fermier - REVISTA FERMIERULUI

2019 este anul în care Dealer Italia marchează evenimentele agricole majore din România prin participarea cu standuri individuale. Agraria a fost primul târg în cadrul căruia utilajele și mașinile agricole ale celor trei parteneri italieni Angeloni, Caffini, Forigo, au fost expuse vizitatorilor, direct în câmp, la Jucu – județul Cluj. Urmează AgriPlanta-RomAgroTec, unde oferta se va plia din nou pe specificitatea zonei.

AgriPlanta-RomAgroTec are loc anul acesta între 16 și 19 mai 2019, în același loc cu care agricultorii români s-au obișnuit deja: Fundulea, județul Călărași. Printre demonstrațiile practice anunțate de organizatori se află „Mașini de erbicidat în acțiune”, „Tehnologii inovative pentru prelucrarea solului” și „Tractoare inteligente”, acțiuni cu programe zilnice.

Dealer Italia, societate cu sediul în localitatea Vânători, județul Mureș, este una dintre companiile ce se vor regăsi la acest mare eveniment în câmp, cu stand propriu de prezentare a utilajelor agricole pe care societățile partenere ale companiei le produc și pentru piața românească. „Decizia de a participa am luat-o împreună cu reprezentanții companiilor partenere ale Dealer Italia, constructorii de mașini agricole Angeloni, Caffini, Forigo, din dorința de a fi aproape cât mai eficient de dealerii noștri din această zonă. Mai ales după succesul avut la ediția de anul acesta a târgului Agraria, unde am observat interesul crescut al agricultorilor români față de produsele noastre, credem că este necesar să fim prezenți la Fundulea cu utilaje adaptate zonei”, ne-a precizat George Gui, manager Dealer Italia.

Utilaje adaptate cerințelor specifice

Printre utilajele expuse în cadrul AgriPlanta-RomAgroTec 2019, în standul Dealer Italia, se vor afla: bilonatoare pentru legume, freză și o tocătoare de la producătorul Forigo, mașini de erbicidat (tractate și purtate) și atomizator de la Caffini, combinator, plug și scarificator marca Angeloni. „Diferența o face faptul că suntem direct producători de utilaje agricole și astfel reușim să configurăm și să adaptăm utilajele pentru fiecare fermier. Ca orice expozant înainte de un târg, speri să fie cât mai productiv, iar Agraria 2019 a întrecut orice așteptare deoarece ne bucurăm de încrederea câștigată de-a lungul timpului. Așa că, după evenimentul clujean, putem zice că am livrat mai multe utilaje direct clienților decât am dus înapoi la sediul companiei’’, a menționat Andrei Bosinceanu, reprezentant vânzări Zona de Nord-Vest al Dealer Italia.

Consultanța și soluțiile de finanțare, spun reprezentanții companiei, vor fi discutate pe loc, la târg, în funcție de cerințele specifice fiecărei ferme.

Pentru mai multe informații, nu ezitați să-i contactați pe reprezentanții companiei, la numărul de telefon: +40.756.052.378.

Articol publicat în Revista Fermierului, 01-14 mai 2019

Publicat în Tehnica agricola

Compania IPSO Agricultură participă, în perioada 16-19 mai 2019, la AgriPlanta - RomAgroTec, eveniment care se desfășoară în aceeași amplasare consacrată, în câmp, lângă localitatea Fundulea, județul Călărași.

„Distribuitor exclusiv al utilajelor John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar FMT, participarea IPSO Agricultură în cadrul celui mai important târg agricol al primăverii este marcată de un concept de stand deosebit, prin intermediul căruia ne propunem să vă oferim o experiență inedită. Flota impresionantă de utilaje aparținând mărcilor John Deere, Kuhn, Manitou, Bednar FMT, Pellenc, Fliegl au fost selectate în așa fel încât să găsiți la noi toate echipamentele de care sunteți interesați. O zonă pentru demonstrații este pregătită în imediata vecinătate a standului nostru, pentru a-i permite fermierului să testeze utilajul de care este interesat împreună cu un specialist IPSO. Având în vedere succesul pe care l-am înregistrat anul trecut cu turul de stand, am decis să continuăm și în acest an, într-un format mai ”proaspăt”, cu informații importante legate de exploatarea eficientă a utilajelor și a echipamentele expuse. Pentru cei care vor să vadă o demonstrație dusă la nivel de artă, îi așteptăm în „zona de demo”, unde avem pregătit un încărcător telescopic Manitou ce va fi manevrat cu multă precizie și îndemânare. Nu i-am neglijat nici pe cei mici, așa că am pregătit și câteva utilaje „de demo”, ce pot fi testate în perimetrul destinat lor. Iată numai câteva motive pentru care vizitatorii n-ar trebui să rateze standul IPSO Agricultură de la AgriPlanta-RomAgroTec 2019. Echipa IPSO Agricultură îi așteaptă pe fermieri la Fundulea de joi și până duminică, în perioada 16-19 mai”, a declarat Gabriela Dumitru, specialist comunicare IPSO Agricultură.

De la ediție la ediție, construcția standului IPSO Agricultură la AgriPlanta - RomAgroTec a fost modificată pentru a răspunde cerințelor fermierilor. Anul acesta, compania și-a propus să le ofere partenerilor o experiență inedită. Cu o interfață prietenoasă, în interiorul construcției, vizitatorii pot afla informații despre ofertele valabile pe perioada târgului, detalii legate de campaniile de piese de schimb și service, informații prețioase despre eficientizarea activității în fermă cu ajutorul soluțiilor inteligente care sunt integrate pe utilajele din portofoliu, dar și cum se pot alătura echipei IPSO Agricultură. Departamentul de Resurse Umane va fi prezent pe toată perioada expoziției pentru a răspunde solicitărilor candidaților interesați să construiască o carieră de succes în cadrul companiei. „De asemenea, pentru acei fermieri care sunt interesați de achiziția de echipamente de ocazie, am pregătit câteva oferte speciale valabile pe perioada târgului. Echipa responsabilă de utilajele rulate comercializate de IPSO Agricultură va fi prezentă pe stand pentru a oferi toate informațiile legate de modalitățile de achiziție, precum și de oferta disponibilă.

Fermierii vor petrece câteva momente plăcute în compania echipei IPSO Agricultură, într-un cadru special, iar atmosfera plăcută va fi completată de voia bună a specialiștilor prezenți”, a punctat Gabriela Dumitru.

Tur de stand și demonstrații de îndemânare cu Manitou

Producătorii agricoli care vor trece pragul standului IPSO Agricultură pot participa la a doua ediție a turului de stand. Având în vedere succesul înregistrat anul trecut, turul de stand își așteaptă și în acest an participanții. Înscrierea la turul de stand este gratuită și se face direct la standul companiei. „Un al punct de interes va fi reprezentat de sesiunile de demonstrații, ce se vor desfășura în imediata vecinătate a standului IPSO Agricultură, acolo unde un specialist va face o demonstrație de mare artă cu un încărcător telescopic Manitou. Demonstrațiile se vor desfășura zilnic, în mai multe sesiunii”, a specificat Gabriela Dumitru.

