apa - REVISTA FERMIERULUI

Noile norme, propuse de Comisia Europeană, în mai 2018, vor stabili cerinţe minime armonizate privind calitatea apei, pentru a permite reutilizarea în condiţii de siguranţă a apelor uzate urbane epurate în irigaţiile agricole, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

„Datorită acestui acord provizoriu, vom pune la dispoziţia Uniunii un instrument puternic pentru abordarea unora dintre provocările pe care le implică schimbările climatice. Alături de măsurile de economisire a apei şi de eficienţa energetică, utilizarea apei recuperate în sectorul agricol poate juca un rol important în soluţionarea problemei stresului hidric şi a secetei, garantând în acelaşi timp deplina siguranţă a cetăţenilor noştri”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

În prezent, practica reutilizării apei este aplicată numai de câteva state membre, neatingându-şi nici pe departe întregul potenţial. Normele recent convenite vor facilita şi vor stimula adoptarea acestei practici benefice, care le oferă fermierilor o mai mare previzibilitate privind aprovizionarea cu apă curată şi, de asemenea, îi ajută să se adapteze la schimbările climatice şi să atenueze efectele acestora. Prin stabilirea unor cerinţe minime, noile norme vor garanta siguranţa acestei practici şi vor spori încrederea cetăţenilor în produsele agricole de pe piaţa internă a UE. Această abordare armonizată va facilita, de asemenea, buna funcţionare a pieţei interne a produselor agricole şi le va oferi operatorilor şi furnizorilor de tehnologii noi oportunităţi de afaceri.

În conformitate cu noua legislaţie, apele uzate urbane epurate, cărora le-au fost deja aplicate anumite tratamente prevăzute de normele Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, ar urma să fie supuse unui tratament suplimentar, menit să asigure respectarea noilor parametri de calitate minimă şi să facă, astfel, posibilă utilizarea acestor ape în agricultură.

Pe lângă cerinţele minime armonizate, noul act legislativ stabileşte, de asemenea, cerinţe minime armonizate în materie de monitorizare, conţine dispoziţii privind gestionarea riscurilor, referitoare la evaluarea şi abordarea riscurilor potenţiale suplimentare pentru sănătate şi a posibilelor riscuri de mediu, prevede o procedură de autorizare şi include dispoziţii privind transparenţa, conform cărora informaţiile-cheie privind orice proiect de reutilizare a apei urmează să fie făcute publice.

„Datorită acestui acord provizoriu, vom pune la dispoziţia Uniunii un instrument puternic pentru abordarea unora dintre provocările pe care le implică schimbările climatice. Alături de măsurile de economisire a apei şi de eficienţa energetică, utilizarea apei recuperate în sectorul agricol poate juca un rol important în soluţionarea problemei stresului hidric şi a secetei, garantând în acelaşi timp deplina siguranţă a cetăţenilor noştri”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

Publicat în International

Într-o discuție directă cu dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, producătorul agricol Cezar Andrei Musteață din Țibănești, județul Iași, a ținut să laude hibridul de porumb Olt, însă i-a atras atenția furnizorului de material genetic că ar trebui să se mai lucreze la acesta, astfel încât să piardă mai multă apă înainte de recoltare.

„Vreau un Olt cu FAO mai mare, dar care să mai piardă oleacă de apă și să aibă ciocălăul (n.r. - știuletele de porumb fără boabe) mai mic. Avem genetică și este păcat de ea. Olt este «țigan». Este învățat și cu foame, și cu tot ce trebuie”, a adăugat producătorul de porumb, ținut să laude produsul în felul său personal.

Musteață cultivă anual circa 700 de hectare, din care 150 de hectare aflate în proprietate.

El a mărturisit că, în următorii ani, porumbul va deveni cultura exclusivă în proprietarea sa, în condițiile în care nici rapița și nici grâul sau floarea-soarelui „nu au făcut bani”.

