studiu - REVISTA FERMIERULUI

Cu toate că deține locul întâi în topul producătorilor de porumb și de floarea-soarelui și al treilea loc între producătorii de grâu din Uniunea Europeană (UE), agricultura României rămâne sub influența unor factori generatori de incertitudine, se precizează într-o analiză cu privire la sectorul agroalimentar mondial, realizat de Euler Hermes.

Concret, spun analiștii companiei citate, în ciuda unor investiții importante pentru modernizarea nivelului tehnologic, nivelul producțiilor agricole înregistrate la noi în țară este în continuare puternic influențat de condițiile meteorologice. De asemenea, asocierile între fermieri, ca vectori de creșteri ai productivității, prin exploatarea unor suprafețe mari, nu sunt prevalente sau se află în stadii incipiente. Nu în ultimul rând, mai precizează specialiștii Euler Hermes, sectorul agrozootehnic românesc este în continuare dependent de subvenții, iar gradul de absorbție a fondurilor europene este insuficient.

Chiar și așa, sectorul agricol al țării noastre rămâne un contribuabil relativ constant în formarea produsului intern brut (PIB), deși cu un aport ușor mai scăzut, la 4.3% în 2018 față de 4.4% în 2017, creșterea estimată a economiei pentru anul trecut situându-se în jurul lui 4.1%.

„Raportarea unor recolte în creștere la grâu, orz, orzoaică și recordul înregistrat la producția de porumb de aproximativ 15 milioane de tone în 2018 constituie semnale pozitive pentru cifra de afaceri a companiilor din domeniu pentru prima jumătate a anului 2019”, menționează analiștii companiei. „De altfel, evoluția comerțului cu ridicata a produselor agricole și animalelor vii din primele două luni ale anului în curs este încurajatoare – peste 20% în termeni reali, față de 6-7% pentru întreg sectorul agregat al comerțului cu ridicata (excluzând comerțul cu autovehicule și motociclete) și confirmă evoluțiile din anul precedent”.

În fine, în ceea ce privește numărul de insolvențe înregistrare în sectorul agricol autohton, deși pe un trend descrescător în 2018 și în primele luni ale anului 2019, acesta fluctuează în banda obișnuită de 4-5% din total.

„Procentul urmează îndeaproape contribuția sectorului la formarea produsului intern brut”, au conchis specialiștii implicați în analiză.

Insolvența în agricultura mondială, o problemă serioasă

Potrivit rezultatelor aceleiași analize, la nivel mondial, se va înregistra o creștere a insolvenței în rândurile agricultorilor, ca urmare a persistenței prețurilor mult prea scăzute ale recoltelor obținute. În sectorul prelucrării alimentelor, au loc presiuni pentru a fi respectate reguli mai stricte privind siguranța alimentară.

În schimb, nișa băuturilor este în plină formă pentru o creștere viitoare.

Cei de la Euler Hermes au realizat inclusiv o viziune „în oglindă” asupra domeniului agroalimentar mondial, una similară analizei SWOT. Potrivit calculelor analiștilor, pe termen mediu se întrevăd perspective favorabile sectorului de profil, susținute de creșterea globală a populației, cât și de creșterea cererii, având în vedere dezvoltarea unei noi clase de mijloc. De asemenea, structura financiară a companiilor din sectorul alimentar este destul de bună în comparație cu media globală. Nu în ultimul rând, se întrevede un trend crescător în subsectorul băuturilor, în special în sectorul premium.

Reversul medaliei este și el bine conturat în analiză. Astfel, precizează specialiștii Euler Hermes, sectorul alimentar suferă din cauza prețurilor scăzute ale bunurilor de origine agricolă, iar procesatorii alimentari se confruntă cu marje reduse.

Dependența puternică a industriei de procesare a alimentelor de principala sa destinație (adică de retaileri) reprezintă o altă problemă, în timp ce producțiile agricole, la nivel global, continuă să fie afectate de secetă și/sau de inundații.

Scădere a prețurilor alimentelor

De multe ori catalogat drept al doilea cel mai bun sector în ceea ce privește riscul după produse farmaceutice, industria agroalimentară se luptă acum să își mențină poziția de invidiat. În primul rând, agenții economici agroalimentari globali suferă de o scădere a prețurilor alimentelor din primăvara anului trecut.

Conform rezumatului analizei, în ciuda unui reviriment scurt, înregistrat în prima jumătate a anului 2018, indicele FAO al prețurilor la alimente la nivel mondial (inclusiv carne, zahăr, legume, cereale și produse lactate) a scăzut din nou. La sfârșitul anului trecut, acesta s-a diminuat cu -8% (an/an) și înregistrează o creștere negativă și în prezent. Acest lucru face cu atât mai dificil pentru producătorii agroalimentari să-și îmbunătățească marjele. De asemenea, aceasta reduce, în cele din urmă, rentabilitatea industriei ca întreg. În al doilea rând, tensiunile comerciale dintre SUA și China ar putea continua să influențeze producția de alimente cu agricultorii din SUA, care ar putea reduce totalul suprafețelor cultivate cu soia, deoarece China reduce conținutul de proteine din hrana pentru animale.