John Deere, Kuhn și Bednar, în demonstrații

Utilajele IPSO Agricultură pot fi văzute în acțiune în zona de demonstrații, la prelucrarea solului, dar și în zona special amenajată pentru defilarea echipamentelor agricole. La demonstrațiile pentru prelucrarea solului sunt prezente utilajele John Deere 8400R, împreună cu cultivatorul Kuhn Performer 4000; tractorul John Deere 6215R, împreună cu semănătoare Kuhn ESPRO 4000R și tractorul 8370R, împreună cu grapa Bednar XE 10000. În zona de defilare poate fi admirat sprayer-ul autopropulsat John Deere R4030.

CaBa Industrie, portofoliu complet pentru prelucrarea solului în vie și livadă

În 2017, IPSO Agricultură și-a mărit portofoliul de produse cu marca Pellenc, specializată în producerea de utilaje pentru viticultură. „Având în vedere interesul acordat pentru acest tip de echipamente, compania noastră a pus bazele unui parteneriat pe termen lung cu producătorul CaBa Industrie - grupul de mărci de renume capabile să furnizeze pentru piața horticolă o gamă largă de echipamente de înaltă calitate. Urmare a acestui parteneriat, un echipament cu palpatori pentru prelucrarea solului între rânduri va fi expus la AgriPlanta-RomAgroTec 2019 în standul IPSO Agricultură, în platforma de viticultură. Achiziționând un astfel de echipament, fermierul beneficiază și de întregul suport oferit de IPSO Agricultură. Tehnicienii noștri sunt pregătiți să intervină oriunde este nevoie și sunt instruiți periodic pentru a face față oricărei provocări. Suntem prezenți peste tot în țară prin intermediul celor opt sedii principale distribuite în cele mai importante zone agricole. De asemenea, cele 19 puncte de lucru le permit fermierilor accesul facil la tehnicieni și piese de schimb”, a precizat specialistul în comunicare, Gabriela Dumitru.

Publicat în Tehnica agricola

Începând cu 1 iunie 2019, România împreună cu Ucraina vor forma o nouă regiune definită în cadrul Diviziei Internaționale Titan Machinery. Ca atare, actualul director general al Titan Machinery România, Manfred Spendier va prelua conducerea noii regiuni înființate, „România și Ucraina”. Încă din 2013, Manfred Spendier a îndeplinit cu succes funcția de director general al Titan Machinery România, iar amploarea pe care a luat-o afacerea în România îl recomandă cu desăvârșire la cârma noii regiuni din estul Europei.

În funcția de director general al Titan Machinery România, Manfred Spendier va fi succedat de Melania Ungureanu, actualmente director general adjunct al Titan Machinery România. Cu o vastă experiență de aproape două decade în managementul operațional și al dezvoltării afacerii, Melania Ungureanu va prelua treptat conducerea Titan Machinery România și se va afla în continuare în subordinea lui Manfred Spendier. De asemenea, Lucian Gheba, director al punctului de lucru din Constanța, va prelua funcția de director de vânzări România începând 1 iunie 2019, pentru a susține cu experiența sa noua conducere națională.

Aceste schimbări vin în contextul în care Titan Machinery parcurge o traiectorie favorabilă constantă pe piața din România, cu creșteri semnificative din punct de vedere comercial, al notorietății, al forței de muncă și al acoperirii teritoriale. Astfel, se dorește o cooperare pe măsură, la nivel internațional pentru această zonă a Europei cu potențial agricol ridicat, unde, un accent puternic va fi pus pe afaceri operative.

Așa cum se cunoaște deja, Titan Machinery România, intenționează să deschidă încă cinci sucursale noi în următoarea perioadă. „Titan Machinery crește pe piața din România odată cu impactul pozitiv pe care îl au proiectele sale pentru agricultori, dar și odată cu modalitatea prin care aceste proiecte, puse în folosul fermierilor, au parte de actualizări constante. Titan Machinery are alături parteneri de renume ce reprezintă o forță internațională majoră în sectorul industrial agricol: Case IH, Väderstad, Gregoire Besson, Sulky, Maschio Gaspardo, Dammann, Tecnoma ș.a. Compania se asigură că este partenerul preferat al fermierului în produse și soluții agricole pe piața din România. Misiunea sa este de a satisface noua clasă de agricultori profesioniști, care sunt exigenți, care solicită produse de durabilitate și de calibru superioare, asociate cu serviciile de calitate pentru o agricultură în plin progres”, a precizat Manfred Spendier.

Titan Machinery România este parte a grupului Titan Machinery Inc. din Statele Unite ale Americii, unicul importator și distribuitor al mărcilor Case IH, Case Construction Equipment și Väderstad pe piața internă, cu o prezență activă în România din anul 2012.

Publicat în România Agricolă

În această perioadă, pe teritoriul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin, în culturile de ovăz și-a făcut apariția gândacul bălos (Oulema melanopa L.). Pot fi văzute toate stadiile (adult, ouă, larve de diferite vârste). Predomină larvele de vârsta I și II, mai puțin cele de vârsta III. Momentul este propice pentru efectuarea tratamentelor.

Populațiile de gândac bălos au crescut destul de mult în ultimii ani în zona Banatului, condițiile climatice din vestul României permițând dezvoltarea acestui dăunător. Atacă culturile de orz, grâu și uneori chiar porumbul. Preferință deosebită are însă pentru ovăz.
Dăunătorul are o singură generație pe an. Iernează în stadiul de adult, fie sub frunze în pădure, fie sub resturile de plante rămase la sol. Primăvara, când temperaturile trec de plus 9 – 10 grade C, adulții încep să își facă apariția în culturile de cereale păioase (toamnă și primăvară). O perioadă scurtă se hrănesc, după care începe procesul de copulare (împerechere). Depunerea pontei începe la sfârșitul lunii aprilie - începutul lunii mai și se poate întinde uneori chiar până în luna iulie, în funcție de zone. De obicei, ouăle sunt depuse pe partea superioară a frunzelor, au culoare galbenă - portocalie, sunt alungite și rotunjite terminal. Larvele (viermi băloși) au culoare albă - gălbuie - portocalie și poartă în spate sacul de excremente (sacul stercoral), ceea ce le conferă un aspect bombat. Larva parcurge patru vârste, care se succed pe parcursul a 12 - 21 zile, în funcție de condițiile climatice ale anului. Ajunsă la maturitate, larva își înlătură sacul de excremente și se retrage în sol, unde se împupează (la 4 - 5 cm adâncime). Noii adulți vor apărea la sfârșitul lunii iunie și se vor hrăni pe graminee în general (porumb) până la sfârșitul lunii august, când vor migra pentru hibernare către păduri, uneori fânețe, resturi de plante etc.

Atacul și daune
Acest dăunător preferă ovăzul, pe lângă alte graminee cultivate și spontane pe care le poate ataca. Adultul perforează cele două epiderme și parenchimul sub forma unor dungi longitudinale. Larvele preferă epiderma superioară și parenchimul, epiderma inferioară rămânând intactă (seamănă cu o pieliță albă). Atacul larvelor are loc în vetre. Vetrele pot fi văzute cu ușurință în lan de la distanță datorită aspectului albicios. Anii secetoși favorizează dezvoltarea insectei (după Roșca Ioan et al., 2011).

