apa - REVISTA FERMIERULUI

Chiar dacă seceta pedologică mai persistă în anumite zone din Transilvania, Crişana, respectiv din sudul Dobrogei şi Munteniei, rezerva de umiditate din solul agricol se încadrează în limite satisfăcătoare în cea mai mare parte a ţării, spun specialiștii în agrometeorologice ai Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) 15-21 octombrie 2016, adăugând că se vor înregistra inclusiv excese de apă în sol în sud-estul Moldovei.

„În stratul de sol 0-20 cm (ogor), rezerva de umiditate se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a ţării. Excese de apă în sol se vor semnala izolat în sud-estul Moldovei. Local în centrul Transilvaniei, sudul şi vestul Crişanei, centrul şi sudul Dobrogei, izolat în sudul Munteniei se vor înregistra deficite de umiditate în sol (seceta pedologică moderată şi puternică)”, se precizează în prognoza ANM.

În ceea ce priveşte prognoza meteorologică pentru intervalul analizat, specialiştii ANM precizează că vremea va fi în general normală în majoritatea regiunilor agricole. Temperatura medie diurna a aerului se va încadra între 2 şi 15 grade Celsius, valori apropiate de mediile multianuale, la nivelul întregii ţări. Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsa între 4 şi 20 de grade Celsius, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, iar cea minimă va oscila între -1 şi 11 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare, unde local vor fi condiţii de producere a brumei.

De asemenea, temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm se va situa între 5 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie, limite optime desfăşurării proceselor vegetative la culturile de toamna înfiinţate în epoca optimă.

Sub aspect pluviometric, sunt posibile precipitaţii sub forma de ploi locale, însoţite de intensificări de scurtă durata ale vântului, în cea mai mare parte a ţării. Izolat, în nordul ţării cantităţile de apă pot depăşi 10-15 l/mp.

În special pe arealele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului, unde uniformitatea şi vigurozitatea plantelor va fi pe ansamblu bună şi medie, ritmurile vegetative la culturile de toamnă se vor desfăşura în general normal. Mai mult, ca urmare a valorilor termice mai scăzute din aer şi sol faţă de normalul perioadei, local în zonele depresionare, procesele de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor fi mai lente.

„La orzul şi grâul de toamnă vor predomina fazele de germinare-răsărire (10-50%) în majoritatea zonelor de cultură, precum şi apariţia primelor frunze (10-40%), îndeosebi în regiunile agricole din sudul şi estul ţării. Sub aspect fenologic, la rapiţă se vor semnala germinarea, răsărirea şi înfrunzirea (10-100%), în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Sfecla de zahăr din centrul şi estul ţării va parcurge maturitatea tehnologică şi recoltarea”, se precizează în document.

Pomii fructiferi vor înregistra fazele de maturare a lemnului, îngălbenirea şi căderea frunzelor, precum şi recoltarea la soiurile tardive. În majoritatea podgoriilor, la viţa de vie se vor semnala maturarea coardelor, îngălbenirea şi căderea frunzelor.

Conform prognozei agrometeo, lucrările agricole de toamnă (recoltare, transport şi depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, semănat, etc.) se vor putea efectua în condiţii relativ bune, exceptând zilele cu precipitaţii.

Specialiştii ANM recomandă continuarea lucrărilor de eliberare a suprafeţelor agricole de resturile vegetale, efectuarea arăturilor de toamnă, îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului în stratul 0-20 cm/ogor, urgentarea pregătirii patului germinativ în vederea continuării semănatului la orzul şi grâul de toamnă şi finalizarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a produselor agricole.

Publicat în Agrometeo

Pe suprafeţe extinse din Dobrogea, Crişana, Oltenia, precum şi din anumite zone din Moldova, Transilvania şi Muntenia se vor înregistra valori scăzute şi deosebit de scăzute ale conţinutul de apă din solul agricol, se arată într-o prognoză agrometeorologică întocmită de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) și valabilă pentru perioada 8 - 14 octombrie.