„Singurul care face bani este porumbul. Fac 12,5 tone de porumb, în principal cu genetică străină, dar și autohtonă. Folosim azot lichid, folosim tehnologie premium”, a ținut să mai precizeze fermierul ieșean. „Avem combine axiale specializate pe recoltarea mecanizată a porumbului. Avem siloz de depozitare pe ventilație”.

Întrebat dacă este adeptul lucrărilor în adâncime ale pământului, în special prin intermediul scarificării, el a precizat că „nici prea mult deranj la pământ nu este bun”.

„Sunt tehnologii mai bune decât scarificarea. (...) Am o tehnologie pe care am implementat-o de vreo doi ani de zile, și anume strip till. Cu un pinten, bag fosfor la 20 de centimetri în pământ, iar cu două discuri acopăr șanțul; înglobez. Apoi vin să semăn”, a conchis fermierul.

Cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași a avut loc în data de 26 septembrie 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută).

Publicat în Cultura mare

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Publicat în România Agricolă

În calitate de administrator în cadrul unor firme care activează în sectorul horticol, dar și de persoană implicată activ în buna funcționare a Agromad Crops, Ion Olteanu, doctor în horticultură, absolvent al facultății de profil din cadrul USAMV București, vorbește cu pasiune de cultura grâului.

Chiar dacă nu figurează în scripte drept administrator al Agromad Crops SRL, partea agricolă a afacerilor sale, ci Ștefan Olteanu, cel mai probabil un membru al familiei, Ion Olteanu este creierul din spatele afacerii și vorbește despre grâul românesc cultivat în fermă ca un adevărat patriot. El recunoaște că genetica străină avansează fantastic de mul, dar și că nu renunță la Glosa, varietate de grâu autohton care încă generează producții bune, cu grad înalt al indicilor de panificație.

De șase ani de când face agricultură de performanță, Ion Olteanu nu s-a abătut prea mult de la structura de cultură asupra căreia a convenit de la bun început, ani ca 2018 fiind însă un impediment în calea profitabilizării și mai mari a exploatațiilor care compun Agromad Crops. Vorbim de cinci ferme situate în 62 de localități din Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt și Dâmbovița și care totalizează aproximativ 14.000 de hectare.

Anul trecut a fost unul de-a dreptul spectaculos în ceea ce privește prețul grâului. Acesta a urcat foarte puternic în timpul verii, în perioada recoltării și imediat după (în luna iulie, prețul a crescut cu mai bine de 100 lei/tonă). S-a ajuns astfel în acest sezon să avem unul dintre cele mai mari prețuri la grâu din ultimii ani, prețul grâului de panificație la bursa MATIF Paris fiind de 954 lei/tonă (în 15 ian 2019), iar prețul CPT Constanța oferit de către unii traderi în săptămâna publicării interviului fiind de 922 lei/tonă.

Ion Olteanu este acționar principal al unor societăți din domeniul horticol care, pe lângă businessurile din agricultură și din zootehnie (el gestionează inclusiv o fermă de îngrășare a porcilor de circa 20.000 de capete în sistem intensiv), generează anual cifre de afaceri de zeci de milioane de lei (Garden Center Grup SRL – 35,5 milioane lei în 2017, Eco Horticultura SRL – 3,4 milioane lei în 2017 ș.a.). Nu mai vorbim de Agromad Crops, companie care a înregistrat în 2017 un rulaj de 63,2 milioane de lei!

Despre ce a însemnat finele campaniei 2017-2018 pentru fermierul Ion Olteanu, dar și despre cum arată începutul actualului an agricol, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Cum credeți că vor ieși din iarnă fermierii din zona de sud a țării?