Cum combatem gândacul bălos?
Cea mai bună metodă de combatere este metoda chimică. Culturile trebuie atent monitorizate cu privire la apariția adulților hibernanți. Se recomandă ca la un PED (prag economic de dăunare) de 10 adulți pe metrul pătrat să se facă tratamentul împotriva adulților. De obicei, acest tratament coincide cu cel împotriva adulților hibernanți de ploșnița cerealelor (Eurygaster sp. și Aelia sp.).
Monitorizarea culturilor trebuie să continue pentru a fi observate pontele și eclozarea acestora. Tratamentele trebuie aplicate când eclozarea ouălor s-a realizat în procent de 75 - 80%. În acest moment cele mai multe larve au vârsta I și II și nu s-au format vetrele de atac. PED-ul pentru larve este de 250 larve/mp (densitate în vetre).
Se recomandă respectarea momentului optim de tratament, evoluția atacului larvelor fiind extrem de rapidă. De regulă, tratamentele se efectuează la avertizare cu produse omologate.
Insecticide care pot fi utilizate în combatere: alfa - cipermetrin (Fastac); gama - cihalotrin (Vantex); lambda - cihalotrin (Karate - Zeon); tiacloprid (Biscaya, Calypso); clorpirifos + deltametrin (Pyrinex Quick) etc. Se recomandă respectarea dozelor de pe ambalaj și cele menționate în Codex (după Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România).
În combaterea biologică pot fi utilizate produse pe bază de Bacillus thuringiensis dar și entomofagii Chrysopa carnea, Coccinella septempunctata, Trissolchus sp., Trichograma sp. (după Constantin Popov et al., 2005).

Bibliografie:

Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I.,Tălmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală și specială, Editura „Alpha MDN”, Buzău, p. 306 - 309;

Popov C., Malschi D., Florica Vilău, Stoica V., 2005 - Insect pest management of Lema melanopa in Romania, Romanian Agricultural Research, No. 22: p.47-52.

Foto: dr. ing. Otilia Cotuna

Publicat în Cultura mare

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Publicat în România Agricolă

Pe 27 februarie 2019, la București (World Trade Center), are loc a treia ediție a forumului „Agricultura de Precizie”, eveniment organizat de TMT PR și la care sunt invitați să participe toți fermierii din România interesați să descopere ultimele inovații și noutăți în domeniul tehnologiilor agricole. Invitat special este Jacob Van Den Borne, unul dintre pionierii agriculturii de precizie din Olanda, prezent pentru prima dată în țara noastră. Vizionar, deschis spre nou și dornic să împărtășească din experiența sa, fermierul olandez este și membru activ în grupul de lucru dedicat agriculturii de precizie din cadrul Comisiei Europene (EIP-AGRI).

Evenimentul propune o agendă completă, care va include conferință (vor fi dezbătute beneficiile aplicării tehnologiei în agricultură, oferind totodată exemple practice din sectorul vegetal, horticol și zootehnic); AgTech Show (expoziția va reuni furnizori de soluții și servicii dedicate tehnologizării și dezvoltării fermelor) și Business Cocktail (seara se va încheia cu socializare între cei peste 150 de participanți și o festivitate de premiere a unor fermieri români vizionari, care aplică tehnologiile de precizie).

Publicat în Eveniment

Din 15 ianuarie 2019, echipa de specialiști BASF a început prezentarea în toată țara a noului portofoliu de produse.

Simpozioanele de iarnă dedicate fermierilor marchează startul noului sezon în agribusiness. Evenimentele se desfășoară într-un turneu național, care ajunge în cele mai mari orașe din țară, ora de începere fiind aceeași peste tot, respectiv 10:00.

Pe 15 ianuarie 2019, a avut loc la Constanța primul eveniment, la Hotel Del Mar, în stațiunea Mamaia, după care a urmat Brăila, la Regal Events Ballroom, pe 17 ianuarie.

Fermierii din Călărași și zonele adiacente sunt așteptați pe 22 ianuarie, la Centrul Cultural Județean din Călărași, sala Barbu Știrbei. Pe 24 ianuarie va avea loc al patrulea eveniment, la Giurgiu, la restaurantul Perla.

Echipa BASF va ajunge și în zona de sud, prima oprire fiind Alexandria, la Hotel Edma, pe 29 ianuarie. Urmează simpozionul de la Craiova, pe 31 ianuarie, la Oltenia Ballroom.

Evenimentele BASF vor continua cu Timișoara, pe 5 februarie, la Venue Ballroom & Events. Penultima oprire va fi la Oradea, pe 7 februarie, unde fermierii sunt așteptați la Opera Events.

Ultimul eveniment din seria simpozioanelor de iarnă va avea loc în Moldova, pe 12 februarie. Acolo vor fi așteptați fermierii din nordul și nord-estul țării, simpozionul având loc la Iași, la Hotel Internațional.

Publicat în Eveniment

Dat ca exemplu de însuși ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia vizitei sale la repornirea unei amenajări de irigații din localitatea Salcia, județul Mehedinți, tânărul fermier, Filip Purnavel, are o poveste pe cât de simplă, pe atât de lăudabilă, și anume una de patriotism modest.

Fără a fi prea darnic în detalii, am reușit totuși să aflăm de la tânărul ploieștean (da, a plecat din Ploiești în Mehedinți să facă agricultură) că a reușit să cumpere de la doi spanioli o fermă relativ mare într-o zonă care ar reprezenta o provocare serioasă pentru oricare dintre agronomii români.

Și spunem provocare pentru că vorbim de suprafețe de teren aflate pe malul Dunării, expuse deja fenomenului deșertificării ca urmare a lipsei de precipitații, dar și a unui sistem de irigații funcțional. Administratorul SC Manolo Y Alberto SRL provine dintr-o altă zonă de activitate (una „umană” și atât), însă dorește să se pregătească temeinic în acest domeniu complex al agriculturii, fapt pentru care, la cei 32 de ani ai săi, Filip Purnavel a optat pentru o nouă facultate, și anume pentru cea de Agronomie.

Chiar dacă bazinul de refulare al SPA Salcia trece prin inima exploatației sale, din cauza costurilor mari ale utilajelor pentru irigații, Purnavel este obligat să se confrunte cu seceta la câțiva metri de Dunăre.

Suntem siguri că vreți să aflați care sunt provocările cu care se confruntă Filip, așa că vă invităm să savurați interviul cu tânărul fermier.

Revista Fermierului: Domnule Purnavel, ne bucurăm să vă avem astăzi la o nouă ediție a interviurilor marca Revista Fermierului. Ne aflăm la evenimentul de inaugurare a Amenajării pentru irigații Izvoare-Cujmir, localitatea Salcia, județul Mehedinți. Ce suprafață cultivați în zona adiacentă canalului reabilitat?

Filip Purnavel: În momentul de față, prin societatea pe care o deținem cultivăm aproximativ 1.700 de hectare. Astfel, suntem și principalii beneficiari ai stației de aducțiune de apă.

R.F.: Cât timp ați așteptat până ce SPA Salcia a fost repusă în funcțiune?

F.P.: Sunt aici de patru ani de zile, însă până nu demult nu aveam mari speranțe să vedem apă pe canal. Hai să spunem că eram mai degrabă circumspecți privind reabilitarea SPA Salcia.