Potrivit prognzei, procesele de creştere la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) aflate în primele faze de vegetaţie (germinare, răsărire şi înfrunzire) se vor desfăşura în general normal, îndeosebi în zonele de câmpie şi în ritmuri uşor mai lente în restul teritoriului agricol, precum şi pe suprafeţele afectate de fenomenul de secetă pedologică. La speciile prăşitoare şi pomi-viticole, fazele de coacere şi maturare vor decurge în condiţii relativ bune.

La cultura de porumb (hibrizii tardivi) se vor finaliza lucrările de recoltare pe ultimele suprafeţe, iar în principalele bazine specializate, sfecla de zahăr va parcurge maturitatea tehnologică, continuându-se recoltarea.

Totodată, la cartof va fi posibilă finalizarea recoltării pe majoritatea arealelor agricole. În toate plantaţiile, pomii fructiferi şi viţa-de-vie se vor afla în fazele de maturare a fructelor/boabelor şi a lemnului, recoltare, precum şi îngălbenirea şi căderea fiziologică a frunzelor.

Culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) înfiinţate la începutul perioadei optime vor înregistra germinarea, răsărirea şi apariţia primelor frunze. Starea de vegetaţie a plantelor se va prezenta bună şi medie, respectiv medie şi slabă, îndeosebi pe arealele cu deficite de apă în sol. În zilele fără precipitaţii, lucrările agricole de toamnă (recoltare, transport şi depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, semănat etc.) se vor putea efectua în condiţii optime.

Cu privire la prognoza meteorologică pentru intervalul analizat, specialiştii ANM precizează că vremea mai rece de la începutul intervalului va intra treptat într-un proces de încălzire, devenind normal. sub aspect termic, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 6 şi 19 grade Celsius, în timp ce minimele se vor situa între -5 şi 14 grade Celsius, în majoritatea regiunilor agricole, cele mai scăzute valori (între -5 şi 0 grade Celsius) înregistrându-se în depresiuni, unde local vor fi condiţii de producere a brumei.

În plus, regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 cm va fi cuprins între 7 şi 15 grade Celsius, valori favorabile desfăşurării fazelor de vegetaţie la speciile de toamnă deja înfiinţate şi continuării lucrărilor de semănat la grâul de toamnă. Sub aspect pluviometric, sunt posibile ploi locale însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului, în aproape toată ţara. De asemenea, izolat vor fi posibile cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

Publicat în Agrometeo

Unul dintre vicepreședinții LAPAR, Constantin Bazon, a solicitat premierului tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, joi, 4 august 2016, redeschiderea discuțiilor pe subiectul dezvoltării Canalului Siret-Bărăgan ca sursă de apă pentru irigații a circa un milion de hectare, replica prim-ministrului fiind că, în prezent, nu sunt bani nici măcar pentru autostrăzi, darămite pentru Canalul Siret-Bărăgan.

În cadrul întâlnirii cu ușile închise care a avut loc la Conacul Stolnicului Cantacuzino și care a fost denumită sugestiv „În dialog cu agricultorii și fermierii”, oficialul LAPAR a spus că, în prezent, în condițiile în care seceta își face simțită prezența aproape anual, sudul Vrancei este irigat doar printr-o stație provizorie, construită pe vremea regimului Ceaușescu ca soluție temporară în vederea punerii în funcțiune a Canalului Siret-Bărăgan.

„Profit de conjunctură și de nenorocita asta de secetă care s-a abătut peste noi și aș avea rugămintea, dacă puteți, să redeschideți problema Canalului Siret-Bărăgan. Este o sursă de apă care, gravitațional, ar trece peste 150 de kilometri și ar uda peste un milion de hectare în județele Brăila, Vrancea, Buzău, Ialomița. (...) El a fost lansat încă din 1893 ca primă idee, reluat în anii '30 și ceva și, în sfârșit, început și executat cu un volum enorm de mare de lucrări în județul Vrancea, până la Revoluție. Din păcate, de atunci încoace nu s-a mai făcut nimic. Ar fi o sursă enormă de apă. Preluăm apă acum de la nouă organizații, cu care udăm în sudul județului Vrancea, de la Nămoloasa de undeva, printr-o stație provizorie în ideea că în 30 de ani de zile se va realiza Canalul și va aduce apă la această stație”, a precizat Constantin Bazon.