Între timp, companiile din sectorul alimentar de produse ambalate trebuie să abordeze cererea slabă a consumatorilor, puterea limitată a prețurilor și inflația costurilor logistice în contextul optimizării portofoliului, în special în America de Nord. Întrucât se angajează să plătească pentru serviciile care dau bunuri livrate la momentul potrivit, se confruntă, de asemenea, cu o inflație semnificativă a costurilor de transport de marfă, în special în subsectorul de băuturi. În regiunea din Asia, acestea sunt mai adaptate să reziste competiției din partea micilor întreprinderi alimentare care se străduiesc să câștige cota de piață prin intensificarea reducerilor de prețuri.

Consolidări

În acest an, sectorul agroalimentar poate accentua consolidarea segmentelor fragmentate și a piețelor internaționale. Creșterea cotei pe piețele fragmentate este, în mod normal, mai puțin costisitoare decât achizițiile mari, ceea ce s-ar putea potrivi pentru companiile americane, precum KRAFT HEINZ, care pare capabilă să suporte o povară ridicată a îndatorării.

Piețele internaționale pot fi atractive pentru firmele care se luptă să genereze creștere într-o piață foarte matură, precum cea a Americii de Nord. Concurența pe piața alimentară și a băuturilor din Asia s-ar putea intensifica în 2019, pe măsură ce creșterea tensiunilor comerciale amenință creșterea economică și erodează încrederea consumatorilor. Cu toate acestea, demografia favorabilă a regiunii și clasa de mijloc extinsă ar trebui să o poziționeze pentru o creștere mai rapidă decât pe piețele mai mature, cum ar fi America de Nord și Europa de Vest, în următorii trei ani.

Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor. Cu mai mult de 100 de ani experienţă, compania oferă clienţilor săi business-to-business (B2B) servicii financiare care sprijină managementul creanţelor comerciale şi al lichidităţilor. Reţeaua proprie de informaţii urmăreşte şi analizează schimbările de zi cu zi ale solvabilităţii corporative în rândul companiilor mici, medii şi multinaţionale în pieţe ce reprezintă 92% din PIB-ul global. Cu sediul principal în Paris, compania este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Euler Hermes este o filială a Allianz, evaluată AA de către Standard & Poor’s. Compania a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,6 miliarde de euro în 2017 şi a asigurat tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 de miliarde de euro în expunere, la sfârşitul anului 2017.

Publicat în Comunicate

Anul acesta, afacerile marilor companii din comerțul alimentar românesc vor depăşi nivelul-record de 100 de miliarde de lei, conform unei analize date recent publicității de KeysFin.

Cele mai profitabile pentru marii comercianți ar urma să fie ultimele două săptămâni din luna decembrie 2018. Febra cumpărăturilor de Crăciun va duce afacerile companiilor peste nivelul de 103 miliarde de lei, în creştere cu aproape 6 miliarde de lei faţă de rezultatul din 2017.

Afacerile din sectorul alimentar au crescut în 2017 cu 7,7% faţă de 2016 şi cu 135% faţă de 2007, la 97 de miliarde de lei. Profitul net a avansat cu 16,8% faţă de 2016 şi cu 174,5% faţă de 2007, la 3,5 miliarde de lei în 2017.

Conform analizei, sectorul de retail se află, în acest moment, în plin proces de maturizare, după expansiunea rapidă din anii 2000-2010. Numărul companiilor a scăzut cu 8,8% faţă de 2016 şi rămâne cu aproape 2% sub cel din 2007, la aproape 52.000 în 2017.

Statistica arată că în retailul alimentar activează 18 companii mari, cu afaceri de 55,9 miliarde de lei în 2017, 235 de companii medii (10,8 miliarde de lei), 2.469 firme mici (15,6 miliarde de lei) şi 49.258 de microîntreprinderi (14,5 miliarde de lei).

„Principalii jucători din piaţă, Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan şi Mega Image, şi-au consolidat reţelele, iar extinderea geografică a atins un nivel extrem de ridicat. Investiţiile semnificative în deschiderea de noi unităţi şi mai ales în publicitate au spulberat, practic, concurenţa micilor jucători, magazinele independente, buticurile de cartier devenind o prezenţă tot mai rară. Confruntate cu dificultăţi financiare, prinse în constrângerile tot mai puternice ale distribuitorilor de alimente şi băuturi, multe dintre magazinele mici s-au închis sau au fost preluate de marii jucători”, relevă analiza KeysFin.

Astfel s-a ajuns ca ponderea companiilor mari să atingă nivelul de 58% în 2017, faţă de 32% în 2007.

Cele mai mari 10 companii au împreună peste 2.500 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount şi cash & carry şi generează peste 53% din cifra de afaceri totală.

Liderul pieţei continuă să fie Kaufland România, cu o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de lei în 2017, ceea ce reprezintă 10,4% din totalul businessului la nivel naţional.

Carrefour România se află pe locul secund, cu afaceri de 6,7 miliarde de lei (7%), urmată de Lidl Discount (6,5 miliarde de lei, 6,7% din total), Auchan (5,2 miliarde de lei, 5,4% din total) şi Mega Image (4,9 miliarde de lei, 5,1% din total).