R.F.: În viziunea dumneavoastră, îl considerați drept un beneficiu pentru fermier faptul că nu plătește apa pentru irigații? Știm din anii anteriori că susținerea sectorului de irigații pentru clientul final nu era altceva decât de o reducere a prețului energiei electrice, nicicum de gratuitatea apei pe canal.

F.P.: Fără îndoială că este un avantaj foarte mare că nu plătim apa. Vorbim de această dată de cu totul și cu totul altfel de agricultură. Chiar și așa, cu SPA Salcia reabilitată, încă ne bazăm pe ploaie. Din motivul lipsei precipitațiilor, cred că vom întoarce câteva sute de hectare de culturi agricole.

R.F.: Atunci când v-a prezentat membrilor presei, ministrul Agriculturii amintea de o organizație de udători din care faceți și dumneavoastră parte. Câți membri sunt în OUAI Salcia?

F.P.: Noi avem puțini membri în organizația de udători. Sunt eu, că am o suprafață mare. Metodologia este că trebuie să acoperim măcar jumătate din suprafața deservită, cel puțin teoretic. Spun asta pentru că ea nu va deservi sau cine știe când va deservi vechiul plan. Noi am avut noroc. În cazul nostru, este vorba de o suprafață mică, un microsistem aproape, în condițiile în care canalul de irigații deservește 5.500 ha, aproximativ, iar noi, laolaltă cu alți încă vreo 10 fermieri mici, abia am reușit să atingem pragul acela.

R.F.: Presupunem că veți apela totuși la fondurile FEADR pentru a achiziționa utilaje de irigat.

F.P.: Da. Domnul ministru (n.r. - al Agriculturii, Petre Daea) a spus că putem iriga deja, pentru că este apă pe canal. Fără îndoială că, teoretic, acest lucru este posibil, dar implică niște costuri pe care nu ni le putem permite anul acesta.

Nici anul trecut n-a fost pentru noi unul bun, pentru că a plouat foarte mult în timpul recoltatului. Am pierdut 300 ha de mazăre pe câmp destinate ZIE, iar grâul, mai mult de jumătate din cantitate a fost încolțit.

R.F.: Mai devreme aminteați că veți întoarce în brazdă ceva culturi. Despre ce este vorba?

F.P.: Vom întoarce 300 ha din cele aproximativ 350 hectare însămânțate cu rapiță, ca urmare a faptului că nu a răsărit din lipsa apei.

R.F.: În prezent, mai întâmpinați probleme și la alte culturi?

F.P.: Avem 680 ha semănate cu grâu care nu vor răsări până când nu va ploua.

R.F.: Ce altceva ați mai însămânțat anul acesta pe restul suprafețelor?

F.P.: Avem 145 de hectare semănate cu lucernă. Urmează să însămânțăm în primăvară floarea-soarelui. Cu porumbul, noi nu ne riscăm. Solul este nisipos și se află în plin proces de deșertificare.

R.F.: Vorbiți-ne, vă rugăm, de parcul dumneavoastră de utilaje. Este unul croit pe specificul solului din zonă?

F.P.: Avem semănătoare Horsch de 8 metri de păioase, avem utilaje, nu ne plângem în acest punct de vedere. Dacă nu le-am fi avut, nu am fi reușit nici măcar să semănăm. Aici, fermierul mic, cu un disc mic, nu are ce face, pentru că nu intră în pământ.

R.F.: Preferați utilaje și implemente noi sau second-hand?

F.P.: Am încercat să achiziționăm utilaje și noi, și second-hand din import. Este ca și când ți-ai lua mașină din străinătate, din Bulgaria, din Germania etc. Important este unde găsești utilajul și la ce preț îl cumperi.

Purnavel si DaeaMuncă multă, bani puțini

Am continuat discuția cu fermierul mehedințean despre provocările piețelor de desfacere a materiei prime produse în România. Am primit aceleași răspunsuri sintetizate simplu în sintagma „Muncă multă, bani puțini”.

R.F.: Să vorbim puțin de comercializarea materiei prime pe care o produceți și apoi o recoltați. Cum reușiți să răzbateți de la an la an, în condițiile în care, știm foarte bine, prețul grâului nu este unul mulțumitor pentru producătorii români?

F.P.: Noi suntem niște pioni în mâinile traderilor. 90 la sută din marfă o vindem Cargill, direct din câmp. Am avut probleme cu vânzarea, prețuri foarte mici...

R.F.: Cum pleacă materia primă de origine agricolă de la dumneavoastră din fermă?

F.P.: Marfa pleacă rutier până în portul din Severin sau în cel din Calafat, iar apoi călătorește pe barjă până la Constanța.

R.F.: Ați spus despre prețuri la materia primă de origine agricolă că sunt foarte mici. Dumneavoastră ce prețuri medii ați obținut pe producția comercializată?

F.P.: Floarea-soarelui am valorificat-o cu prețuri variind între 1,10 – 1,20 lei, în funcție de cum am prins contractul. Grâul a oscilat la recoltat, o perioadă rămânând la un nivel de 0,55 lei. Acum, prețul este foarte sus. Marfa a fost proastă oricum, dar acum aceasta se cumpără la prețuri cu care, în anii trecuți, se achiziționa materia primă pentru panificație.

R.F.: În afară de floarea-soarelui și de grâu, ce alt tip de produs ați mai valorificat?

F.P.: Rapiță. Vorbim de o cultură bună, profitabilă și care aduce primii bani în fermă, după orz, dar și una riscantă, deopotrivă. Profitul mai mare presupune un risc mai mare. Nu este întâmplător faptul că prețul la rapiță este mult mai sus. În acest caz vorbim de un preț de 1,5 lei kilogramul, de obicei, cam în fiecare an, destul de stabil.

În cazul mazării, optez pentru această cultură în fiecare an, de vreo trei-patru ani încoace, chiar și înainte să existe condiția cu Zona de Interes Ecologic (ZIE). Prețul ei însă a scăzut constant, de la 1,1 lei kilogramul la 0,70 lei kilogramul, urmând să ajungă cam pe același palier cu grâul, dar la producții mult mai mici.

R.F.: Să vorbim puțin de genetica utilizată la dumneavoastră în fermă.

F.P.: La floarea-soarelui, noi ne-am orientat către Tehnologia Express, de la DuPont Pioneer, fiindcă comportă costuri mult mai mici. Avem tribenuron-metil care este mult mai ieftin decât imazamox. Floarea-soarelui convențională este greu de cultivat pentru că avem probleme cu buruienile.

Ca genetică la rapiță, de obicei mizăm pe cea de la Monsanto, pentru că se scutură mai greu.

R.F.: Chiar dacă ferma dumneavoastră nu este la distanță mare de Dunăre, aveți parte de secetă, cât și de fenomene meteo extreme. Știm că în 2017 ați avut probleme agrometeo serioase. Despre ce a fost vorba?

F.P.: Pe lângă faptul că am avut probleme cu recoltarea, noi am avut parte și de grindină, anul trecut. Am avut pierderi, doar că am avut culturi bune. Eu, în solele mele cu grâu, unde am avut pierderi de 20-30 la sută, am reușit un randament mediu de 5.800 de kilograme. Chiar și așa, n-am reușit să beneficiez de asigurare pentru că era încheiată pe o productivitate medie de 6.000 de kilograme de produs la hectar; ne încadram la franciză. Iată un subiect în plus de discuție privind asigurările și daunele.