Premierul i-ar răspuns sec fermierului că finanțarea definitivării Canalului Siret-Bărăgan nu poate fi susținută de la bugetul de stat pe motiv de deficit, în condițiile în care nu sunt resurse financiare nici măcar pentru asigurarea infrastructurii rutiere.

El nu a spus însă un NU hotărât, ci a precizat că se află în căutări de soluții pe zona mult discutatului parteneriat public-privat.

„Canalul Siret-Bărăgan este un subiect care se discută de multă vreme; (...) costă mult și n-avem banii respectivi. N-avem bani să asigurăm proiectele de infrastructură rutieră, de autostrăzi, d-apăi de unde să găsim bani pentru Canalul Siret-Bărăgan, acum? Eu nu vă pot da un răspuns în acest moment. Este unul dintre proiectele mari de infrastructură de irigații care este avut în vedere la Guvern și știu că a fost vizat de mai multe guverne. Căutăm soluții de finanțare. Nu-l putem acoperi prin finanțare de la buget, nu putem lua împrumuturi de miliarde de euro (...) pentru că situația deficitului bugetar nu ne permite. Căutăm soluții pe parteneriat public-privat și este unul dintre proiectele pe care și eu le am în vedere pe parteneriat public-privat, să găsim un partener cu care să putem face proiectul respectiv”, a replicat premierul tehnocrat care a recunoscut că s-a „autoinvitat” la eveniment, în condițiile în care n-a putut participa la conferința anuală a LAPAR.

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) relevă că suprafața totală contractată pentru irigat (cu contracte multianuale și sezoniere) era la începutul lunii august 2016 de 343.252 hectare. Din acest total, suprafața contractată cu Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) este de 323.789 ha, în timp ce suprafața totală pe care s-au aplicat udări este de doar 139.676 ha, din care udarea I – 86.398 ha, iar volumul de apă livrat – 107.715 ha.

Cu privire la suprafața detaliată pe județe (suprafețe contractate/suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate) raportul MADR arată așa: Brăila 120.656 ha suprafețe contractate și 48.280 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Galați – 36.861 ha suprafețe contractate, respectiv 14.073 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Ialomița – 34.185 ha suprafețe contractate și 22.135 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Dolj – 24.678 ha suprafețe contractate și 14.328 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Călărași – 21.143 ha suprafețe contractate, respectiv 8.170 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Olt – 11.926 ha suprafețe contractate și 11.960 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Tulcea – 10.973 ha suprafețe contractate și 6.289 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Vaslui – 14.067 ha suprafețe contractate, respectiv 2.137 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Iași – 6.684 ha suprafețe contractate și 6.921 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate.

Ca propuneri de măsuri concrete pentru stimularea irigării, cel puțin în zonele în care aceasta este posibilă, MADR are în vedere instituirea unei scheme de ajutor „de minimis” pentru membrii organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și pentru alți beneficiari individuali care aplică irigații pe suprafețe agricole din amenajări de irigații în Campania 2016. Potrivit ministerului de resort, schema este aferentă serviciilor prestate de către Agenția de Îmbunătățiri Funciare (energie electrică, apă pentru irigații) organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari.

O altă propunere de măsură este și menținerea pe toată durata Campaniei 2016 a nivelului actual al prețului energiei electrice, respectiv al apei pentru irigații.

Nu în ultimul rând, se propune eșalonarea la plată până la sfârșitul anului 2016 a facturilor emise de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare către organizațiile/federațiile utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari care irigă în Campania 2016.