Ion Olteanu: Cei mai mulți dintre noi vom ieși șifonați din iarnă. Și asta, din cauza lipsei de apă. Au fost mai mult de 60 de zile fără căderi de precipitații. Situația în sine a generat o problemă majoră la cultura grâului cu care cred că nu m-am mai întâlnit până acum. Cu cine am mai vorbit și eu, cu colegi din Giurgiu, din Teleorman, din Gorj, din Dolj, din Tulcea, Constanța, în general din partea de sud a țării, toată lumea s-a confruntat cu aceeași problemă.

R.F.: Pe ce anume mizează agricultorul Ion Olteanu atunci când decide structura de cultură a unui an agricol?

I.O.: De șase ani de când practic agricultura, mizez pe culturile de toamnă în proporție de 80 la sută, mai exact, pe cereale și pe rapiță. Și, culmea, tocmai acestea două au de suferit în perioada actuală. Anul agricol precedent, am avut însămânțate cu rapiță un total de 6.000 ha; o decizie care s-a dovedit a fi neinspirată. 2018 a fost cel mai dezastruos an la rapiță, la nivel național și european. Și chiar dacă producțiile de rapiță la nivelul UE au fost mici, la fel au fost și prețurile.

R.F.: În toamna anului trecut, câte mii de hectare ați însămânțat cu grâu?

I.O.: Am semănat 5.000 de hectare, iar din acest total, răsărite putem contabiliza vreo 2.000 ha. La fel și la rapiță, doar vreo 2.700 de hectare sunt răsărite. Și vehiculez aceste cifre la grâu în condițiile în care am avut parte de șanse, pentru că sunt foarte mulți fermieri care nu au un bob de grâu sau de rapiță răsărite.

Zilele trecute, discutam cu colegii de la Agrinatura și am aflat că aceștia nu aveau nici măcar un hectar de rapiță răsărit. Și situația este aproape universal valabilă. Nici în Teleorman nu am auzit pe nimeni că ar avea un bob de rapiță răsărit. În Giurgiu, în partea de sud, la Dunăre, a plouat, ce-i drept, dar în rest, în nordul județului, sunt probleme.

R.F.: Din punctul de vedere al geneticii utilizate, la cultura grâului pentru ce anume ați optat?

I.O.: La grâu, mizez pe soiuri străine – EXOTIC, SOFRU, soiuri care mi-au dat până acum producții bune. Pentru a fi patriot, am ales să cultiv și grâu autohton – GLOSA; am mărit cantitatea de sămânță. Indicii de panificație la GLOSA sunt mai buni. Dacă reușești să faci un grâu foarte bun și reușești să-l și păstrezi, poți să iei un preț bun de la morari, de la cei din industria de panificație.

R.F.: Anul trecut, care a fost prețul mediu cu care ați comercializat producția de grâu obținută?

I.O.: În vara anului 2018, prețurile la vânzarea grâului au fost proaste. Vorbim în acest context de 0,6 – 0,65 lei pe kilogramul de grâu. Situația s-a reglat cumva spre iarnă, numai că majoritatea fermierilor vânduseră deja materia primă la un preț derizoriu, pentru a-și putea stinge creditele-furnizor.

R.F.: Să înțelegem că, datorită capacităților de stocare pe care le dețineți, ați reușit să obțineți un preț bun la grâu, la finele campaniei 2018?

I.O.: Avem silozuri, însă nu am reușit să păstrăm decât 3.000 de tone. În prezent, dispunem de o capacitate de stocare de 18.000 de tone. Din acest total, 10.000 de tone capacitate sunt sub forma silozurilor-standard tip celulă. Alte sisteme de silozuri-celulă totalizează 3.000 de tone, plus 5.000 de tone stocare tip hală.

R.F.: Secretul unui fermier de succes este să aibă capacități de stocare?

I.O.: Sunt multe secrete ale succesului în agricultură. În primul rând, una dintre rețete ar fi ca fermierul să aibă banii lui, să fie capitalizat, să nu apeleze la credite, în special la creditele-furnizor. Acolo, dobânzile la achiziția de îngrășăminte sunt de 0,8-0,9 la sută pe lună, ceea ce duce la un total al dobânzii de aproape nouă la sută pe ciclu.