R.F.: În ce sistem achiziționați inputurile destinate agriculturii?

F.P.: În cazul pesticidelor, lucrăm cu plata la recoltă. Complexele și azotul care comportă dobânzi mari, încercăm să le achiziționăm cu banii jos.

R.F.: La cei 32 de ani ai dumneavoastră, ce anume v-a determinat să alegeți agricultura?

F.P.: Am cumpărat o fermă, aici, în zonă. M-am sacrificat și am venit aici. Dacă nu ești aici, sunt probleme mari.

R.F.: Ocoliți puțin răspunsul. Să încercăm altfel – ați avut vreo legătură cu agricultura dinainte de achiziția exploatației? Poate, părinții?

F.P.: Nu. Pur și simplu, în 2012, ferma asta era o oportunitate investițională bună. Eu sunt din Ploiești, nu pot să spun că trec pe acasă prea des. Am venit aici și nu pot da „vina” decât pe „soartă”.

R.F.: Din ce domeniu veniți?

F.P.: Nu am avut nicio legătură cu domeniul agriculturii, înainte de achiziție. Acum sunt student la agronomie. Am venit din domeniul uman, iar pasul a fost unul accidental.

R.F.: Ce sfaturi le-ați da tinerilor cu privire la orientarea sau reorientarea către agricultură? Merită să încerce sau este bătaia de cap mult prea mare?

F.P.: Depinde ce fel de producție vrea să facă un potențial tânăr fermier. Dacă este interesat de sectorul vegetal, el trebuie să dețină sau să arendeze suprafețe mari, pentru că profitul este relativ mic și nu este sigur. Dacă vrei să te apuci de o activitate din sectorul agroalimentar și ești tânăr, trebuie să faci ceva mai specializat.

R.F.: Cunoaștem pe scurt povestea fermei dumneavoastră. Am putea spune că achiziția sa este un gest... patriotic. De ce ați păstrat numele vechi al exploatației?

F.P.: Am păstrat numele vechi - SC Manolo Y Alberto SRL – pentru că este mai bine așa pentru relațiile cu clienții.

R.F.: Cât ați investit până în prezent în această activitate care v-a „alungat” din Ploieștiul natal?

F.P.: În jur de două milioane de euro.

R.F.: Presupun că ați apelat și la credite bancare...

F.P.: De obicei, creditele bancare le contractăm pentru achiziția inputurilor. Avem în curs inclusiv credite pentru înființarea de culturi.

R.F.: La fondurile europene pentru investiții cu bani FEADR v-ați gândit?

F.P.: N-am accesat până acum fonduri europene. Mi-a fost frică de metodologie, de controale, de bețele-n roate care se pun, de obicei. Așa mi-au spus alți fermieri din zonă care au accesat aceste fonduri și care regretă acum.

R.F.: Vă gândiți să vă orientați și către zona de procesare a materiei prime sau zootehnie?

F.P.: Ar fi niște pași interesanți de făcut, numai că vorbim de costuri mari de producție, de aici și neajunsurile. Morăritul nu prea mai merge de ceva timp, animalele presupun alte cunoștințe sau oameni care se pricep.

Pentru că trec de la una la alta, la noi în zonă, din păcate, avem probleme cu oamenii, cu mâna de lucru, cu tractoriștii.

R.F.: Să înțeleg că nu mai sunt oameni dispuși să muncească?

F.P.: Nu, nu mai sunt. Cei care sunt au alte probleme, de aceea sunt... liberi.

R.F.: Care este salariul oferit unui tractorist la dumneavoastră în fermă?

F.P.: 2.000 lei, net, plus bonusuri de campanie. Spre exemplu, în perioadele de pauză, operatorii utilajelor încasează salariul, plus prime de sărbători, și iarna, și primăvara, apoi toamna, la finele campaniei. La fermele mari așa se întâmplă, însă se lucrează și mai mult. Fără îndoială, din punctul meu de vedere, dacă am iriga și am avea profituri mai mari, am oferi salarii și mai mari.

R.F.: La nivelul la care sunt în prezent, subvențiile vă sunt de ajutor?

F.P.: Subvenția este ceva esențial pentru activitatea noastră. Dacă n-ar mai exista plățile directe, 90 la sută din fermieri s-ar lăsa de agricultură.

R.F.: Vă gândiți să vă extindeți suprafețele din fermă sau vă sunt de ajuns?

F.P.: Creștem gradual, de la an la an. În acest moment, ne concentrăm doar pe comuna în care ne aflăm, unde mai există teren de valorificat. Acum patru ani de zile, când am ajuns aici, se lucrau undeva la 1.200 ha. Acum, deja am crescut și se crește gradual.

Pe de altă parte, este greu să coordonezi de unul singur o fermă atât de mare. Cu cât te vei extinde fără a avea o resursă umană solidă, cu atât o vei coordona mai prost, dacă se optează pentru acest sistem unic de mangement.

Publicat în Interviu

Luni, 10 septembrie 2018, șeful Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Tulcea a transmis publicului larg o veste tristă, din păcate, și anume aceea că aproximativ 47 de procente din totalul porcilor aflați anul trecut în gospodăriile private din judeţul Tulcea au fost uciși sau au murit în ultimele luni din cauza pestei porcine africane (PPA).

Datele transmise presei centrale de directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Mitică Tuchilă, relevă că, în județul citat, sunt confirmate deja 542 de focate de PPA în care au fost afectate 456 de exemplare porcine şi unde au fost sacrificate 3.569 de suine.

În plus, medicii veterinari au aplicat metoda uciderii preventive în 47 de localităţi, unde au fost sacrificaţi 4.039 de porci din 752 de exploataţii.

„Sunt în lucru 585 de dosare pentru acordarea despăgubirilor aferente unui număr total de 4.306 porci. S-a plătit peste un milion de lei pentru 193 de exploataţii care aveau 1.666 de porci. Sunt deja finalizate 173 de dosare pentru despăgubirea a 1.860 de porci, valoarea totală a despăgubirilor fiind de 8,809 milioane de lei”, a subliniat șeful DSVSA Tulcea.

Circa 30 la sută din suinele sacrificate în vederea prevenirii răspândirii PPA nu se aflau în evidenţele medicilor veterinari, proprietarii evitând înregistrarea lor.

„Conform Manualului Operaţional, după depistarea PPA se recurge la prima dezinfecţie, urmată de o curăţenie mecanică şi de alte două dezinfecţii. Dacă după respectarea acestui protocol, proprietarii doresc să-şi repopuleze gospodăria cu porci ar trebui să nu-şi ia mai mult de un animal într-o primă fază şi să vadă cum evoluează boala în judeţ. Dacă se respectă condiţiile minime de biosecuritate, printre care să nu vină în contact cu porcii din alte gospodării, coteţul porcului să fie împrejmuit, să nu aducă fân şi cereale din zone în care a evoluat boala, cred că populaţia poate să-şi repopuleze gospodăria cu porcine”, a adăugat Tuchilă, citat de agenția națională de presă.

Până la această oră, niciun crescător de animale în gospodăria căruia a evoluat PPA nu a înștiințat DSVSA cu privire la repopularea gospodăriei cu porci.