Publicat în România Agricolă

Conţinutul de apă, în cultura de porumb, pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, Moldovei şi Olteniei, local în vestul Crişanei, izolat în centrul şi sud-estul Transilvaniei, se arată prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), valabilă pentru perioada 9-15 august 2016.

Din punct de vedere agrometeorologic, până pe 12 august, în stratul de sol 0-20 cm, conţinutul de umiditate, se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, Munteniei, Olteniei şi Crişanei, Maramureşului, centrul şi estul Transilvaniei, izolat în nord-vestul Banatului.

De asemenea, în cea mai mare parte a Banatului, Transilvaniei, nordul Olteniei, estul Maramureşului şi al Crişanei, izolat în nord-vestul Munteniei, aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi izolat optime.

Rezerva de umiditate a solului va prezenta, în general, valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi izolat optime, în Banat şi Maramureş, pe suprafeţe extinse din Crişana, Transilvania, nordul Olteniei, izolat în nord-vestul Munteniei şi al Moldovei.

Pe terenurile agricole unde se menţin deficite de umiditate în sol, la culturile de câmp şi speciile pomi-viticole, procesele vegetative vor fi în continuare stânjenite. De asemenea, se vor semnala ştiuleţi subdimensionaţi la porumb, seminţe seci şi capitule reduse la floarea-soarelui, precum şi un ritm de creştere al fructelor/boabelor mai redus decât în mod normal, acumularea forţată a zahărului în fructe, subdimensionarea şi căderea prematură a rodului.

Potrivit specialiştilor, în funcţie de data semănatului, floarea-soarelui se va afla la înflorire (70-100%) şi maturitate în ceară (40-100%), precum şi maturitate deplină (10-50%), la nivelul întregii ţări, în timp ce sfecla de zahăr va înregistra alungirea şi îngroşarea axei hipocotile (40-100%), concomitent cu procesul de acumulare a zahărului în rădăcină, iar la cartof se va consemna creşterea tuberculilor şi uscarea prematură a vrejilor, precum şi maturitatea tehnologică şi recoltarea.

La soiurile de seminţoase (măr, păr, gutui) se vor semnala creşterea rodului şi acumularea zahărului în fructe, iar la sâmburoase (piersic, prun) se vor extinde lucrările de recoltare. Viţa-de-vie va parcurge creşterea boabelor, frunzelor şi lăstarilor în majoritatea podgoriilor, iar la soiurile timpurii de masă va fi posibilă coacerea în „pârgă'”

În ceea ce priveşte estimările meteorologice, perioada următoare se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Astfel, temperatura maximă a aerului se va încadra între 19 şi 37 de grade Celsius, în majoritatea zonelor agricole, iar minimele se vor situa între 8 şi 25 de grade Celsius, în aproape toată ţara, valorile cele mai scăzute fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei.

Sub aspect pluviometric, sunt posibile ploi locale cu caracter de aversă, acestea fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi izolat căderi de grindină, mai frecvente în vestul şi centrul ţării. În prima parte a intervalului, izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Publicat în Agrometeo

O secetă pedologică moderată, puternică şi izolat extremă se va instala în Dobrogea, pe suprafeţe extinse din Muntenia, Moldova şi Oltenia la cultura porumbului, reiese din prognoza agrometeorologică, valabilă pentru perioada 3 - 9 august, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Potrivit specialiştilor, rezerva de apă a solului se va încadra în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în Banat, Crişana, pe suprafeţe extinse din Maramureş, Transilvania, nordul Olteniei, izolat în nord-vestul Munteniei.

Conţinutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb, se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi izolat extremă) în Dobrogea, pe suprafeţe extinse din Muntenia, Moldova şi Oltenia. În Banat, Crişana, Maramureş, Transilvania, nordul Olteniei, local în nordul şi vestul Munteniei, nord-vestul şi centrul Moldovei, gradul de aprovizionare cu apă al solului va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime.

În plus, în stratul de sol 0-20 cm, conţinutul de umiditate va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, Munteniei şi Olteniei, local în nord-vestul Maramureşului şi centrul Transilvaniei.