„Investitorii străini au ajuns să domine retailul alimentar românesc, controlând peste 72% din capitalurile proprii ale companiilor locale. Prin prisma capitalurilor proprii deţinute, investitorii germani sunt în prim-plan, urmaţi de cei olandezi, luxemburghezi, francezi, ciprioţi şi turci. Împreună, primii cinci jucători din piaţa de retail alimentar, toţi controlaţi de străini, au generat anul trecut peste 45% din profitul sectorului”, arată analiza KeysFin.

Kaufland, locul I la profitabilitate

Cea mai profitabilă companie a fost, anul trecut, Kaufland, cu un rezultat pozitiv de 670 de milioane de lei. În top urmează Lidl (352,8 milioane de lei), Carrefour (209,7 milioane de lei), Mega Image (201,8 milioane de lei) şi Profi (130,9 milioane de lei).

La nivel regional, Capitala, cu cel mai mare număr de locuitori, a atras şi cel mai ridicat nivel de afaceri, de peste 40,3 miliarde de lei. În clasamentul regional urmează judeţele Prahova (8,2 miliarde de lei), Timiş (5,8 miliarde de lei), Ilfov (5,8 miliarde de lei) şi Braşov (4,8 miliarde de lei).

În retail lucrează peste 223.000 de angajaţi, în scădere cu 2,3% faţă de 2016 şi cu 1,4% faţă de 2007, în condiţiile în care companiile au investit puternic în optimizarea costurilor operaţionale.

Productivitatea muncii în acest sector a crescut cu 10% faţă de 2016, aproape 434.000 de lei per angajat în 2017, însă costul mediu per angajat a avansat de 2 ori mai rapid, cu 20% faţă de 2016, la 31.600 de lei per angajat în 2017.

Cei mai importanţi angajatori din sectorul de retail alimentar sunt Kaufland (13.519 angajaţi), Profi (11.662), Carrefour (9.939), Mega Image (9.313) şi Auchan (9.290 de angajaţi).

Potrivit datelor Eurostat, la nivel european, românii au alocat în 2017 cea mai mare parte dintre veniturile gospodăriilor pe alimente şi băuturi non-alcoolice (27,8%) din UE. Ne urmează lituanienii (22%), estonienii (20,3%) şi bulgarii (19,5%)

Cifra din dreptul României reprezintă de peste două ori media UE (12,2%). La polul opus, românii alocă mult mai puţin restaurantelor şi hotelurilor (doar 3,3%, faţă de o medie UE de 8,8% din total).

Publicat în Știri interne

Conform rezultatelor studiului „Hrana în percepția românilor în 2018”, realizat în luna august a acestui an pe un eșantion de circa 800 de subiecți la nivel național, atât din mediul urban, cât și din mediul rural, peste 42 de procente din total ar consuma produse alimentare obținute prin tehnologii moderne, cu condiția să le fie explicat întreg procesul de producție, a anunțat Laurențiu Asimionesei, managing partner Stratesys, cu ocazia evenimentului aniversar „100 ani de agriCULTURĂ în România”.

„42,3 la sută dintre consumatori sunt dispuși să consume produse agroalimentare obținute prin tehnologii moderne, atâta timp cât înțeleg mai bine despre ce este vorba. Eu cred că plecând de la producător, la retailer, este de datoria tuturor să lucreze împreună”, a afirmat Asimionesei în cadrul conferinței organizate de Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

În acest sens, cei de la AIPROM susțin că își propun să comunice transparent cu toți cei care sunt interesați de protecția plantelor, dar mai ales cu cei care consumă produsele agricole, pentru că noțiunea de pesticid sperie.

„Când îl auzi (n.r. - numele de pesticid), imediat te gândești: - este toxic, este dificil, s-ar putea să am probleme de sănătate; total fals”, a mărturisit Vasile Iosif, președintele AIPROM. „Așa cum fiecare om, când are o problemă, apelează la un medic și la un remediu, la un medicament, același lucru se întâmplă și pentru plante. Asociația noastră își propune să comunice foarte deschis către consumatori, care nu sunt foarte informați vizavi de acest domeniu, că produsele de uz fitosanitar sunt absolut necesare dacă vrem să avem o hrană îndestulătoare și, mai ales, sănătoasă”.

De asemenea, un alt reprezentant al asociației producătorilor de pesticide, Pascal Cassecuelle a adăugat la rândul său că este foarte important să fie înțelese preferințele alimentare ale consumatorului.

„Trebuie să fim conștienți că segmentul consumatorului preocupat va crește în continuare, ca urmare a organizării și a accesului facil la informație. De asemenea, trebuie să dăm importanță încrederii. Aceasta se dezvoltă prin transparență și implicare, ceea ce înseamnă o responsabilitate crescută a AIPROM și a comunității agricole extinse de a se implica în dialog cu societatea și cu consumatorii”, a precizat Cassecuelle.

Nu în ultimul rând, Lucian Buzdugan, directorul general Agricost, unul dintre coloșii producției agricole românești, recunoscut pentru susținerea inovării în agricultură, a precizat că încrederea consumatorului în producător poate fi câștigată, atâta timp cât se face dovada că în fermă se dezvoltă și alte specii, independent de cele care asigură hrana.

