prima - REVISTA FERMIERULUI

Conform anunțului postat luni, 25 februarie 2019, pe un site de socializare, de însuși primarul orașului-stațiune Sângeorz-Băi, Traian Ogâgău, din această lună, județul se poate mândri cu un nou produs tradiţional, atestat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), și anume „Brânza frământată de Sângeorz-Băi”.

Vorbim practic de un produs realizat de Cooperativa Agricolă de gradul 1 „Grupul de producători Sângeorz-Băi”.

„Au înţeles de la bun început că acesta este viitorul şi au investit din subvenţii în dezvoltare! Ţin să felicit Cooperativa Agricolă din oraşul Sângeorz-Băi pentru acest atestat! Iată că după doi ani de muncă, investiţie, drumuri şi nervi de oţel, avem primul atestat «Produs tradiţional». În curând, veţi putea achiziţiona prima brânză etichetată şi produsă în condiţii optime! Felicitări şi vă îndemn să mergeţi mai departe şi cu alte produse. Împreună cu membrii cooperativei, veţi dezvolta acest sector, dezvoltare care într-un final se va simţi în buzunarul fiecărui membru”, a scris Ogâgău pe pagina sa de Facebook.

„Brânza frământată de Sângeorz-Băi” este un produs montan din lapte de vacă obţinut la o stână din locul numit Putredu Moară, situat la o altitudine de peste 1.600 de metri, în munţii Suhard.

Acesta este cel de-al treilea produs tradiţional certificat la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, după cele două atestate obţinute în anul 2013 de către AFI Pro Familia pentru „Povila de Bârgău” şi „Pita cu crumpiri”.

La finele anului trecut, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) lansa Catalogul Produselor Alimentare Certificate, o aplicaţie pentru telefoane mobile care găseşte „drumul” către 850 de produse agroalimentare atestate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Aplicaţia îl ajută pe consumator să se ferească de falsuri, pentru că tot ceea ce certifică MADR pe hârtie va fi introdus automat şi în această aplicaţie, iar toate înscrierile viitoare se vor face exclusiv online.

Potrivit datelor AFIR, Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC) este o aplicaţie care facilitează accesul la informaţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la produsele agroalimentare înregistrate pe scheme naţionale şi europene de calitate.

Publicat în România Agricolă

Președintele SUA, Donald Trump, le-a mărturisit fermierilor din Tennessee, luni, 8 ianuarie 2018, că susține subvenționarea asigurărilor culturilor agricole, semnalând astfel o schimbare față de viziunea pe care acesta o avea în 2017, și anume cea de contractare a programului pe care mulți dintre producătorii agricoli nord-americani se bazează în finanțarea propriilor operații, anunță Reuters.

Într-un discurs al său cu ocazia convenției anuale a Biroului Agricol nord-american (un fel de federație a sindicatelor din agricultura SUA), Trump a afirmat despre Congresul Statelor Unite ale Americii că ar urma să includă subvenționarea costurilor cu asigurările agricole în următoarea lege a agriculturii, act normativ în baza căruia, anual, se redirecționează către agricultură, nutriție, alimente și programe de conservare a solului miliarde de dolari.

„Sunt nerăbdător să lucrez cu Congresul SUA, astfel încât să votăm legea agriculturii la timp, iar aceasta să producă efecte în favoarea dumneavoastră. Susțin o lege care să includă asigurările agricole”, a afirmat Doland Trump, după ce a observat că în auditoriu era prezent președintele Comisiei pentru agricultură din Senatul American, Pat Roberts. „Muncim din greu la legea agriculturii și cred că aceasta va funcționa corespunzător”.

În luna mai a anului trecut, Trump reușea să-i înfurie pe cei din marile grupuri de fermieri nord-americani (aceștia sunt reprezentanții votanților din mediul rural care, constant, susțin Partidul Republican) atunci când propunea diminuarea finanțării agriculturii cu nu mai puțin de 46,54 miliarde de dolari. Și asta, ca urmare a unei plafonări a plăților alocate pentru sectorul de asigurări agricole. În prezent, nu există limită de plafonare a susținerii investițiilor fermierilor în asigurările agricole.

După discursul său, președintele Trump a semnat un ordin executiv prin intermediul căruia facilitează accesul clădirilor și terenurilor federale la internet de mare viteză, parte dintr-un demers mai vast de conectare a Americii rurale la rețelele tip broadband.

Concret, Trump a semnat un memorandum prin care împuternicește United States Department of the Interior (n.r. - un fel minister al resurselor) să susțină dezvoltarea implementării accesului la internet de mare viteză în zonele rurale prin majorarea accesului la rețelele broadband ale facilităților federale locale coordonate de acest departament, precizează voci autorizate din Casa Albă, citate de agenția internațională de presă.