„În condiţiile agrometeorologice menţionate, ritmurile de vegetaţie vor fi accelerate, îndeosebi pe terenurile cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului, pe fondul menţinerii temperaturilor maxime din aer şi de la suprafaţa solului deosebit de ridicate din această perioadă. De asemenea, în regiunile agricole afectate de seceta pedologică se va înregistra în continuare ofilirea şi răsucirea aparatului foliar în orele de amiază la culturile prăşitoare, uscarea frunzelor bazale, precum şi forţarea proceselor fiziologice, ca urmare a creşterii consumului prin evapo-transpiraţie al plantelor”, se menţionează în prognoza ANM.

Cu privire la starea de vegetaţie a culturilor, la floarea-soarelui vor predomina fazele de înflorire (30-100%) şi maturitate ceară (10-100%), în majoritatea zonelor agricole, iar porumbul, în funcţie de data semănatului, va parcurge înflorirea paniculului, mătăsirea şi maturitatea în lapte (30-100%), la nivelul întregii ţări.

De asemenea, sfecla de zahăr se va afla predominant la alungirea şi îngroşarea axei hipocotile, în principalele bazine specializate, în timp ce, în majoritatea zonelor de cultură, cartoful pentru consum va parcurge formarea/creşterea tuberculilor şi înflorirea, iar la soiurile de vară va fi posibilă uscarea prematură a vrejilor.

Speciile pomicole vor înregistra, la rândul lor, creşterea frunzelor/rodului, acumularea zahărului şi coacerea fructelor, precum şi maturarea fructelor şi recoltarea eşalonată a acestora. La viţa-de-vie se va continua creşterea lăstarilor/frunzelor şi boabelor, iar la soiurile de mas. din sudul ţării va fi posibilă declanşarea fazei de coacere a boabelor.

Lucrările agricole de sezon (tratamente fito-sanitare, recoltarea, eliberarea terenurilor de resturile vegetale etc.) se vor desfăşura, în general, normal, în aproape toată ţara.

Din punct de vedere meteorologic, prognoza de specialitate arată că, în prima parte a intervalului, va predomina un regim termic al aerului în general normal, după care, spre sfârşitul intervalului se va produce o încălzire în evoluţia vremii, în cea mai mare parte a ţării.

Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 16 şi 26 grade Celsius, în primele zile, limite apropiate de normele climatologice şi între 18 şi 30 grade Celsius, spre sfârşitul perioadei, abaterile termice pozitive fiind de până la 6 grade Celsius.

Publicat în Agrometeo

Rezerva de umiditate din solul agricol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a zonelor agricole, doar în estul şi local în centrul şi sud-estul ţării fiind înregistrate deficite moderate de apă, relevă prognoza agrometeorologică valabilă pentru perioada 1 - 7 aprilie, întocmită de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

În intervalul analizat, procesele vegetative ale culturilor agricole se vor desfăşura normal în cea mai mare parte a teritoriului şi mai intens pe suprafeţele agricole din sudul ţării, pe fondul temperaturilor ridicate din aer şi sol. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta bună şi medie la speciile de toamnă înfiinţate în perioada optimă, iar în semănăturile întârziate fenologic, precum şi pe terenurile afectate de seceta pedologică, starea de vegetaţie se va menţine medie şi slabă.

Sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă se vor afla predominant în fazele de înfrăţire şi alungirea paiului (10-100%). De asemenea, la cultura de rapiţă se va semnala înfrunzirea (11-17 frunze), alungirea tulpinii şi apariţia inflorescenţelor (10-100%), precum şi înflorirea (10-30%), în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

Potrivit sursei citate, la soiurile extra-timpurii şi timpurii de cais, piersic, cireş, vişin, prun se va înregistra înflorirea în cea mai mare parte a plantaţiilor, precum şi legarea rodului la cais în jumătatea de sud a ţării. Speciile pomicole de seminţoase se vor afla la înmugurire, dezmugurire şi începutul înfloririi (măr).