„Aici s-a spus că vrem să mâncăm sănătos. Sunt oameni care au o preocupare normală, în timp ce unii sunt foarte preocupați, iar alții mai puțin preocupați. Cert este că aproape nu există familie în care o persoană să nu fie preocupată astăzi de calitatea hranei. Cred că un mod de a convinge oamenii este că acolo unde tu cultivi terenul, cresc și se dezvoltă și celelalte specii, dovadă că nu ești agresiv, extremist în ceea ce înseamnă utilizarea pesticidelor”, a mărturisit Buzdugan. „Legat de agricultura de precizie - pentru că aceasta va fi cu siguranță viitorul - consumatorul nostru va dori să preia, să consume sau cei care asigură hrană consumatorilor să știe, de exemplu, că se vrea un grâu dintr-o zonă unde nu s-a dat mai mult de 50 de kilograme de azot la hectar sau unde nu s-a folosit un anumit produs chimic”.

Studiul realizat de Stratesys și finanțat de AgroBiotechRom a identificat trei tipuri de clienți și atitudinea lor față de alimente. În primul caz vorbim despre indiferenți. Aceștia sunt tineri, necăsătoriți sau fără copii, cu o viață intensă care coroborează activitățile lucrative cu cele de distracție și nu acordă importanță calității și componenței mâncării, se implică mai puțin în faza de gătit și mai mult în faza de achiziție, însă cumpără ce li se spune. Nu în ultimul rând, aceștia nu percep riscurile.

Apoi au fost identificați „normalii”. Aceștia cuprind toate categoriile de vârstă și studii, nu acordă o importanță deosebită mâncării, aceasta fiind mai degrabă un lucru normal. Percep riscurile însă nu analizează în amănunt consecințele lor.

În fine, ultimii din listă, dar nu cei din urmă, sunt preocupații. Ei sunt părinți, cu copii (până în 12-14 ani), cu un nivel de studii peste medie, care gătesc în casă și care văd prin asigurarea hranei sănătoase familiei nu o necesitate, ci un mod de viață. Ei percep riscurile și caută să evite cât mai mult din consecințe.

Același studiu arată că românii caută pe etichetă sau pe ambalajul produselor prețul, dacă produsul este românesc, informații despre ingrediente și conținut, respectiv termenul de valabilitate.

Totodată, percepția celor intervievați asupra produsului alimentar avansat este că acesta este avansat tehnologic, și doar atât. Consumatorii nu cunosc ce reprezintă acesta de fapt, însă înțeleg că este dezvoltat cu scopul de a crea beneficii.

Editarea genomică a tomatei

Potrivit publicației Science Daily, pentru prima dată, cercetători din Brazilia, SUA și Germania au creat o nouă cultură dintr-o plantă sălbatică, într-o singură generație, folosind CRISPR-Cas9, un proces modern de editare a genomului. Plecând de la „tomata sălbatică”, aceștia au introdus, în același timp, o varietate de caracteristici ale culturii convenționale, fără a pierde proprietățile genetice valoroase ale plantei sălbatice.

Cercetătorii au ales Solanum pimpinellifolium ca specie de plante-mamă, o rudă sălbatică relativă din America de Sud, și progenitorul roșiilor moderne cultivate. Fructele sălbatice sunt doar de mărimea mazării, iar randamentul este scăzut - două proprietăți care fac din tomata sălbatică o cultură necorespunzătoare din punctul de vedere al producției horticole. Pe de altă parte, fructul este mai aromat decât roșiile moderne, care și-au pierdut gustul pe fondul hibridării continue. Mai mult, fructele sălbatice conțin mai mult licopen. Acest așa-numit „vânător de radicali liberi”, mai exact un antioxidant, este considerat sănătos și, ca rezultat, este un ingredient bine-venit.

Cercetătorii au modificat planta sălbatică prin utilizarea „CRISPR-Cas9 multiplex”, în așa fel încât plantele descendente să poarte mici modificări genetice în șase gene. Aceste gene decisive au fost deja recunoscute de cercetători în ultimii ani și sunt văzuți pe post de cheie genetică a caracteristicilor în tomate domesticite. În mod specific, cercetătorii au produs următoarele modificări în comparație cu tomatele sălbatice: fructul este de trei ori mai mare decât cel al tomatei sălbatice, care corespunde dimensiunii unei roșii cherry. Numărul de fructe este de 10 ori mai mare, iar forma lor este mai ovală decât fructele sălbatice rotunde. Această proprietate este populară deoarece, atunci când plouă, fructele rotunde se despart mai repede decât fructele ovale. Plantele au, de asemenea, o creștere mai compactă.

O altă proprietate importantă este și cea potrivit căreia conținutul de licopen din noua varietate de roșii este de peste două ori mai mare decât cel din părintele sălbatic - și nu mai puțin de cinci ori mai mare decât în tomatele cherry, convenționale.