R.F.: În cazul suprafețelor semănate, dar compromise, ați întors culturile? Ce anume ați însămânțat în loc?

I.O.: Ce-am avut de întors am întors, mai exact 1.400 de hectare de rapiță din 4.400 ha însămânțate. Din cele 3.000 ha rămase în picioare, 2.700 de hectare însămânțate cu rapiță arată la această oră foarte bine. Pe suprafața întoarsă am pus grâu, însă nici acesta nu a răsărit.

Și pentru că tot la grâu ne-am întors, preconizăm că producția la hectar va fi cu 1-1,5 tone mai mică decât potențialul.

R.F.: Vă rugăm să ne vorbiți puțin despre exploatația zootehnică de tip intensiv. Creșteți porci, corect?

I.O.: Suntem într-un parteneriat cu cineva. Creștem 20.000 de porci în sistem intensiv. Aceștia sunt îngrășați de la 25 kg la 100-110 kilograme. Încă nu ne facem furajul singuri. Este următorul pas pe care vrem să-l facem.

Sunt, de asemenea, 100 de porci pe care îi creștem în sistem aproape bio, pentru consum intern.

Publicat în Interviu
Marți, 20 Noiembrie 2018 21:59

Cerealele ungurești, blocate la Dunăre

Pe fondul sistării transportului fluvial, generată de nivelul redus al apelor Dunării, cerealele recoltate de producătorii agricoli maghiari staționează încă în silozuri.

În mod obișnuit, o bună parte din cantitatea de cereale a vecinilor unguri este exportată pe Dunăre, însă seceta înregistrată în acest an a dus la scăderea nivelului apelor Dunării, astfel că traficul fluvial a fost paralizat. Chiar dacă cererea de cereale este una demnă de luat în seamă, fermieri nu au altceva de făcut decât să aştepte să încheie contracte cu livrare la o dată ulterioară.

Potrivit informațiilor publicate marţi, 20 noiembrie 2018, de cotidianul ungar Magyar Idok, transmise de MTI și citate de Agerpres, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din Ungaria, Tamás Petoházi, afirmă că începând din vară aproape nicio livrare de cereale nu a fost făcută pe Dunăre. În plus, situaţia este agravată de lipsa spaţiilor de depozitare, în condiţiile în care toate silozurile din apropierea Dunării au fost închiriate, iar o mare parte din recoltă este în continuare în mâinile fermierilor.

„Traderii nu au mai cumpărat cereale de o perioadă lungă, chiar dacă producătorii au în stocuri cereale pe care le pot oferi la vânzare”, mărturiseștePetoházi. Acesta a mai precizat că transportul fluvial poate fi înlocuit de cel feroviar sau rutier, însă experienţa arată că transportul rutier este mai scump cu 15-20%.

Prognozele nu sunt foarte favorabile. Chiar dacă unele precipitaţii sunt aşteptate în zilele următoare, acestea nu vor schimba substanţial nivelul apelor Dunării. Va mai dura câteva luni până când râul va redeveni navigabil, astfel încât comerţul cu cereale şi stocurile vor reveni la un nivel echilibrat abia la primăvară.

Dunărea este o rută majoră pentru exportul de cereale dinspre Europa de Est spre Europa Occidentală.

Publicat în Piata agricola

Autoritățile sanitare veterinare din Brăila au venit cu o altă veste proastă vineri, 24 august 2018, mai exact că a doua fermă ca mărime din Europa, SC TEBU Consult, unde sunt crescuți peste 130.000 de porci, ar fi suspectă că ar fi contaminată cu virusul pestei porcine africane (PPA).

„Avem suspiciune de pestă porcină africană la Tebu Consult Invest, a doua fermă ca mărime din Europa, unde sunt 135.000 - 140.000 de capete, în trei ferme. Am trimis în cursul dimineţii probele la laboratorul naţional de referinţă şi aşteptăm rezultatele. În judeţul Brăila, avem deja confirmat virusul în alte trei ferme de porci”, a declarat Gicu Drăgan, directorul DSVSA Brăila.