Direcția citată a achitat până în prezent suma de 160.000 de lei Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă din Tulcea, care deținea o fermă în care au fost ucise 252 de suine, şi a terminat evaluarea pagubelor din prima exploataţie comercială în care s-a depistat PPA.

Potrivit spuselor aceluiași Mitică Tuchilă, la societatea Carniprod SA, prima companie privată din judeţul Tulcea în care a fost identificat virusul, s-a finalizat dosarul de despăgubire, iar suma care urmează să fie plătită este de circa 10 milioane de euro.

„Societatea nu poate folosi încă ferma, dar poate utiliza abatorul, unitatea de procesare şi punctele de desfacere. Toate celelalte trei ferme de creştere a suinelor din judeţ care au fost afectate de PPA sunt închise, iar dosarele de despăgubire sunt în lucru”, a precizat șeful DSVSA Tulcea.

Medicii veterinari au înregistrat ultima suspiciune de pestă porcină africană într-o gospodărie privată la începutul săptămânii trecute, însă în mediul sălbatic au fost confirmate mai multe focare.

„În mediul sălbatic, am avut notificări din partea fondurilor de vânătoare. S-au depistat mai multe cadavre de mistreţi în zone sălbatice, s-au prelevat probe, iar marea majoritate au fost pozitive. Ultima confirmată a fost în zona Hamcearca-Nifon-Balabancea, unde au fost identificaţi mai mulţi mistreţi, iar probele au fost pozitive”, a precizat totodată Tuchilă.

Nu mai devreme de un an în urmă, în gospodăriile individuale din judeţul Tulcea erau înregistrate 17.000 de suine.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea la începutul lunii iunie 2018.

Publicat în Zootehnie

În prezent, agricultura traversează un moment revoluționar, fiind astăzi condusă de date și de IT datorită soluțiilor ag-tech. Inovația tehnologică este motorul din spatele agriculturii de precizie, astăzi fermierii căutând constant instrumente mai eficiente pentru munca lor și folosind din ce în ce mai mult IT-ul pentru a spori producția și a-și maximiza resursele. Dezvoltarea dronelor și a tehnologiei imagistice avansate, a roboticii, a senzorilor și a programelor software aduce schimbări majore în agricultură. Cu soluțiile ag-tech, fermierii pot primi în timp real date despre problemele din câmp. „Folosind tehnologia, tot ceea ce un fermier are de făcut e să trimită o dronă sau să facă o poză printr-un satelit și să adauge senzori să vadă dacă recolta are nevoie de apă sau de fertilizator, apoi primește o avertizare în cazul în care există pericolul unor dăunători. Companiile de protecția plantelor care vor să își păstreze avantajul competitiv nu au cum să ignore acest trend și e important să fie proactive, să profite de oportunitățile oferite de tehnologie. Pentru a ține pasul, ele trebuie să fie capabile să furnizeze o ofertă cât mai cuprinzătoare, care să confere o importanță și mai însemnată fermierilor și să răspundă dorinței lor de a spori recolta folosind resursele necesare la maximum”, ne-a spus Dimitris Drisis, CEO Adama Agricultural Solutions pentru România și Republica Moldova. Pe plan mondial, în ultimii ani, investițiile în agricultura de precizie, în biotehnologii, automatizare, robotizare au depășit zece miliarde USD.

 

Soluțiile ag-tech, siguranța fermelor

Reporter: Din ce în ce mai mult, astăzi, vorbim de agricultură inteligentă, agricultură de precizie. Cum se vede, în momentul de față, agricultura mondială?

Dimitris Drisis: În agricultura globală, este un trend foarte puternic de a o mecaniza. Este un nivel foarte mare de investiții care se concentrează la această oră în ag‑tech, această agricultură condusă de date şi de IT. Poate este o exprimare prea futuristă, dar adevărată, mergem către un viitor al farming-ului fără fermieri. Ne îndreptăm spre un viitor în care o fermă situată în Noua Zeelandă va putea fi coordonată din România.

Trei elemente au catalizat în ultimii ani investiții de peste 10 miliarde USD. Primul este agricultura condusă de date, de IT, al cărei principal scop este de a produce mai mult, cu input-uri mai puține. Principalul vector al acestei situații este lipsa mâinii de lucru. A fi fermier, a face agricultură fără prea multă mână de lucru angajată, aplicarea input-urilor şi a soluțiilor de protecție a plantelor numai atunci când este necesar, la momentul oportun, şi aplicarea fertilizanților în mod personalizat, bazat pe fertilitatea specifică fiecărei porțiuni de sol, așa se vede agricultura în anii următori.

Al doilea factor este determinat de atenția autorităților cu privire la produsele fitosanitare, în special în Uniunea Europeană, unde regulile sunt din ce în ce mai stricte și orice investiții care determină fie reducerea dozei de substanțe de protecția plantelor, fie creșterea eficienței lor la o calitate constantă sunt căutate, iar companiile investesc puternic în aceste tehnologii noi.

A treia dimensiune este o oarecare ineficienţă a lanţului de distribuţie, nu neapărat în Europa, pentru că agricultura produce materie primă, şi de la producerea materiei prime până la transformarea ei şi consumarea ei în alimente trebuie să se gândească cineva la lanţul logistic, iar o mare parte a producției, datorită neoptimizării lanţului logistic, este pierdută la mijloc. Cu cât te uiți mai spre vestul continentului sau al lumii, cu atât mai mult aceste pierderi se produc la raftul magazinului, 20-30% din hrana produsă, iar când te uiți spre est, în lumea în curs de dezvoltare, Asia, Africa, aici pierderile majore se petrec între fermă şi punctul de consum în familie, în general, din cauza capacităţilor slabe de a produce, poate că nu neapărat de a produce, cât de a conserva hrana.

Reporter: Forța de muncă este o problemă în întreaga lume, se pare. Spuneți că lipsa forței de muncă duce spre tehnologizare, mecanizare, spre agricultura inteligentă. Aveți vechime în agricultura românească, din poziția de manager al unei companii furnizoare de produse pentru protecția plantelor. Sunt pregătiți fermierii români pentru o astfel de agricultură, dominată de IT, drone, GPS?

Dimitris Drisis: Experiența mea arată că sunt trei tipologii de agricultori în România. Una foarte profesională, în care fermele se pot compara și pot fi competitoarele celor mai bune ferme din vestul Europei sau din Statele Unite. Apoi, la polul opus, sunt fermele de subzistență, foarte multe în centrul țării, în care fermierii, pentru a reuși să supraviețuiască, combină atât cultivarea terenurilor, cât și creșterea animalelor, sunt exploatații de mici dimensiuni. Mai există o agricultură, care este undeva la mijloc și unde, practic, cei care dețin fermele se ocupă și de alte activități fără legătură cu agricultura. Dar această agricultură care este la mijloc, probabil, o să dispară în următorii ani, cred eu că se va consolida cu fermele mari din prima categorie.