„Aceasta este o inovație decisivă care nu poate fi realizată prin niciun proces de reproducere convențional cu tomatele cultivate în prezent”, a afirmat biologul prof. Jörg Kudla de la Universitatea din Münster”. Licopenul poate ajuta la prevenirea cancerului și a bolilor cardiovasculare. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al sănătății, roșiile pe care le-am creat probabil că au o valoare mai mare în comparație cu roșiile cultivate convențional și alte legume care conțin numai licopen în cantități foarte limitate. Până acum, horticultorii au încercat în zadar să crească conținutul de licopen din roșiile cultivate. Cu toate acestea, în cazurile în care au avut succes, acest lucru a fost în detrimentul conținutului de beta-caroten, element care protejează celulele și, prin urmare, este un ingredient de valoare”.

Rezultatele preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României", parte integrantă a cercetării europene pe acest subiect (Low Yield, European Crop Protection Association & Steward Redqueen, 2016) relevă că fără cele 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că producția la hectar ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere.

Publicat în România Agricolă

În condițiile în care, acum un deceniu, românii consumau aproximativ 92 de kilograme de pâine pe an, în prezent, aceștia mănâncă o cantitate de circa 82 de kilograme/an, chiar dacă nivelul se menţine peste media europeană de 78 kg/locuitor/an, potrivit celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie, prezentat de preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Aurel Popescu, vineri, 2 noiembrie 2018.

„Acum 10 ani, consumul era mai mare cu 10 kilograme pe om anual, ceea ce înseamnă că s-a redus cu un  kilogram pe om în fiecare an şi a ajuns la 82,2 kilograme. Este un consum mai mare decât media europeană de 78 kg/om/an, dar nu suntem departe şi eu cred că pe cap de locuitor consumul în perioada următoare nu o să mai scadă aşa de mult”, a afirmat președintele ROMPAN.

Potrivit spuselor acestuia, tendinţa actuală a consumului de pâine din făină integrală şi cea de produse realizate în sistem tradiţional este în creștere, chiar dacă România a pierdut primul loc la nivel european în acest top al consumului.

„Este viabilă şi corectă această tendinţă de scădere a consumului de pâine din ultimii ani, chiar dacă nouă, brutarilor, nu ne convine. Eram pe locul I în Europa, iar acum suntem pe II sau III. Sigur, ne interesează mai mult factorul calitativ decât cel cantitativ. E interesant că a început să crească cererea de pâine din făină integrală şi cea de produse realizate în sistem tradiţional, față de cea produsă în sistem industrial, deci lumea se îndreaptă către o normalitate şi o calitate bună a produselor”, a mai spus Aurel Popescu.

Studiul de piaţă prezentat de oficialul organizației citate mai arată că biscuiţii şi pastele făinoase au înregistrat pe consum o creştere de 12,5% în 2017, comparativ cu 2016, cozonacii cu 9,3%, pastele făinoase cu 3%, iar produsele de patiserie cu 0,7%, însă aici nu a fost inclus şi comerţul stradal. Pe de altă parte, consumul de făină a scăzut cu 2,3%, mălaiul cu 6,5%, iar consumul de pâine, cu 2,2%.

„Făina este normal să scadă, pentru că se face mai puţină pâine acasă. Gospodinele nu mai au timp să facă şi sarmale, şi pâine, ele cumpără semipreparate făcute în sistem tradiţional şi cred că acesta este viitorul. Biscuiţii însă au crescut, la fel ca şi covrigii, pentru că oamenii mănâncă pe fugă, iau un covrig sau un biscuit în metrou, până la serviciu, cam asta mănâncă la micul dejun, ceea ce nu este bine sau sănătos, dar acesta este motivul pentru care a crescut consumul de biscuiţi şi a scăzut cel de făină. Sigur că pe latura aceasta calitativă mai avem de lucru şi noi”, a adăugat Popescu.

Evaziune de 30 la sută

Totodată, studiul de piaţă relevă că aproape 500.000 de tone de pâine lipsesc din datele statistice ale INS, adică 23 kg/om pâine nefiscalizată şi neînregistrată cu documente. De reținut este că producţia anuală de pâine de la noi din țară totalizează 1,5 milioane de tone.

„Studiul a scos la iveală că ne desparte o cantitate de 500.000 de tone de pâine de datele statistice, pâine care nu e înregistrată cu documente, deci încă avem o evaziune de 30% în domeniul panificaţiei, ceea ce este foarte mult. Când s-a redus TVA la pâine, în 2013, atunci a scăzut foarte mult evaziunea, dar atunci am mai făcut un lucru foarte bun. Am determinat autorităţile statului să facem la MADR, în fiecare lună, o întâlnire în care noi să le aducem informaţii despre ce se întâmplă în piaţă şi ei ne raportau luna următoare, ceea ce au și făcut. Acum nu mai sunt aceste întâlniri”, a tras un semnal de alarmă preşedintele ROMPAN.

Potrivit acestuia, piaţa de morărit şi panificaţie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară. În piaţă sunt active 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asociaţie constituită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăţi din toate domeniile din industrie. Cota de piaţă este de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.