Vitezele mai mari de internet în zonele rurale sunt considerate vitale, în contextul distanțării economice tot mai mari dintre America urbană și cea rurală, însă până în acest moment costurile erau prohibitive.

Circa 39 la sută din americanii care locuiesc în mediul rural nu au acces la internet de mare viteză, au precizat specialiști ai Comisiei Federale pentru Comunicații, într-un raport dat publicității în 2016.

„Trebuie să conectăm la internet o mai mare parte a mediului rural din SUA. Avem nevoie de internet pentru tractoarele noastre, pentru școli, pentru micile afaceri de acasă”, a declarat pentru presa aflată la evenimentul celor de la Biroul Agricol al SUA.

Casa Albă a descris mișcările ca pe o etapă de creștere în vederea stimulării dezvoltării private, în timp ce administrația evaluează modul în care poate ajuta cu finanțarea, ceea ce ar putea deveni parte a planului Trump de a investi în infrastructură.

Șeful principalului grup comercial din domeniul telecomunicațiilor nord-americane, Jonathan Spalter, a declarat că USTelecom va încerca să convingă guvernul SUA să pompeze bani pentru a ajuta la construirea și modernizarea infrastructurii rețelelor, precum și la reorganizarea și raționalizarea efectelor reglementărilor legislative.

Brambureala din România. Efecte în oglindă

Dacă în SUA, promisiunile se transformă în realitate de cele mai multe ori, nu aceasta este situația și în cazul României.

Mai bine de 80 de milioane de euro erau injectate de Uniunea Europeană în proiectul RO-NET, o idee ambițioasă care promitea românilor din cele mai defavorizate locuri din țară internet de mare viteză și acces la servicii de comunicații moderne.

Proiectul prevedea crearea unei infrastructuri și conectarea la internet a peste 780 de localități din România. Aceste lucruri trebuia să fie făcute însă până în 2015.

Chiar dacă proiectul este tot în stadiul de implementare, ministrul Comunicațiilor, Lucian Șova, transmitea la finele lunii august 2017 că structura pe care o conduce a reușit să deblocheze proiectul RO-NET și promitea că până la finalul anului peste 170 de localități din mediul rural vor fi conectate la internet de mare viteză. Nu s-a mai auzit nimic până la această oră de demersul în cauză.

Un alt element negativ semnalat chiar de Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, a fost acela al managementului defectuos al riscului în agricultură, astfel că, în momentul de față, doar 34 la sută din totalul terenului arabil din România beneficiază de o formă de asigurare. Din acest total, fermierii mici s-au asigurat în proporție de doar 20 la sută.

„Primele subscrise sunt de aproximativ 19 milioane de euro și suprafața totală care este acoperită de aceste instrumente de prevenire a riscului este de 2,8 milioane de hectare. 80 la sută din această suprafață provine din fermele de mari dimensiuni, în timp ce doar 20% fermieri sub 10 hectare utilizează aceste instrumente de protecție și de management al riscurilor în agricultură. Partea cea mai gravă este că acest portofoliu de asigurare care este gestionat de asigurătorii privați nu acoperă riscurile climatice catastrofale, cum sunt: seceta, inundațiile, partea de ploi persistente, temperaturi foarte scăzute din primăvară sau foarte devreme, toamna”, a conchis Potor.

La începutul lui 2016, oficiali ai Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare din România (UNSAR) își manifestau intenţia de a propune Guvernului revizuirea legislaţiei fondurilor europene. Miza acestei propuneri era subvenţionarea cu până la 65% a primelor de asigurare achitate de fermierii locali.

Specialiștii români în asigurări susţineau că subvenţionarea primelor de asigurare ar fi imperativă, în contextul în care fermierii români trebuie să concureze cu agricultorii din alte state europene (acum, și cu cei din SUA). Un alt argument adus de reprezentanţii UNSAR era și acela potrivit căruia în fiecare an se pierd aproximativ 30 de milioane de euro din banii alocaţi de UE pentru perioada 2014-2020.

În fapt, precizau aceştia, pentru că nu s-au cheltuit fondurile, România a pierdut până acum aproape 60 de milioane de euro. În prezent, cel mai scump risc de pe piaţa românească este cel de secetă. Explicaţia este că un produs viabil care ar acoperi seceta este foarte scump și, în consecinţă, nu toţi fermierii îşi vor permite să încheie o astfel de poliţă de asigurare. Ca urmare, asigurătorii spun că numărul fermierilor care îşi vor asigura culturile împotriva secetei ar fi foarte mic, doar fermierii cei mai expuşi secetei optând pentru o astfel de poliţă.

Publicat în International

newsletter rf

Revista