Exploatațiile unde a fost confirmat deja virusul PPA sunt Romsoci din Tichileşti, cu 35.000 de porci, unde vineri a venit confirmarea şi a început uciderea animalelor, SC I.I. Ene Larisa Violeta din Berteştii de Jos, care a avut 504 capete, toate ucise săptămâna trecută, şi SC Prichindesa Pig SRL din Victoria, cu 1.451 de capete, de asemenea, ucise.

Oficialul direcției a mărturisit că transmiterea virusului în fermele din Brăila s-ar fi putut face pe calea apei, pe Dunăre.

„Cred că îmbolnăvirea animalelor din aceste zone se datorează apei din Dunăre. Fermele se aprovizionează cu apă din Dunăre. Inclusiv ieri a fost un cadavru de porc pescuit la Plaja Lipovenească, între Brăila şi Galaţi. Sunt cetăţeni inconştienţi, din cauza acestor oameni care au aruncat cadavrele în Dunăre, se întâmplă ce se întâmplă în acest moment, în aceste ferme din judeţul Brăila. Am ucis peste 29.000 de capete, tocmai în ideea de a proteja aceste ferme. Ne-am concentrat pe uscat şi virusul a venit pe apă”, a adăugat Drăgan.

Conform spuselor reprezentantului Guvernului în județul Brăila, prefectul George Paladi, în judeţul Brăila există 34 de focare de pestă porcină africană, în 19 localităţi, inclusiv în municipiul Brăila, şi în trei ferme, până în prezent fiind uciși 29.726 de porci.

Până la această oră, reprezentanții companiei nu au emis niciun punct de vedere cu privire la situația apărută în cele trei exploatații de creștere a suinelor.

Publicat în Zootehnie

Noul spălător cu presiune STIHL este primul dintr-o serie de șase modele destinate utilizatorilor profesioniști, care au nevoie de putere mare de curățare.

Cu indicativul RE 232, spălătorul a fost conceput special pentru fermieri, companii de construcții sau administrații publice.

Utilajul poate lucra la o presiune de 145 de bari, furnizând peste 660 l/h, care trec printr-un filtru special conceput pentru a proteja pompa.

Cu un sistem de dozare reglabilă a detergentului și un furtun de înaltă presiune de 10 m, RE 232 devine opțiunea numărul 1 atunci când vorbim de sarcini de curățare dificile sau de solicitări extreme, în regim de utilizare zilnică.

Celelalte cinci echipamente de curățat profesionale din gama STIHL au presiuni de lucru care pot merge și până la 230 de bari, iar debitul poate ajunge până la 1.150 l/h.

Pe lângă spălătoarele din clasa profesională, producătorul german a mai dezvoltat game de utilaje mai mici, cum este cea compactă, destinată inclusiv uzului casnic.

Spălătoarele cu presiune devind echipamente din ce în ce mai întâlnite în gospodăriile românilor, mai ales odată cu dezvoltarea sectorului rezidențial.

Aceste utilaje încep să devină la fel de populare ca aspiratoarele sau mașinile de spălat, având în vedere că piața înregistrează creșteri consistente de până la 20% pe an.

Publicat în Comunicate

Din cauza concentrațiilor mari de nitraţi, amoniu şi nitriţi, potrivit analizelor efectuate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Buzău, apa fântânilor din 13 comune este nepotabilă.

Cu ocazia Colegiului prefectural de luni, 25 iunie 2018, directorul DSP Buzău, Cristina Ungureanu, a declarat că din fântânile publice de pe raza judeţului s-au prelevat, de la începutul anului, 46 de probe, iar în urma analizelor chimice şi microbiologice 17 dintre acestea au fost neconforme.