Culturile de primăvară înfiinţate pe suprafeţe restrânse se vor afla în primele faze de vegetaţie, respectiv germinare şi răsărire, continuându-se totodată lucrările de semănat.

Per ansamblu, lucrările agricole specifice campaniei de primăvară (pregătirea patului germinativ, semănat, fertilizări, erbicidări, tratamente fito-sanitare etc.) se vor desfăşura în condiţii bune, îndeosebi pe suprafeţele cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Pe de altă parte, deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată şi puternică) se vor înregistra în cea mai mare parte a Moldovei, sudul şi centrul Transilvaniei, local în centrul Dobrogei, izolat în nordul Munteniei şi nord-vestul Banatului.

Din punct de vedere meteorologic, perioada următoare va fi caracterizată de o vreme mai caldă decât în mod obişnuit în cea mai mare parte a zonelor de cultură, chiar deosebit de caldă în sudul ţării, îndeosebi la începutul perioadei.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 3 şi 20 grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de la un grad la 8 grade Celsius, în majoritatea regiunilor agricole.

Totodată, temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm va prezenta valori favorabile pentru efectuarea semănatului la culturile de primăvară, precum şi parcurgerii fazelor incipiente la cele înfiinţate în prima urgenţă (lucernă, borceag, mazăre, ovăz, orzoaică, etc.). Se întrevăd precipitaţii sub formă de ploi locale, izolat cu caracter de aversă pe majoritatea suprafeţelor agricole, mai frecvente în vestul, centrul şi nordul ţării, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului.

Publicat în Agrometeo

Numai 36.845 de hectare au fost precontractate pentru irigare în acest an în județul Galați, în condițiile în care suprafaţa netă amenajată cu lucrări de irigaţii este de aproximativ 137.000 de hectare, reprezentând 47% din suprafaţa arabilă a judeţului de 289.000 hectare, se arată într-un raport prezentat de directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare Moldova Sud (FTÎFMS), Petru Bărceanu.

Conform documentului, activitatea de irigaţii în judeţ se desfăşoară în trei amenajări complexe: Câmpia Covurluiului, Brateşul de Sus şi Tecuci- Nicoreşti- Movileni, iar suprafaţa precontractată pe anul 2016 este de doar 36.845 hectare dintre cele 137.000 de hectare apte a fi irigate.

,,Din suprafaţa amenajată de 136.995 hectare, suprafaţa precontractată pe anul 2016 este de numai 36.845 hectare, deoarece mare parte din organizaţiile de udători nu au capabilitatea suportării costurilor energetice ridicate cu aplicarea udărilor. Toate eforturile făcute pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii, în sensul scăderii costurilor privind aplicarea udărilor şi creşterea suprafeţelor irigate nu s-au concretizat, dovada fiind că după anul 2010 când s-au retras subvenţiile pentru activitatea de irigaţii suprafeţele contractate şi efectiv irigate au fost din ce în ce mai mici. Ţinând cont că ponderea energiei electrice în tariful de livrare reprezintă 90%, pentru reducerea costurilor se impune reducerea preţului la energia electrică pentru irigaţii", se precizează în raport.

Totodată, în document se mai arată că dintre cele 23 de staţii de bază şi de repompare pentru irigaţii aparţinând FTÎFMS doar 12 sunt funcţionale, celelalte 11, dar şi şapte staţii de punere sub presiune nemaifiind reparate din cauza lipsei solicitărilor de apă din partea beneficiarilor, după anul 1990.

La data de 16 noiembrie 2015, în filiala Moldova Sud fuseseră contractate 52.522,5 ha la nivel multianual și sezonier, locul II după filiala Dunărea inferioară cu 118.211 ha.

La aceeași dată, Moldova sud aplicase udări pe 38.985,6 ha locul III după filiala Ialomița – Călmățui (62.343,3 ha) și Dunărea inferioară 236.009,4 ha.

Publicat în Știri interne
Pagina 3 din 3

newsletter rf

Revista