România are o infrastructură IT şi de telecomunicații foarte dezvoltată, avem unul dintre cele mai rapide interneturi din lume, deci se așteaptă ca fermierii, cei profesioniști, să adopte noile tehnologii într-un ritm alert şi se spune că în lume poți să promovezi, poți să implementezi agricultura, noua agricultură, noua paradigmă, dacă există un retur pe investiție de 1 la 3. În momentul când vorbești cu fermierii profesioniști şi le explici foarte clar că fiecare euro investit le aduce trei profit, atunci șansele sunt clare şi mari de a vedea acești fermieri profesioniști adoptând noile tehnologii. Am văzut în toate domeniile această rată accelerată de adoptare pe toate categoriile de input-uri, pe semințe, pe protecția plantelor, am văzut-o pe agricultura de precizie, dar va lua un anumit timp până când ea se va difuza până la ultimul fermier. Însă... este în curs.

Fermierii mici, care combină vegetalul cu zootehnia, în special cei din Transilvania, poate că nu vor fi „atinși” de noua tehnologie prea curând şi probabil că vor rămâne cumva cantonați într-un mod „mai tradițional” de a produce, în conotație cu specificul românesc.

O să fac un comentariu un pic sensibil. Agricultura, teoretic şi practic, este o activitate economică care ar trebui să se autosusțină. Ideal, ea nu ar avea nevoie de subvenții și, practic, planul pe care trebuie să ni-l facem sau modul în care am gândi agricultura românească, care este una totuși performantă, ar fi cumva în afara paradigmei subvențiilor. Subvențiile ar trebui doar să canalizeze ce să facă fermierii, ce culturi să adopte şi probabil că subvențiile nu mai au vocația de a păstra oamenii, de a fixa oamenii în zona rurală, așa cum, probabil, o făceau în anii ’80 sau ’90 la început. În acest context, dacă aș fi eu fermier, m-aș gândi în primul rând cum mi-aș putea face operațiunile, activitatea cât mai competitivă, pentru a face față și contextului european, dar și contextului mondial. Și cunosc exemple clare de țări în Uniunea Europeană care, pentru faptul că agricultorii s-au focalizat la sfârșitul anului pe primirea acestor subvenții, practic țesutul agricol a fost destructurat. A luat, probabil, 10 – 20 de ani ca să mutăm fermierii într-o mentalitate de agricultură subvenționată şi s-ar putea să ne ia mai mult de o generație în acest caz pentru a ieși din această mentalitate.

Asocierea, pentru a controla prețul de vânzare al producției și nu pentru input-uri mai ieftine

Reporter: În toate țările Uniunii Europene, fermierii sunt organizați în cooperative. Fermierul român, într-un viitor nu prea îndepărtat, credeți că mai poate rezista pe o piață competitivă, comună, singur, fără a face parte dintr-o formă de asociere?

Dimitris Drisis: Asocierea este viitorul, însă nu văd în asociere simplul fapt că acei fermieri se vor uni și vor negocia la comun achiziționarea input-urilor. Adevăratul interes al asocierii trebuie să fie vânzarea producției și la ce preț o vor vinde. Input-urile sunt, probabil, pentru agricultor, 10-20% din total costuri. Dar spre ce culturi ne orientăm cu predilecție în ferme? Și, practic, trebuie să ne și specializăm, să vedem ce cultură funcționează mai bine într-o anumită fermă, în funcție de situația solului, de condiţiile pedoclimatice și, nu în ultimul rând, odată ce avem producția, să putem s-o negociem la vânzare ca agricultori, optimizându-ne veniturile. Avem exemple în alte țări occidentale, Franţa, Germania, în care cooperativele sunt structuri cu mii de salariați. Lucrează sute de mii sau milioane de hectare de cultură mare, au fabrici de lapte, au zeci de mii de animale, au și branduri puternice, pe care le valorizează la raft în supermarket, atunci când nu-și vând ei, spre exemplu, laptele. Putem oare compara fermierul care-și mulge vaca și vinde laptele oricum, cuiva care e dispus să-l cumpere, cu fermierii care sunt împreună şi care-şi administrează împreună un brand de lapte puternic pe care-l impun la raftul magazinelor? Cum credeți că este mai bine?

Adevărata întrebare pe care trebuie să ne-o punem în asociere este ce se întâmplă cu output-ul, ce se întâmplă cu producția, nu ceea ce se întâmplă cu input-urile, cu ceea ce generează costuri. Dacă aș fi fermier, parcă nu m-aș concentra neapărat pe asocieri, pe cooperative, pentru a-mi optimiza costurile la input-uri, dar aș fi, în mod cert, incitat și interesat să mă asociez pentru a-mi controla prețul de vânzare al producției şi pentru a fi mai profitabil.

Adama, pregătită pentru reglementările UE privind PPP

Reporter: Referitor la protecția plantelor, domeniul în care activați este afectat de faptul că Uniunea Europeană impune tot felul de măsuri restrictive, interzicând în ultima vreme folosirea multora dintre substanțele active cunoscute și utilizate de agricultori de-a lungul timpului?

Dimitris Drisis: Cu toții în Europa suntem afectați de aceste rigori şi vom continua să fim. Suntem, asta e realitatea, o industrie cu reglementări foarte puternice și trebuie să urmărim aceste normative internaționale, comunitare, pentru că asta e legea. Aceste reguli protejează interesul consumatorului, iar noi, ca industrie, trebuie să răspundem acelorași imperative.

Uitându-ne însă la viitor, voi folosi exemple din alte industrii. Au existat sau sunt companii care vând petrol și sunt industrii care au ieșit din businessul de petrol, dar au rămas în energie investind în domenii conexe: în gaz, în energia eoliană, în energia solară, iar aceste schimbări în aceste companii au fost determinate și de legislația internațională, dar și de cererile consumatorului care are grijă de cum și ce consumă. Se așteaptă ca și industria de protecția plantelor să fie în aceeași paradigmă. Probabil că se vor substitui substanțe active care necesită doze mai mari pe hectar cu alte substanțe active cu doze mai moderate, vom folosi noi metode care ne vor determina să reducem substanța, cantitatea de produs utilizată la hectar. Agricultura de precizie ne ajută, ne dă metode în acest sens și, probabil, vor apărea și alte metode complementare chimiei convenționale. Vorbim de substanțele biologice, de măsuri paleative, precum utilizarea pe scară mai largă a biostimulatorilor, care îmbunătățesc sistemul imunitar al plantei și, deci, oferă o protecție mai bună stării fiziologice a plantei. Putem să luăm un exemplu din familiile noastre, în care o mamă, în loc să dea o aspirină copilului răcit, preferă să-i dea o doză de vitamina C înainte să răcească. Iar această nouă situație, acest nou context, probabil că va crea premisele unor noi principii ale modului în care noi gestionăm protecția plantelor. Ca industrie, ne vom schimba, bineînțeles, dar asta va schimba și modul de a fi fermier, de a face agricultură.

Reporter: Adama, compania pe care o conduceți, este pregătită pentru aceste noi reglementări ale Uniunii Europene?