„În comunele Amaru, Brăeşti, Buda, C.A. Rosetti, Florica, Largu, Mihăileşti, Odăile, Racoviţeni, Ruşeţu, Scutelnici, Ţinteşti şi Ziduri, apa fântânilor este nepotabilă din cauza concentraţiilor mari de nitriţi, amoniu şi nitraţi, precum şi a prezenţei bacililor coli, E-coli, şi enterococilor, situaţie ce se datorează şi faptului că dezinfecţia apei fântânilor şi igienizarea generală a acestora se fac ocazional, fără a se respecta prevederile legale”, a precizat directorul DSP.

Conform sursei citate, în prima parte a anului nu s-au înregistrat cazuri de intoxicaţie acută cu nitriţi, însă riscul există, cei mai expuşi fiind copiii sub trei ani. Și adulţii se pot îmbolnăvi de aşa-numita „boală a apei”.

Șefa DSP Buzău a atenţionat primăriile despre existenţa acestor riscuri, iar prin intermediul medicilor de familie a fost informată şi populaţia din judeţ, totodată făcându-se recomandări autorităţilor locale privind asigurarea perimetrelor de protecţie sanitară în zona fântânilor publice, precum şi întreţinerea acestora.

Publicat în Știri interne

Vremea caldă și uscată care și-a făcut simțită prezența în marea majoritate a teritoriilor din Ucraina încă nu a afectat buna dezvoltare a culturilor agricole, însă condițiile se pot deteriora rapid în cazul în care lipsa de apă persistă, a precizat zilele trecute un analist UkrAgroConsult.

Și asta, în condițiile în care România, un competitor mai mic la Marea Neagră al Rusiei și al vecinilor ucraineni, se confruntă cu o secetă pedologică în cea mai mare parte a Moldovei, a Dobrogei şi a Transilvaniei, şi doar local în Muntenia şi Banat, în timp ce starea de vegetaţie a culturilor va fi bună şi medie la speciile semănate în perioada optimă, potrivit prognozei agrometeorologice valabile pentru perioada 1 - 7 iunie 2018, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

În mai multe zone ale Ucrainei, cernoziomurile s-au uscat, iar conținutul de apă din sol în stratul de un metru s-a depreciat considerabil, au adăugat specialiștii agribusiness ai statului vecin.

„În același timp, plantele se află într-o stare decentă de dezvoltare. Acestea și-au dezvoltat deja un sistem radicular secundar și, aparent, s-au alimentat cu apa necesară de la adâncimi mai mari”, au adăugat cei de la UkrAgroConsult.

Agenția meteo de stat prognozează la rândul său ploi slabe cantitativ în următoarele zile.

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Maksim Martyniuk, a afirmat săptămâna trecută că instituția pe care o conduce își păstrează neschimbate previziunile cu privire la recolta de cereale a anului în curs la un total de aproximativ 60 de milioane de tone, în ciuda vremii nefavorabile.

Cu toate acestea, meteorologii au precizat că Ucraina ar putea recolta mai puțin grâu și orz în acest an, ca urmare a vremii secetoase.

Șefa autorității naționale de meteorologie a statului vecin, Tetyana Adamenko, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că recolta de grâu de toamnă a anului în curs ar urma să se diminueze până la un nivel de 24 de milioane de tone, de la estimarea anterioară de 25,4 milioane de tone, în timp ce orzul de toamnă ar putea totaliza 2,5 milioane de tone, față de cantitatea de 3,03 milioane de tone înregistrată în 2017.

Aceasta a precizat că randamentele la grâul de toamnă s-ar putea contracta și atinge un nivel de 3,8 tone la hectar, în comparație cu 4,1 tone înregistrate în 2017.

Grâul de toamnă reprezintă circa 95 la sută din totalul producției ucrainene, în timp ce orzul de toamnă are o marjă de 30-40 de procente din total, în funcție de sezon.

