. Putem confirma prezența semințelor de mac, periculoase, de altfel; în alte condiții, n-ar fi fost vreo problemă pentru noi”, a menționat purtătorul de cuvânt al Ministerului egiptean al Agriculturii, Hamid Abdel Dayem. „Mai mult ca sigur, cazul va fi transferat Procuraturii”.

Furnizorul de grâu, în acest caz, Transgrain France – vânzătorul singurului contingent de grâu franțuzesc care a ofertat GASC în acest sezon (n.r. - autoritatea națională egipteană de achiziții materii prime), insistă că semințele de mac depistate în interiorul transportului fac parte dintr-o varietate nepericuloasă, denumită papaver rhoeas.

Potențiala respingere a transportului de grâu a generat deja spaimă în Franța. Acolo, traderii se tem că această confuzie cu privire la varietățile de mac posibil prezente în materia primă ar urma să genereze noi dispute pe o piață de export unde prezența cornului secarei, anul trecut, a dus la boicotarea în masă a licitațiilor egiptene.

Odată transmis procurorului public, grâul franțuzesc s-ar alătura unui alt contingent de materie primă de 63.000 de tone, de proveniență România (exportat de Cerealcom). Acesta a fost respins, luna trecută, de serviciul de carantină agricolă din Egipt și este pasibil să fie re-exportat către țara noastră.

Furnizorii plătesc circa 10.000-15.000 USD pe zi pentru a ține cargourile în port și se tem că aceste costuri se vor majora dacă se dezvoltă o „coadă” a importurilor.

„Există temeri serioase că o nouă problemă, similară cu cea a cornului secarei, ar putea reapărea. Reprezentanții mai multor furnizori cer o întâlnire oficială cu ministrul Comerțului pentru a discuta problema”, afirmă un trader european.

Comercianții spun că verificările „la sânge” din partea serviciului de carantină ar putea reprezenta o încercare din partea inspectorilor de a-și câștiga privilegiile pierdute ca urmare a implementării unui nou sistem de inspecție alimentară, în acest an, demers care a blocat trimiterea acestor angajați peste hotare pentru a aproba expedierea cargourilor.

Un grup de astfel de inspectori a făcut apel în Justiție împotriva noului sistem, având ca bază temerile conform cărora se permite intrarea în țară a unor contaminanți periculoși, însă verdictul nu a fost încă aplicat și acesta, la rândul său, este atacat în instanțele de judecată.

Traderii afirmă că perspectivele de respingere a cargourilor cu materie primă ar putea duce, din nou, la o dispariție temporară a furnizorilor de grâu de la licitațiile inițiate de Egipt.

„Devine iarăși periculos să faci afaceri cu GASC... Nu știu ce se va întâmpla mai departe”, a precizat pentru Reuters un trader localizat în Cairo.

Cazul Cerealcom, tras la indigo

Un nou scandal, similar cu cel al cornului secarei, generat încă o dată de „bătălia” dintre autoritățile statului (GASC, pe de-o parte, și Administrația Centrală pentru Carantină Agricolă, de cealaltă parte) se prefigura la orizont încă din a doua decadă a lunii august.

Pe atunci, „vedetele” erau semințele de mac pe care inspectorii egipteni de carantină (angajații statului) susțineau că le-ar fi descoperit într-un transport de 63.000 de tone de grâu provenit de la producători din România.

Informația era proaspătă și a fost publicată în 21 august 2017, tot de agenția de presă Reuters, fără că presa internațională să cunoască numele furnizorului de grâu de la noi din țară.

Cu ajutorul informațiilor furnizate de jurnaliștii portalului Surse și Resurse (http://sursesiresurse.weebly.com), am reușit să aflăm numele exportatorului român care a comercializat marfa, și anume Cerealcom Dolj.

L-am contactat imediat pe unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din România, Mihai Anghel, care în exclusivitate ne-a declarat că informația potrivit căreia „Egiptul ar putea respinge din nou grâul românesc” nu se confirma.

El ne-a spus că încărcătura a fost verificată la expediere de către inspectori egipteni, special trimiși de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), iar materia primă a corespuns tuturor specificațiilor contractuale.

Totodată, Anghel a precizat că problema cu care și el este la curent ar fi, într-adevăr, prezența semințelor de mac în încărcătura expediată către Egipt.

„Nu a fost respins niciun vapor cu grâu. Controlul mărfii nu înseamnă că transportul este respins. E de la noi vaporul acela, dar nu este respins. Așa este vorba (n.r. - de prezența semințelor de mac). Ceea ce știm noi este că încărcătura a fost verificată de către inspectorii egipteni în port la Constanța și a fost în perfectă regulă, altfel ne refuzau marfa. Cei care au făcut controlul în portul românesc sunt inspectori aleși, nominalizați de către GASC, care este autoritatea de stat pentru import. Marfa corespunde din toate punctele de vedere specificațiilor contractuale și ale tuturor normelor internaționale. (...) E același lucru ca și în cazul cornului secarei. Deocamdată, nu ne-au transmis nimic oficial, nu ne-au reclamat nimic. Întotdeauna (n.r. - egiptenii) își fac formalități, își fac proceduri, se asigură că marfa este în regulă”, declara în exclusivitate pentru Revista Fermierului, Mihai Anghel.

Citit 82 ori

Articole recente - Ionel Vaduva

Articole înrudite

newsletter rf

surse si resurse

Publicitate

 Invitatie PRIA Agriculture 2017

adama agil300x250

logoRALF

Afis Architecture

Vin la Cultura

Revista