Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Fermierul care face dovada încadrării în muncă a cel puțin doi beneficiari ai „Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară”, va primi de la stat 1.000 lei pentru fiecare astfel de persoană cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară, 750 lei pentru cele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare și 500 lei pentru fiecare persoană fără studii, a decis Executivul de la București, joi, 23 mai 2019.

„Aprobăm un act normativ prin care sprijinim fermierii care creează locuri de muncă și angajează tineri, acoperind o parte importantă din cheltuielile cu forța de muncă. Astfel cei care angajează cel puțin doi tineri cu studii superioare de specialitate vor primi pentru fiecare angajat 1.000 de lei lunar. Sprijinul este de 750 de lei pentru fiecare angajat cu studii medii de specialitate sau absolvenți ai unor cursuri de formare profesională, iar pentru persoanele fără studii ajutorul din partea statului este de 500 de lei pentru fiecare persoană. Sumele necesare pentru acest ajutor așteptat de tinerii fermieri sunt deja asigurate în buget, prin urmare această măsură va produce efecte în scurt timp", a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern.

În ședința Guvernului de joi au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii 336/2018, privind aprobarea Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Actul normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin realizarea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posibilitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30 milioane lei și vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară, în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă determinată sau nedeterminată, dar nu mai puţin de 12 luni, cu normă întreagă. În urma acestei măsuri se estimează că în anul 2019 vor fi angajați 3.000 de tineri.

Prevederile actului normativ vor fi puse în aplicare de către Direcțiile pentru Agricultură județene și a municipiului București, prin numirea unui responsabil pentru gestionarea registrului unic privind „Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară”.

Înscrierea în program se poate face până la data de 31 decembrie 2020.

Conform analizelor interne ale UkrAgroConsult, prețurile atractive la export pe care le-a contabilizat țara noastră, cât și scăderea suprafețelor însămânțate cu rapiță au dus la majorarea totalului semănat cu grâu cu un procent de trei la sută, aferent anului comercial 2019-2020.

Chiar și așa, previziunile vecinilor ucraineni, cu privire la recolta noastră de grâu, relevă o diminuare de trei procente de la an la an, în condițiile în care seceta pedologică din toamna anului trecut, cât și cea înregistrată în primăvara timpurie a lui 2019, și-ar fi pus amprenta în mod negativ asupra randamentelor la hectar.

Într-o analiză publicată online, ucrainenii mai afirmă că potențialul nostru la export ar urma să fie revizuit în scădere, în condițiile unei recolte previzionate mai mici, care s-ar încadra însă în media cincinală a productivității. În următorul sezon comercial, mai susțin analiștii statului vecin, exportatorii se vor confrunta cu o competiție mai acerbă din partea Rusiei, a Ucrainei și a Franței, datorită producției mai mari estimate pentru aceste state.

În anul comercial 2019-2020, suprafețele însămânțate cu orz și porumb de la noi în țară, potrivit acelorași analize, ar urma să fie mai mari cu 10, respectiv 6 la sută față de sezonul anterior, pe fondul unor prețuri mai mari, dar și a cererii susținute la export.

Practic, în anul comercial amintit anterior, fermierii români au preferat să majoreze suprafețele semănate cu cereale, în detrimentul rapiței. În ciuda condițiilor agrometeo nefavorabile, fapt care a afectat randamentele la cerealele de toamnă, se estimează că producția ar urma să devină, din punct de vedere istoric, cea de-a treia cea mai importantă pentru România.

Locul III istoric și la export

Estimările ucrainenilor privind situația actuală la export a României relevă și, în acest caz ,o a treia cea mai bună poziție din punct de vedere istoric. Totuși, aceștia afirmă că ritmul comerțului peste graniță ar putea să sufere revizuiri semnificative, în concordanță cu condițiile agrometeo existente în perioada de dezvoltare a porumbului, în special în perioada de vară.

Aceiași specialiști ucraineni afirmă că, în conformitate cu statisticile portuare existente, în perioada iulie 2018-aprilie 2019, țara noastră a exportat 4,349 milioane de tone de grâu. Mai exact, vorbim de o majorare cu cinci procente față de aceeași perioadă a anului comercial anterior, atunci când se înregistrau tranzacții care totalizau 4,148 de milioane de tone.

Ritmul actual de export al țării noastre, în viziunea ucrainenilor, ar fi cu 10 la sută mai mic, în comparație cu recordul înregistrat în perioada iulie 2016-aprilie 2017, și anume de 4,816 milioane de tone.

În luna aprilie a sezonului de marketing 2018-2019, țara noastră a comercializat peste graniță 187.700 de tone de grâu, cu 46 la sută mai puțin decât cantitatea înregistrată în luna aprilie a sezonului 2017-2018 (n.r. - aprilie 2018).

Principalii cumpărători de grâu românesc, în aprilie 2019, au fost Egiptul, Iordania și Sudanul.

FNGCIMM a anunțat miercuri, 22 mai 2019, că va garanta, în procent de până la 80% din valoare - maximum 2,4 milioane de euro , creditele acordate de către instituțiile finanțatoare beneficiarilor eligibili care desfășoară activități în domeniul agricol, vegetal, zootehnic și al acvaculturii, respectiv care derulează proiecte de investiții cu finanțare prin PNDR 2014-2020 și POPAM 2014-2020.

„Garanția se obține la solicitarea băncii, în baza unei finanțări aprobate”, precizează IFN-ul statului într-un document remis presei.

Decizia a fost luată în condițiile în care FNGCIMM a încheiat două convenții de lucru cu EXIMBANK, în vederea acordării de garanții în baza OUG 43/2013.

„Mediul rural românesc are un potențial economic în creștere care poate fi corelat cu interesul finanțatorilor și al FNGCIMM. Prin încheierea convențiilor de lucru cu EXIMBANK avem convingerea că obiectivele comune cu partenerii noștri orientate către susținerea finanțării beneficiarilor din zonele rurale, precum și valorificarea potențialului din agricultura românească, vor contribui la diversificarea activităților lucrative și la crearea de noi locuri de muncă, cu efect direct în îmbunătățirea calității vieții a locuitorilor acestor comunități locale“, a declarat Gheorghe Lăpădat, Director General al FNGCIMM.

În condițiile în care sistemul bancar românesc își dorește susținerea sectorului agribusiness românesc, președintele executiv al EximBank, Traian Halalai, a precizat: „Căutăm întotdeauna să oferim clienților noștri soluții de finanțare care să le dezvolte business-ul și știm că una dintre preocupările principale ale antreprenorilor care caută susținere financiară este identificarea garanțiilor. Am încheiat aceste convenții cu FNGCIMM tocmai pentru a putea contribui la consolidarea agribusiness-ului românesc într-un context în care agricultura românească este în plină dezvoltare, iar antreprenorii au nevoie de soluții de creditare specializate care să favorizeze creșterea productivității și, implicit, a afacerilor”.

Până în prezent, FNGCIMM a semnat convenții de lucru pentru acordarea garanțiilor în baza OUG 43/2013 cu patru bănci, și anume: Libra Internet Bank, First Bank, OTP Bank Romania și EximBank.

Beneficiarii eligibili pentru acest mecanism de garantare sunt fermierii persoane fizice sau juridice care desfășoară activități în domeniul agricol vegetal/zootehnic sau al acvaculturii. De asemenea, vorbim de societățile definite conform Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările si completările ulterioare, respectiv persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale care desfășoară activități economice, constituite conform OUG nr. 44/2008.

Nu în ultimul rând, este vorba despre asociațiile, societățile agricole și cooperativele agricole constituie conform Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și legea cooperației agricole nr. 566/2004, precum și persoanele fizice care desfășoară activități economice în domeniul agricol, vegetal, zootehnic și al acvaculturii.

Sunt eligibili și beneficiarii programelor PNDR 2014-2020 și POPAM 2014-2020 pentru finanțarea proiectelor de investiții.

Membrii Curții de Conturi Europene (ECA) susțin că, în actuala formulă a blocul comunitar european, agricultura este sectorul care contribuie cel mai mult la declinul biodiversității, motiv pentru care va desfășura un audit în cinci țări membre ale Uniunii Europene (UE28), inclusiv în România, cu scopul de a evalua dacă Politica Agricolă Comună (PAC) contribuie la menținerea și la creșterea diversității biologice.

Auditorii vor analiza, în special, modul în care a fost concepută strategia UE privind biodiversitatea și aplicarea acesteia în cadrul PAC. Totodată, auditul va viza implementarea, monitorizarea și evaluarea finanțării acordate de UE pentru biodiversitate în agricultură.

În ajunul Zilei Internaționale a Diversității Biologice, ECA a publicat o analiză preliminară de audit referitoare la sprijinul UE pentru biodiversitate în agricultură. Analizele preliminare de audit furnizează informații cu privire la o activitate de audit în curs și sunt concepute pentru a servi drept sursă de informații pentru cei interesați de politica sau de programele auditate.

„Un raport internațional recent avertizează că, la nivel mondial, un milion de specii sunt în pericol de dispariție. În UE, agricultura este sectorul care contribuie cel mai mult la declinul biodiversității”, a precizat domnul Janusz Wojciechowski, membrul ECA responsabil de acest audit. „Auditul nostru va stabili cât de utilă a fost contribuția UE la corectarea și, eventual, la inversarea acestei situații.”

În 2011, UE a adoptat actuala sa strategie privind biodiversitatea, care urmărește stoparea declinului biodiversității până în 2020. Unul dintre principalele sale obiective este de a crește contribuția agriculturii cel puțin la menținerea aceluiași nivel de biodiversitate. Potrivit estimărilor Comisiei Europene (CE), aproximativ 85 de miliarde de euro au fost alocate, în perioada 2014-2020, pentru combaterea declinului biodiversității. Sprijinul UE pentru biodiversitatea pe terenurile agricole provine, în principal, din PAC.

Auditul va evalua contribuția PAC în perioada 2014-2020 la menținerea și creșterea biodiversității până în 2020. În special, auditorii vor examina dacă strategia UE privind biodiversitatea și cadrul juridic al PAC au fost bine concepute, dacă CE și statele membre au îmbunătățit contribuția agriculturii la biodiversitate, respectiv dacă CE a utilizat informații și date pertinente, fiabile și actualizate pentru a monitoriza și a evalua situația biodiversității pe terenurile agricole.

Auditul va include vizite în cinci state membre: Germania, Irlanda, Polonia, Cipru și România.

Biodiversitatea agricolă se referă la toate ecosistemele și formele de viață legate în mod direct de agricultură. Acestea includ soiuri rare de semințe și rase rare de animale, numeroase organisme, cum ar fi fauna din sol, buruieni, dăunători, prădători, precum și toate speciile indigene de plante și animale care trăiesc într-o fermă sau care o traversează. Biodiversitatea pe teritoriul UE se află într-un declin continuu și puternic, în special ca rezultat al activităților agricole.

La 6 mai 2019, Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice a publicat Raportul de evaluare globală, care subliniază declinul periculos al naturii.

Măsura de agro-mediu și climă, o soluție de păstrare a biodiversității

Una dintre uneltele disponibile pentru fermierii români, în vederea păstrării biodiversității, este Măsura 10 - agro-mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Beneficiarii plăţilor compensatorii pentru M.10 sunt fermierii care utilizează terenuri agricole în cazul pachetelor aplicate pe suprafaţă (P1-P7 și P9- P11) ale M.10, respectiv fermierii care cresc femele adulte de reproducţie de rasă pură din rasele locale în pericol de abandon, în cazul pachetului aplicat pe UVM (P8) al M.10.

Plata compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (ha) sau pe UVM (pentru pachetul 8 din măsura de agro-mediu și climă, calculat pentru femelele adulte de reproducţie de rasă pură), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare pe o perioadă de 5 ani pentru pachetele măsurii M.10.

Plăţile compensatorii care se acordă beneficiarilor M.10 vizează compensarea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversităţii, protecţia apelor și a solului).

Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 114 ar urma să fie modificată de Executivul condus de Viorica Dăncilă, astfel încât primarii să poată utiliza resurse din Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) pentru depozite destinate produselor agroalimentare, este anunțul făcut vineri, 17 mai 2019, la Topoloveni, de președintele PSD, Liviu Dragnea.

Într-o întâlnire avută cu membrii PSD Argeş, liderul partidului de guvernământ a spus că a întocmit un plan, astfel încât fermierii să poată să-şi mărească producţia de legume în solarii, menţionând că a apărut problema depozitării.

„Ieri, am vorbit la Guvern, săptămâna viitoare o să se modifice OUG 114 să dea posibilitatea primarilor ca, prin Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii nou-înfiinţat, să poată să ia bani să facă depozite pentru produse agroalimentare, aşa că, domnilor primari, doar să mergeţi la Bucureşti, să luaţi banii să faceţi aceste depozite”, a precizat liderul politic.

Conform precizărilor acestuia, prin deciziile luate până în prezent de Guvernul PSD-ALDE, fermierii încep să aibă încredere în Executivul de la București.

„Am asistat, zeci de ani de zile, la un plan, după părerea mea, bine gândit, cu efecte rele de distrugere a agriculturii româneşti. (...) Zootehnia noastră este la nivel a aproape 5 milioane de hectare de păşuni? Nu e. În agricultură, subvenţiile, pentru că oricum sunt mai mici în România, că aşa au vrut mai-marii Europei, se dădeau la timp? Nu se dădeau la timp. Atunci, am stabilit că primul lucru pe care trebuie să-l facem este ca fermierii români să capete încredere în Guvern”, a susţinut Liviu Dragnea.

În opinia sa, în ţara noastră legumele şi fructele sunt produse „deficitare”.

„Am constatat că avem nişte produse deficitare şi anume legumele şi fructele. De ce? Ca să putem să importăm sute de mii de tone de legume şi fructe din afară. (...) Eu, demult, nu mai mănânc roşii străine, pentru că am tot încercat şi toate au acelaşi gust, adică de rumeguş. Şi am zis să începem un program pentru roşii, pentru tomate”, a conchis Dragnea.

Sursa informației: Agerpres
Foto credit: Mediafax

Miercuri, 15 mai 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a finalizat Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2019, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 846.619 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.711.211,43 hectare.

În comparație cu anul 2018, numărul cererilor a scăzut ușor, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 194.695,83 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor.

În cazul județelor care au realizat un procent sub 100%, diferența se justifică prin depunerea cererilor în alte județe limitrofe.

UAT-urile cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (46.475 cereri), Dolj (36.029 cereri), Bihor (35.446 cereri), Maramureș (33.822 cereri) și Botoșani (32.778 cereri).

În contrapartidă, județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată sunt Timiș (531.311,55 ha), Constanța (495.402,46 ha), Teleorman (426.105,87 ha), Dolj (423.721,1 ha) și Călărași (376.343,05 ha).

În perioada 16 - 31 mai inclusiv, la sediile Centrelor județene/locale APIA, fermierii pot depune modificări la Cererile Unice de Plată depuse în cadrul Campaniei 2019, fără penalităţi.

Reamintim că, în conformitate cu art. 1 din Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 69/2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are obligația ca, începând cu luna iunie 2019, să respecte întocmai următoarele etape, prezentate la lit. b), c), d) și e), astfel: în intervalul 1 iunie – 1 iulie 2019, se va efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor; între 2 iulie – 1 octombrie 2019, se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice, în iarna sau în primăvara anului următor; plata avansului pentru anul de cerere 2019 se va efectua în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, conform Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare; plata finală, ca diferență între cuantumul acordat în avans și cuantumul calculat pentru anul de cerere 2018, se va efectua între 2 decembrie 2019 - 31 martie 2020.”

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Standardul european pentru licențierea produselor fără gluten – Crossed Grain – a fost lansat oficial în România, joi, 16 mai 2019, astfel încât producția de profil să fie securizată și dezvoltată și pe plan local.

Pentru un milion de români, precizează cei de la Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG), acest demers ar putea însemna acces mai facil la alimente sigure, produse local, cu prețuri adaptate pieței autohtone.

Am adus Crossed Grain, standardul european pentru licențierea produselor fără gluten, în România, deoarece scopul nostru este să susținem producția în siguranță, pe plan local, a alimentelor fără gluten. Certificarea Crossed Grain se bucură de o recunoaștere și încredere excepționale în rândul persoanelor cu boală celiacă și intoleranță la gluten. Este o certificare complexă, care verifică și auditează toate etapele din procesul de producție, ambalare și distribuție a alimentelor fără gluten, și impune unul dintre standardele cele mai riguroase din domeniul alimentar. Pacienții cu boala celiacă și intoleranță la gluten vor avea, de acum, acces mai ușor la alimente sigure pentru ei, produse local, certificate standardizat și cu un preț avantajos”, a declarat Iuliana Roibu Bonoiu, președinte și director executiv al ARIG.

Potrivit statisticilor asociației, puse la dispoziția presei, piața produselor fără gluten de la noi din țară a cunoscut o creștere de peste 25 de procente în ultimii trei ani, bazându-se până acum, în principal, pe importurile de produse certificate.

Față de situația existentă pe plan mondial, consumul de produse fără gluten s-a majorat direct proporțional și în România, ajungând la valoarea de 44 de milioane de lei, în 2018.

În acest context, pentru a veni în sprijinul consumatorilor români, și retailerii de la noi din țară se reorientează și ies pe piață cu mărci proprii de produse alimentare fără gluten.

„Ne bucurăm să susținem această inițiativă care contribuie la dezvoltarea producătorilor locali și îi ajută să primească recunoaștere internațională pentru cele mai riguroase standarde gluten-free. Știm că avem producători locali care sunt pregătiți să livreze la cele mai înalte standarde. De exemplu, pastele fără gluten din marca noastră proprie K-free, lansate în 2018, sunt produse în România, într-o fabrică certificată gluten-free din Satu Mare și suntem mândri că sunt distribuite la nivel internațional în toate magazinele Kaufland din lume. În 2019, Kaufland România susține toate acțiunile Asociației Române de Intoleranță la Gluten, în cea mai mare campanie ce vine în sprijinul celor care se confruntă cu această afecțiune. Misiunea noastră este, pe de-o parte ,de a sprijini dezvoltarea producătorilor locali, iar pe de altă parte, clienților care au nevoie de alimentație specială, oferindu-le soluții de calitate, atât prin menținerea unei varietăți la raft, prețuri reduse, cât și prin resurse educaționale și campanii de depistare”, a declarat Valer Hancaș, Director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland România.

Produsele alimentare fără gluten reprezintă unul dintre segmentele de piață din FMCG cu cele mai mari rate de creștere. La nivel global, piața produselor fără gluten este evaluată la 4.48 de miliarde de dolari, în 2018, și se estimează o creștere cu 7.6% în anii imediat următori, ajungând la 6.47 miliarde de dolari în 2023. Această creștere robustă este generată de o mai bună diagnosticare și înțelegere a bolii celiace și a altor afecțiuni care includ intoleranța la gluten, precum și de trendurile legate de adoptarea unei diete fără gluten.

Piața produselor fără gluten este dominată de produsele de patiserie (pâine, paste, biscuiți, dulciuri), iar Europa este regiunea cu cel mai ridicat ritm de creștere.

Statisticile ARIG spun că, în 2017, în Europa existau mai bine de 17.000 de produse fără gluten certificate; practic, o creștere cu 47.5% față de 2016.

Porumbul românesc, o altă direcție

Primul producător român acreditat Crossed Grain a fost Sam Mills, compania care produce paste și mixuri pe bază de porumb în fabrica sa de la Satu Mare.

„Acum 12 ani, când am obținut certificarea Crossed Grain, trebuia să aplicăm separat și să fim auditați de fiecare țară în parte unde exista acest sistem de certificare – era complicat, dar am conștientizat importanța că bolnavii celiaci și consumatorii cu intoleranță la gluten să poată identifica ușor produsele pe care le pot consuma în siguranță. Nevoia pentru acest sistem de identificare a produselor gluten free a făcut ca proiectul Crossed Grain să devină în timp principalul sistem de certificare în Europa și nu numai – un standard în industria gluten free astăzi”, a spus Ioana Bercean, Managing Director Export Branch Sam Mills.

Tot ea a precizat că marea majoritate a materiei prime folosite în acest moment în cadrul companiei provine de pe piața autohtonă, un real sprijin pentru producătorii de porumb. Mai mult, Bercean susține că, în relația cu procesatorul, furnizorii români nu au costuri suplimentare cu transportul mărfii în camioane decontaminate, procesul de curățare fiind făcut chiar de către procesator.

Aș zice că, undeva, la 80 la sută din ceea ce producem se folosește materie primă din România, în mod special din județul Satu Mare, unde este și fabrica. Datorită faptului că noi avem partea de morărit, de unde a și venit un alt picior al activității noastre, noi nu cerem producătorilor de porumb să ne livreze materia primă în camioane deja curățate. Noi avem proces de curățare deja integrat în partea de morărit. Controlăm totul”, a mai adăugat reprezentanta Sam Mills. „Aceasta este doar o activitate din grupul nostru care reprezintă undeva la 9 la sută din venitul nostru total. Avem a doua cea mai mare moară de porumb din Europa, cu o capacitate de 500 de tone pe zi. Partea care merge la producția de paste gluten free este mică”.

Produsele certificate Crossed Grain, strict auditate

Programul de certificare pentru produse fără gluten, Crossed Grain, este dezvoltat și operat de Asociația Societăților Europene de Celiachie (AOECS), o organizație independentă, non-profit. Este asociația europeană umbrelă care reunește, în acest moment, 37 de asociații membre de pe teritoriul Europei. În România, ARIG este singura asociație națională de pacienți cu boală celiacă din România acreditată de AOECS.

Programul de certificare Crossed Grain a fost creat pentru a asigura securitatea alimentelor destinate persoanelor cu boală celiacă, de la procesul de fabricație și până la etichetarea corectă a produselor și disponibilitatea acestora.

Produsele certificate Crossed Grain sunt strict auditate și analizate pentru a prezenta certitudinea că au un continut maxim de gluten de 20 mg/kg sau părți pe milion (ppm). Analizele de laborator și auditările de certificare privesc atât ingredientele, cât și procesele de producție, procesele de stocare, ambalare și distribuție.

Alimentația fără gluten reprezintă tratamentul pentru peste un milion de români afectați de boala celiacă sau alte boli autoimune, tiroidite și afecțiuni neurologice. Dintre aceștia, persoanele cu boală celiacă primesc indicația de dietă fără gluten de la medic, ca unic tratament pentru această afecțiune, pe viață. Boala celiacă este o afecțiune autoimună, genetică și afectează, statistic, 1% din populația lumii. Boala celiacă se poate declanșa la orice vârstă, fie în copilărie, fie în viața adultă sau chiar la vârsta a treia, în cazul persoanelor cu predispoziție genetică.

Glutenul este o proteină care se găsește în grâu, orz și secară. De asemenea, glutenul poate fi prezent în multe alimente procesate, care pot fi contaminate de la aditivi alimentari sau în timpul proceselor de fabricație. Identificarea produselor care pot fi consumate în siguranță este foarte importantă pentru persoanele cu boala celiacă sau intoleranță la gluten.

Ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile manifestate în primăvara acestui an, care au afectat creșterea și dezvoltarea răsadurilor de tomate, precum și replantarea acestora, Guvernul Dăncilă a decis prelungirea perioadei de valorificare a roșiilor cultivate în spații protejate până la data de 15 iunie 2019.

Acest demers a fost realizat prin completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 107/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul în curs.

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți, se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate, începând cu luna mai și până în decembrie.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a reamintit condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an. În primă instanță, aceștia trebuie să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp, să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg, dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată.

Nu în ultimul rând, este necesar ca beneficiarii de sprijin să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

În ședința Executivului Dăncilă, din data de 14 mai 2019, s-a decis ca sprijinul financiar acordat cultivatorilor de usturoi să se majoreze de la 1.000 de euro/ha la 3.000 de euro/ha (13.950 lei/ha).

„Prin acordarea sumei de 3.000 de euro/ha (13.950 lei/ha) se susține menținerea culturii de usturoi în zonele cu tradiție, precum și înființarea de noi suprafețe, crescând, în acest fel interesul fermierilor pentru accesarea acestui program”, se precizează într-un document al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, destinat presei.

Practic, noul act normativ modifică și completează HG 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia.

Creșterea valorii sprijinului financiar prevăzută de acest act normativ se încadrează în bugetul maxim aprobat schemei de ajutor de minimis și nu atrage cheltuieli bugetare suplimentare. În situația în care, după finalizarea înscrierii în program, se constată depășirea bugetului alocat schemei, cuantumul sprijinului financiar se reduce proporțional.

Necesitatea unui sprijin mai mare pentru cultivatorii de usturoi a reieșit în urma întâlnirilor dintre aceștia și formele asociative reprezentative din sectorul legumicol, în cadrul cărora s-au analizat devizul tehnologic, cheltuielile și veniturile rezultate pentru această cultură.

În domeniul agriculturii, prioritatea principală a președinției române a Consiliului UE va fi negocierea pachetului legislativ legat de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) în contextul următorului Cadru Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021-2027, sunt asigurările date de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan.