Ucraina a recoltat 61,3 milioane de tone de cereale în 2017.

România: sunt zone care se confruntă cu seceta pedologică moderată și puternică

„Rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. În cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogei, Transilvaniei, local în estul, nordul şi nord-estul Munteniei, izolat în nord-vestul Banatului, se va semnala seceta pedologică moderată şi puternică. (...)”, precizează specialiştii ANM.

Pe ansamblu, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp vor evolua normal în majoritatea zonelor de cultură, îndeosebi pe arealele agricole cu aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului.

„Starea de vegetaţie se va prezenta bună şi medie la speciile semănate în perioada optimă, iar la cele însămânţate tardiv, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă, în special pe terenurile cu deficite de umiditate în sol", relevă prognoza agrometeorologică.

În ceea ce priveşte starea culturilor, specialiştii ANM notează că, în funcţie de data semănatului, orzul şi grâul de toamnă se vor afla la înspicare (60-100%), înflorire (40-100%) şi maturitate în lapte (10-50%), iar cele întârziate fenologic îşi vor continua fazele de 'burduf' şi înspicare (60-100%).

În general, condiţiile meteorologice vor permite desfăşurarea lucrărilor agricole specifice (fertilizări, erbicidări, praşile mecanice şi manuale, aplicarea de tratamente fito-sanitare, etc.), pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

Sub aspect termic, perioada următoare se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 15 şi 27 de grade Celsius, în aproape toată ţara, valori mai ridicate cu 1 - 6 grade Celsius comparativ cu mediile multianuale.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 21 şi 34 de grade Celsius, la scara întregii ţări, iar cea minimă se va încadra între 8 şi 19 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Datele Ministerului Agriculturii de la București arată că în toamna anului trecut au fost însămânţate 2,015 milioane hectare cu grâu, 652.158 hectare cu rapiţă de toamnă şi 262.700 hectare cu orzoaică de toamnă.

Publicat în Piata agricola

Stația SRP 5 Haret de repompare a apei pentru irigații provenită din cei 5,7 kilometri recepționați ai Canalului Siret-Brăgan a fost inundată în 2006 cu 3,3 metri de apă și mâl, în condițiile în care aceasta nu a funcționat niciodată, în afară de unele probe realizate în 1998 și 2004, informează directorul filialei teritoriale ANIF Buzău-Moldova Sud, Adrian Dan Mocanu, într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

Prin intermediul investiției în reabilitarea SRP 5 Haret, una de circa un milion de lei plus TVA, Mocanu dă asigurări că OUAI-urile care pot accesa apa de pe un canal de 3,5 kilometri lungime au posibilitatea să asigure apa pentru norma de udare pentru circa 3.000 de hectare.

Potrivit datelor ANIF, canalul de aducțiune este dalat de-a lungul a 7,5 kilometri. În baza solicitării fermierilor, ANIF a reabilitat deocamdată 3,5 kilometri de canal, urmând ca, în primăvara anului viitor, să fie dată în folosință și diferența de 3,5 kilometri de canal, proiectată, neexecutată.

Adrian Dan Mocanu este membru PSD și consilier județean aflat la primul mandat. Alături de colegii de partid Elena Stoica și Adrian Atarcicov, Adrian Dan Mocanu s-a aflat pe listele de supleanți și a depus jurământul de consilier în urma intrării în parlament a foștilor consilieri Dragoș Bîrlădeanu, Nicușor Halici și Tudorița Boboc.

Dan Mocanu este director al ANIF (Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare) Filiala Teritorială Buzău - Moldova Sud și membru în Comisia 1 – Prognoze, programe, buget-finanțe și patrimoniu din consiliul județean. Acesta mai face parte, în calitate de membru, în Consiliul de Administrație al Case Județene de Asigurări de Sănătate, funcție pe care o deține din 2011.