Publicat în România Agricolă

În primul trimestru al anului 2018, cheltuielile medii pe familie au crescut cel mai mult pentru categorii precum ouă, unt, cidru, bere cu arome sau produse de igienă orală (în special periuțe de dinți și apă de gură), anunță GfK prin intermediul celui mai nou studiu dat publicității.

În contrapartidă, în raportul „Românii cheltuie mai mult pe produse de uz curent”, analiștii GfK au constatat că a scăzut nivelul cheltuielilor pentru produse precum suc de roșii, conservanți alimentari sau batoane de susan.

De asemenea, produsele alimentare (proaspete, dar și ambalate) au cunoscut creșteri peste media pieței, datorate intensificării consumului. Băuturile și produsele pentru îngrijirea locuinței au crescut într-un ritm mai lent.

„Categoria cu cea mai accelerată creștere în primul trimestru a fost cea de îngrijire personală, românii cheltuind cu 17% mai mult pentru aceasta”, menționează GfK.

Formatele moderne de comerț rămân principalul canal în ceea ce privește cumpărăturile pentru acasă, se mai menționează în raport. În prezent, ele acoperă 62% din vânzările de bunuri de larg consum și se situează la același nivel ca în primul trimestru din 2017. Toate canalele de comerț modern (hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip discount, magazine moderne de proximitate) au înregistrat creșteri de două cifre.

„Observăm însă cea mai dinamică evoluție în zona comerțului de proximitate, aceste magazine reușind să atragă aproape 400.000 de noi familii cumpărătoare”, au adăugat specialiștii GfK.

Promoțiile și mărcile private nu mai înregistrează creșteri

La nivelul întregii piețe de bunuri de larg consum, ponderea produselor achiziționate la promoție a scăzut ușor comparativ cu primele trei luni ale lui 2017. În acest moment, spun cei de la GfK, 18% din vânzările care ajung în consumul casnic sunt acoperite de promoții.

„Remarcăm o evoluție pozitivă a acestora în magazinele de proximitate, în timp ce hipermarketurile, supermarketurile și magazinele de tip discount au vândut într-o pondere mai mică produse aflate la promoție”, se precizează în document.

Mărcile private cumulează aproape 16% din cheltuielile destinate consumului casnic și se situează aproximativ la același nivel ca în primul trimestru din 2017. Mărcile retailerilor și-au pierdut din importanță în categorii precum apă, vin, detergent de rufe sau produse de îngrijire orală, în timp ce au câștigat teren în snackuri, conserve, produse de hârtie (șervețele, prosoape de hârtie, role de hârtie etc.) sau mâncare pentru animale.

Potrivit INS, preţurile de consum în luna aprilie 2018, comparativ cu luna aprilie 2017, au crescut cu 5,2%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,3%.

Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (mai 2017 – aprilie 2018) faţă de precedentele 12 luni (mai 2016 – aprilie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,2%.

Publicat în Piata agricola

Atunci când citesc etichetele despre conținutul produselor pe care le consumă, românii sunt atenți ca acestea să nu conțină ingrediente modificate genetic și să aibă un conținut redus de grăsimi (55% în cazul ambelor), în timp ce jumătate dintre conaționali aleg în funcție de prezența ingredientelor organice sau a conținutului redus de zahăr, anunță GfK într-un raport despre factorii care contează atunci când decidem ce să mâncăm și ce bem.

La nivel mondial, produsele cu conținut scăzut de sodiu sau de sare ocupă locul al treilea în top, cu 45%. Următoarele în clasament, la egalitate (cu 44%), se găsesc produsele ecologice, cele cu cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi și produsele cu adaos de vitamine sau minerale.

„Românii au acordat o importanță mai mare tuturor criteriilor analizate față de media globală, cu patru dintre ele alese de peste jumătate dintre cei chestionați”, comentează pe marginea raportului internațional reprezentanții GfK din România. „La nivel global, nicio caracteristică nu a fost selectată de un procent atât de mare de consumatori, scorul maxim fiind de 48%. Acest lucru arată că, cel puțin la nivel declarativ, românii sunt mai atenți la ce consumă decât majoritatea țărilor analizate, fiind preocupați de sănătatea lor și a familiilor lor”.

Și aici vorbim de piețe importante, cum sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie și SUA, în condițiile în care studiul pentru România a fost realizat în 2015, pe un eșantion de 1.000 de utilizatori de internet.

Conaționalii cu venituri mari se tem de produsele prea sărate, prea dulci și de cele care conțin OMG-uri. Cei săraci, mai puțin

Dacă în rândul gospodăriilor cu venituri ridicate, cele mai importante caracteristici legate de conținut sunt fără organisme modificate genetic - OMG (55%), cu conținut redus de zahăr sau fără zahăr (54%) și conținut redus de sodiu sau de sare (52%), în cazul celor cu venituri scăzute, cei mai importanți factori se referă la organismele modificate genetic (OMG) și la conținutul de zahăr, însă sunt menționați de un procent semnificativ mai mic. (44%, respectiv 43%). Al treilea factor cel mai important pentru acest grup are legătură cu produsele ecologice și cele îmbogățite cu vitamine sau minerale (41%).

China se află în fruntea listei pentru opt dintre cei nouă factori de decizie analizați. Excepția se referă la produsele de proveniență locală, unde Italia preia conducerea.