Discuția a avut loc în contextul unei întâlniri a celor doi, din dimineața zilei de miercuri, 15 mai 2019, ocazie cu care președintele în exercițiu al Consiliului AGRIFISH a analizat, alături de comisarul Hogan, stadiul de realizare a reformei Politicii Agricole Comune (PAC) și punerea de acord privind acțiunile următoare, în vederea atingerii obiectivelor președinției române a Consiliului UE.

Conform unui document de presă transmis de MADR la redacție, printre celelalte priorități ale președinției române se vor număra bioeconomia, inovarea și cercetarea în domeniul agriculturii, proteinele vegetale, precum și sănătatea plantelor și a animalelor. În ceea ce privește pescuitul, președinția va continua lucrările vizând planurile multianuale de gestionare și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), precum și dimensiunea externă a politicii comune în sector.

Phil Hogan a remarcat, totodată, numărul de dosare finalizate (nouă) care situează țara noastră în fruntea plutonului țărilor care au deținut președinția în ultima perioadă, se mai menționează în comunicatul ministerului de resort.

Pachetul de reformă a PAC post-2020

Cu o zi înainte, șeful MADR a condus lucrările reuniunii Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) – AGRIFISH de la Bruxelles.

Principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat, în special, Pachetul de reformă a PAC post-2020, cât și Regulamentul privind planurile strategice în domeniul PAC - schimb de opinii cu privire la noul model de performanță.

„Noul model de performanță este elementul central al reformei PAC și cea mai inovatoare caracteristică a acesteia. Aceste schimbări de paradigmă vor permite statelor membre să aibă un cuvânt mai greu de spus în elaborarea politicilor lor naționale, dar vor avea și o responsabilitate mai mare. Avansarea discuțiilor noastre cu privire la acest aspect ne va ajuta să definim poziția Consiliului cu privire la întregul pachet de reformă”, a afirmat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și președinte al Consiliului AGRIFISH.

Consiliul a avut un schimb de opinii în cadrul sesiunii publice privind noul model de performanță a pachetului de reformă PAC post-2020, pe baza unui document al Președinției. Miniștrii și-au concentrat intervențiile asupra raportării reperelor și a evaluării performanței, precum și asupra posibilității stabilirii unor sume unitare pentru intervențiile altele decât pe suprafață și pe cap de animal.

O planetă curată pentru toți

„Săptămâna trecută, la Sibiu, liderii noștri au reafirmat importanța abordării unitare a schimbărilor climatice. Deși obiectivul principal al agriculturii este asigurarea securității alimentare pentru Europa, agricultura și silvicultura pot contribui la îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale UE în ceea ce privește mediul. Astăzi, am discutat despre modul în care putem să-i încurajăm și să-i pregătim pe fermierii noștri să facă față acestei provocări”, a mai declarat oficialul guvernamental român.

Consiliul a fost informat și a avut un schimb de opinii cu privire la aspectele agricole din comunicarea Comisiei „O planetă curată pentru toți: o viziune strategică europeană pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al climei.”

Miniștrii s-au concentrat, în special, asupra acțiunilor prioritare care ar trebui întreprinse la nivel european și național în domeniul agriculturii și al silviculturii, pentru a contribui la realizarea obiectivelor acordului de la Paris, până în 2050.

Probleme agricole legate de comerț

În cadrul aceleiași întâlniri, Comisia Europeană (CE) a informat Consiliul privind performanța comerțului agricol din UE. Executivul de la Bruxelles a raportat, în special, ultimele progrese ale inițiativei sale diplomatice de promovare a produselor agricole europene în lume, precum și negocierile comerciale care au fost încheiate sau sunt în curs de desfășurare și care au un impact asupra agriculturii europene. Acestea includ: Mercosur, Australia și Noua Zeelandă.

Oficialii statelor europene au avut ocazia să-și expună punctul de vedere și să reflecteze asupra aspectelor sensibile, precum și asupra priorităților și avantajelor pentru agricultura UE, în contextul negocierilor comerciale libere aflate în curs de desfășurare și a celor viitoare, întreprinse de UE.

Miniștrii agriculturii prezenți la eveniment au fost, de asemenea, informați despre regulamentul privind viitorul Fond European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, urmărirea hotărârii Curții Europene de Justiție privind organismele modificate genetic, respectiv situația din sectorul fructelor.

Pagina 1 din 112