Staţia de repompare SRP 5 Haret este situată pe partea dreaptă a DN 2 (E85), pe direcţia Focşani - Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale CD 4 şi CD7 prin preluarea apei direct din Canalul Siret - Bărăgan, fiind amplasată la km 5+200.

Revista Fermierului: Domnule director, vă rugăm să ne dați mai multe detalii despre dotarea tehnică a SRP 5 Haret, stație de repompare pe care am vizitat-o miercuri, 31 mai 2018, laolaltă cu delegația formată din premierul României, Viorica Dăncilă, și ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Adrian Dan Mocanu: SRP 5 Haret a fost reabilitată cu două agregate de pompare, fiecare dintre acestea însemnând o pompă orizontală 24 NDS și un motor de 800 de kilowați bobinat în bară. Stația alimentează în momentul de față un canal de distribuție, prin intermediul unei conducte de refulare de 1.600 mm pe o lungime de 1.800 de metri, (...) din care agricultorii, în funcție de necesități, vor prelua și vor distribui apa necesară către culturile agricole.

R.F.: Câți metri cubi pe oră sunt pot fi pompați de unitatea de la Haret?

A.D.M.: O singură pompă are o capacitate de 3.600 de metri cubi pe oră, noi putem pompa însă simultan cu două agregate de pompare. În principiu, la acest moment putem asigura apa necesară pentru irigarea a 3.000 de hectare, (...) sursa fiind Canalul Siret-Bărăgan. Tocmai de aceea vorbim de un moment istoric. Este o premieră în România, este o idee vechie cu care au cochetat și strămoșii noștri, chiar de dinainte de 1900, inclusiv Anghel Saligny după perioada 1912-1914. Vorbim de o completare a rețelei hidrografice din Bărăgan care este lipsită pe o suprafață mare de un curs de apă.

R.F.: Poate asigura SRP 5 Haret necesarul de apă pentru irigații în condiții de secetă?

A.D.M.: Toată această amenajare a fost proiectată înainte de 1989, mai exact prin decret prezidențial, în 1986. Complexul Pufești-Ruginești-Panciu a fost dezvoltat în paralel cu Canalul Siret-Bărăgan. În momentul în care investiția în Canalul Siret-Bărăgan a fost oprită, a fost sistată și investiția în amenajarea complexă pe plan de irigații. Vorbim de amenajare complexă, în condițiile în care erau prevăzute și amenajări de combatere a eroziunii solului și de desecare, chiar și regularizări de râu, tocmai în vederea protejării acestui sistem de irigații care este situat într-o zonă colinară.

R.F.: Cât este amenajat din Canalul Siret-Bărăgan până la SRP 5 Haret?

A.D.M.: Canalul Siret-Bărăgan este recepționat pe 5,7 kilometri. Noi suntem la kilometrul 5+200. Canalul Siret Bărăgan are priză în acumularea Călimănești, acumulare care am înțeles că aparține Hidroelectrica. Există un dop de capăt și un canal de evacuare în râul Siret.

R.F.: Agregatele sunt de producție româneasă?

A.D.M.: Absolut. Toate sunt produse la Aversa București. Ele nu au funcționat niciodată înainte de reabilitare. S-au făcut probe doar în 1998 și 2004. Această stație a fost inundată în 2006, complet, apă și mâl, cu un strat de 3,3 metri. Practic, motoarele și pompele, respectiv instalațiile electrice au stat sub apă. Astfel, instalația electrică a trebuie să fie schimbată toată. Transformatorul a fost reparat, inclusiv instalațiile hidromecanice, iar investițiile totale gravitează în jurul sumei de un milion de lei plus TVA.

R.F.: Care este suprafața deservită de SRP 5 Haret până la acest moment?

A.D.M.: Cu ceea ce am reabilitat în momentul de față, acel canal de 3,6 kilometri, practic 3.000 de hectare ar putea fi irigate în sensul în care cantitatea de apă poate să asigure norma de udare necesară.

Publicat în Interviu
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Revista