România se află pe a doua poziție pentru cinci dintre caracteristici: fără organisme modificate genetic, fără grăsimi (în acest caz, clasându-se la egalitate cu China), proveniență locală, conținut de pre- sau probiotice și fără gluten. La alte trei aspecte deținem locul al treilea în top: produse organice, îmbogățite cu vitamine sau minerale și fără sodiu sau sare.

Publicat în Ultimele noutati

Carnea de pui se află în topul preferințelor românilor în ceea ce privește tipurile de carne consumate cel mai des, 7 din 10 români susținând că o utilizează pentru pregătirea meselor de mai multe ori pe săptămână, se arată într-un studiu de piață național realizat de Transavia în parteneriat cu compania de cercetare de piață iSense Solutions și care anunță tendințele de consum pentru carnea de pasăre în România.

Aceeași cercetare de piață relevă că 95 la sută dintre persoanele care gătesc cel puțin săptămânal consumă acest tip de carne.

Mai mult, 93% dintre cei chestionați, persoane care gătesc săptămânal, au ales pieptul de pui la grătar ca fiind cel mai des gătită rețetă de pui în gospodărie.

Potrivit acelorași concluzii ale studiului, hipermarketurile și supermarketurile rămân cele mai frecventate locuri de unde românii aleg să cumpere carnea de pui (77%), în timp ce magazinele fizice specializate (49%) și magazinele alimentare obișnuite (46%) sunt preferate de un număr mult mai mic de persoane.

În plus, 94 de procente dintre români preferă să cumpere carne proaspătă refrigerată în detrimentul celei congelate, pentru care a optat un procent de doar 27%, format în special din tineri cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani.

„Motivând alegerea frecventă a cărnii de pui în alimentația lor, românii susțin că acesta este un aliment care se gătește ușor (71%), are gust bun (62%) și este o carne slabă, cu puține calorii (57%). Cei mai mulți dintre români asociază acest tip de carne cu aportul caloric scăzut, conținutul mic de grăsimi și viața sănătoasă. Consumatorii ocazionali percep carnea de pui ca fiind bogată în vitamine”, se mai precizează într-un comunicat de presă al companiei.

Tipurile de carne de pui utilizate cel mai des în bucătăriile românilor sunt pieptul de pui (82%), pulpele superioare de pui (77%) și pulpele inferioare de pui (72%), însă și alte categorii precum ficățeii, aripioarele și pipotele sunt pe placul acestora. Modalitatea prin care aceștia preferă să le gătească frecvent sunt la cuptor (81%), în mâncare (75%) și la grătar (68%).

Studiul comandat de companie mai scoate în evidență o serie de date interesante despre felul în care gătesc românii carnea de pui, de unde se informează și ce rețete sunt în topul preferințelor lor.

„Un procent de 93% dintre respondenți, persoane care gătesc săptămânal, au ales pieptul de pui la grătar ca fiind cea mai des gătită rețetă de pui în gospodărie. Pe locul doi este șnițelul de pui, cu o diferență de doar un procent”, anunță producătorul român de carne de pui.

Rezultatele cercetării de piață au mai scos la iveală faptul că românii și-au exprimat o preferință crescută pentru tocănița de pui (91%), ciorba de pui cu tăiței (88%) și supa de pui cu găluște (88%). Lista continuă cu o serie de alte rețete de pui, precum pui cu orez, ficăței de pui la tigaie, pulpe de pui cu legume la cuptor, friptură de pui cu mujdei și mămăligă, salată boeuf cu carne de pui sau mâncare de mazăre cu pui.

Copiilor le place șnițelul de pui!

În top trei rețete cu carne de pui gătite cel mai des pentru copii, anunță producătorul român, șnițelul de pui este prima alegere a românilor, 82% dintre participanții la studiu declarând că pregătesc această rețetă pentru cei mici. A doua cea mai gătită rețetă este ciorba de pui cu tăiței (78%), iar supa de pui cu găluște reprezintă a treia alegere a românilor pentru mesele copiilor.

81% dintre consumatorii de carne de pui susțin că au aflat rețetele pe care le pregătesc de la membrii familiei (mame, bunici), iar 57% dintre aceștia au ca sursă de inspirație mediul online, site-uri specializate sau bloguri.

Românii sunt deschiși și către bucătăriile internaționale, iar cea mai apreciată este bucătăria italiană (68%), urmată de cea grecească (37%) și cea franțuzească (36%).

Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 520 de persoane, bărbați și femei cu vârste de peste 18 ani, din mediul urban, care obișnuiesc să gătească cel puțin o dată pe săptămână și aduce o perspectivă de actualitate asupra obiceiurilor culinare și de consum ale românilor, dar si asupra pieței cărnii de pui, care a crescut în mod constant în ultimii ani.

Acest studiu survine inclusiv în contextul în care compania Transavia a împlinit anul trecut 25 de ani de la înființare, perioadă în care s-a impus pe piața locală și externă prin investiții constante și printr-un model de business integrat vertical, ce îi reconfirmă astăzi poziția de lider în România, precum și poziția de top în rândul celor mai mari exportatori locali.

Datele studiului relevă tendințele actuale de consum pentru carnea de pasăre, o perspectivă a evoluției pieței, dar și topul celor mai populare rețete cu carne de pui gătite de români.

Publicat în Zootehnie

Afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii șapte ani, de la 8,34 miliarde de lei în 2009 la 16,1 miliarde de lei în 2015, în condițiile în care, în acest segment din agricultură, activează în prezent peste 7.000 de firme, cu mai bine de 40.000 de angajaţi, potrivit unui studiu realizat de analiştii de la KeysFin și postat pe propriul website.

„Agricultura românească continuă evoluţia susţinută, pe fondul investiţiilor semnificative din ultimii ani. Peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, activează, în prezent, în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor. Faţă de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulţi cultivatori fiind înregistraţi în Timiş (550), Constanţa (541), Teleorman (362), Ialomiţa (349), Călăraşi (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) şi Dolj (314), iar în Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii”, se arată în articolul postat pe site-ul companiei amintite.

Pe fondul investiţiilor semnificative în optimizarea producţiei (seminţe de calitate, tratamente şi utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste cinci ori la 1,66 miliarde de lei în 2015.

Conform informațiilor comunicate la Ministerul Finanţelor și agregate de KeysFin, anul trecut, Agro-Chirnogi SA din Călăraşi a fost principalul jucător pe piaţa producătorilor de cereale. Cu cei 623 de angajaţi ai săi, compania a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 milioane de lei, aproape dublu faţă de rezultatul din anul precedent. Şi profitul net a fost pe măsură, și anume 12 milioane de lei.

„Agricost SA, din Brăila, s-a clasat pe locul doi în piaţa producătorilor de cereale. Compania, cu 917 angajaţi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creştere cu peste 21 milioane de lei faţă de rezultatul din anul precedent, şi un profit net de 71 milioane de lei. Următorul în topul cultivatorilor de cereale este Plantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane lei şi un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajaţi, a reuşit una dintre cele mai spectaculoase evoluţii, reuşind să îşi crească business-ul cu peste 114 milioane de lei faţă de 2015. Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreană, care are 127 de angajaţi, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, şi un profit net de 7,3 milioane de lei”, se mai specifică în raport.

Dincolo de performanţa acestor firme, interesantă este evoluţia companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piaţă în ultimii ani. După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar businessul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane lei, relevă raportul KeysFin. Că este interesant exemplul dat de cei de la KeysFin o confirmă și spusele celor de la Coface. Într-o declarație anterioară pentru Revista Fermierului, Eugen Anicescu, directorul general al companiei menționate, a precizat că nu ar trece agricultura pe lista celor mai riscante segmente din sectoarele economiei românești.

„Nu aș putea să spun că ultimii ani au arătat o creștere a nivelului de insolvențe în domeniul agriculturii. Dacă este să ne uităm la cifre, în ultimii ani, bilanțurile companiilor din agricultură s-au îmbunătățit. Se produce asta de niște ani de zile, de când s-a schimbat legislația și taxarea inversă a stimulat companiile să-și „albească” bilanțurile. Am văzut bilanțuri prin îmbunătățire ca medie generală. Noi am putut să preluăm mai mult risc în domeniul agriculturii, deci nu aș trece agricultura pe lista celor mai riscante segmente din sectoarele economiei românești”, a declarat Eugen Anicescu la finalul primei părți a conferinței Risc de Țară 2017, care a avut loc, miercuri, la București.

Pe de altă parte, dincolo de evoluţia generală pozitivă, datele statistice analizate de specialiștii KeysFin relevă că agricultura românească se confruntă cu destule provocări. În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanţelor avea loc, în medie, la 198 de zile.

„Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situaţia s-a înrăutăţit în ultimii ani. Perioada medie de încasare a creanţelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Potrivit raportului, 1.854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, un nivel în scădere faţă de anii precedenţi. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condiţiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentă (indicator care reprezintă o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face faţă obligaţiilor sale pe termen scurt - n.r.) a crescut, în acelaşi interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015.

„În general, o lichiditate curentă mai mică de 0,8 este un semnal negativ, însă depinde foarte mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimă pentru acest indicator este în general în jur de 1. Pe de altă parte, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea să semnaleze un management defectuos”, explică analiştii de la KeysFin.
 
Privite din această perspectivă, performanţele companiilor aflate în top trei ies în evidenţă. Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, cel mai important jucător din piaţa producţiei de cereale, are creanţe de încasat de 388,7 milioane lei, în creştere faţă de anul precedent. În aceeaşi situaţie se află şi Agricost SA, care are creanţe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

„Chiar dacă, pe ansamblu, evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri. În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenţelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.
 
Dincolo de provocări, perspectivele agriculturii româneşti sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic.
 
Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârşitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015).
 
În ceea ce privește producţia europeană, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015). Firmele franceze au realizat 22,9% din producţia de cereale din UE, cele germane (15,4%) şi poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincilea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia.
 
Informaţiile din raport au fost culese din barometrul privind starea businessului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

Publicat în Cultura mare

newsletter rf

Revista