Dimitris Drisis: Cele mai multe companii de dimensiunea noastră, ca și Adama, s-au pregătit pentru aceste schimbări cu mult timp înainte ca ele să intervină și continuă să se pregătească. În fiecare an, noi ne pregătim cu o proiecție de cinci ani, iar când se anunță o inovație, în portofoliu o proiectăm pe 10-15 ani înainte. Iar astăzi deja ne pregătim și vedem cum va fi situația în 2022 sau 2023. Rolul departamentelor noastre de omologare nu este numai de a apăra produsele care sunt deja înregistrate în piață, ci și pentru a asigura produsele din portofoliul companiei în anii care urmează. Iarăși voi folosi o paralelă cu alte industrii. Era o discuție amuzantă acum câțiva ani, când evocam posibilitatea de a avea camioane fără șofer. Iar la această oră am trecut de la glumă la lucruri serioase, s-a anunțat că în Statele Unite, în perioada următoare, sunt puse în pericol peste două milioane de locuri de muncă din breasla conducătorilor de autocamioane, pentru că aceste tehnologii apar, pentru că, iată, un tractor fără șofer a început să fie o realitate. Același lucru, și cu surse alternative de energie. Gazul natural, energia eoliană, energia solară vor înlocui clar dieselul și toate firmele care promovează sau care au promovat tehnologia diesel acum se uită la aceste tehnologii, pentru că ele pregătesc viitorul. Ca o companie responsabilă, și Adama va face la fel.

Reporter: Adama face parte dintr-o asociaţie dedicată industriei în care activați, AIPROM - Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Dimitris Drisis: Suntem membri activi. Suntem foarte mândri de reușita proiectului SCAPA, care a fost generat în cadrul asociației. Acest proiect a cunoscut un real succes în România. Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide al AIPROM este un mecanism de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie, provenite de la produsele de protecția plantelor (PPP) importate sau produse în România de către companiile care susțin sistemul. Toate serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Implementarea SCAPA este organizată și susținută financiar în mod integral de companiile membre AIPROM și de companiile participante la sistem.

Reporter: Suntem în anul 2018 și totuși încă avem probleme cu produsele contrafăcute.

Dimitris Drisis: E ceva ce foarte greu se va opri sau, poate, niciodată. Am venit în România în anul 2009, pentru prima oară, și am văzut acest fenomen. După criza financiară, o criză generalizată care a afectat mai multe domenii, nu numai agricultura, după 2008, foarte mulți fermieri și foarte mulți distribuitori de input-uri au avut probleme financiare, am văzut o recrudescență mare a produselor contrafăcute în acea perioadă. Și la vreo 9-10 ani după aceea, cu progresele macroeconomice pe care le-a realizat România, cu inițiativele conjugate ale AIPROM cu firmele membre, și a fost și un suport din partea statului, poliția s-a implicat destul de mult, am sentimentul că aceste probleme s-au redus în mod semnificativ, nu mai sunt așa de pregnante ca atunci.

Din nefericire, în viața de zi cu zi ne întâlnim și noi foarte des cu produse false, fake-uri, care pot apărea oriunde: în cosmetice, în produsele de uz curent, în electronice. Privind totuși industria noastră, ne-am dat seama că nu este cea mai vitregită și că s-au făcut niște progrese mari în a stopa acest fenomen. Iar fermierii nu mai sunt aceiași nici ei, au evoluat. Și când văd ceva suspicios, și ei se activează: sună industria, sună poliția, sună presa... nu pun „batista pe țambal”. Acum zece ani, și cu anumite suspiciuni privind veridicitatea unui produs, tot îl foloseau. Acum, se uită să vadă: să fie dintr-un circuit fiscalizat, cine l-a distribuit, ce s-a întâmplat cu el, ca să fie sigur că au rezultat. Fermierii nu mai sunt aceiași chilipirgii care existau înainte, ne mai sună și pe noi: „Uite, am primit produsul ăsta cu un preț foarte mic, cu o etichetă care nu mi se pare în regulă, ce părere aveți? Puteți să-mi confirmați lotul?”. Și așa mai departe. Acum nouă ani, nu era așa o situație, iar fermierii au evoluat de atunci. Nu se mai întâmplă așa.

„Fermierul român trebuie să trateze agricultura ca o afacere adevărată”

Reporter: Se tot vorbește de schimbările climatice. Din nou, agricultura s-a confruntat cu o vreme atipică. Cum s-au comportat culturile care au beneficiat de produsele companiei Adama?

Dimitris Drisis: Încă a rămas un semn de impredictibilitate asupra vremii în agricultură. Însă, ca o companie responsabilă, trebuie să fim acolo, să fim pregătiți când vremea se schimbă. Am fost avertizați, am știut că, de exemplu, primul tratament cu fungicide la cereale ar fi putut fi pierdut anul acesta, din cauza condițiilor climatice. Am încercat ca în aceste condiţii extreme să ne pregătim cu soluții de protecția plantelor care să ajute fermierii în locul acestei verigi pierdute din cauza vremii. Vremea niciodată nu va fi constantă, nu există un an la fel ca altul. Vremea se schimbă, iar noi trebuie să ne adaptăm. Ceea ce trebuie să facem, responsabilitatea noastră de furnizor de produse de protecție, este să ne pregătim cu soluții adecvate și să le comunicăm în timp util fermierilor.

Reporter: Despre rezultatele companiei în anul trecut și despre portofoliul de produse, ce ne puteți spune?

Dimitris Drisis: 2017 a fost un an de mare succes, Adama România impunându-se printre cele mai profitabile companii, printre cele mai performante din cadrul grupului. Am realizat o cifră de afaceri cu circa 17% mai mare decât în 2016, obținând peste 200 de milioane de euro, anul trecut.

La nivel global, în 2017, din cauza constrângerilor impuse de legislația europeană privind libera concurență, după ce ChemChina a cumpărat Syngenta, compania noastră mamă fiind ChemChina, a trebuit să renunțăm la o bună parte din produsele din portofoliul nostru. Partea bună a situației a fost că Adama a trebuit să renunțe la produse din portofoliu, însă am fost compensați cu produse care veneau din portofoliul companiei Syngenta, pentru această pierdere datorată contextului normativ. De aceea, businessul nostru continuă să fie foarte consistent, substanțial, pozitiv în primele două trimestre ale anului 2018. Așteptăm multe produse noi în anii următori, 2019-2020.

Reporter: În final, ce sfaturi aveți pentru fermierul român?

Dimitris Drisis: Mereu le spun fermierilor români că sunt norocoși pentru că fac agricultură într-o țară foarte competitivă. România este o mare țară  agricolă în Europa. Fermierul român trebuie să trateze agricultura ca pe o afacere adevărată. Ăsta este următorul nivel pentru fermieri. Să ai niște rezultate financiare, o contabilitate în regulă, să ai specialiști, profesioniști în fermă, oameni pe care să te poți baza. Să calibrezi contul de profit și pierdere, să-ți calibrezi costurile, să-ți calibrezi profiturile. Pentru că acest comportament serios, asumat, va deschide calea finanțărilor de anvergură pentru ferme.

Acum patru ani, fermierii aveau mari dificultăți în a obține un credit de orice natură. Acum, creditul a început să curgă către ferme și, astfel, având acces la bani, pot fi mult mai competitivi și pot da o șansă în plus afacerii lor. Însă pentru a primi acești bani, ei trebuie să convingă finanțatorii, băncile, IFN-urile că ferma lor este o afacere solidă. Prin urmare, pe agricultorii români îi sfătuiesc să trateze ferma ca pe un adevărat business, cu nimic diferit faţă de orice alt business. Așa cum și noi tratăm, în Adama, businessul, totul e foarte serios. Exact la fel.

Publicat în Interviu

Publicitate

revista fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista