am pndr - REVISTA FERMIERULUI

Conform precizărilor președintelui interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, făcute miercuri, 8 mai 2019, în elaborarea Planului Strategic Național pentru Politica Agricolă Comună post 2020 (PS PAC), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu pare să vrea să implice fermierii (cel puțin deocamdată), grupele de lucru fiind formate exclusiv din funcționari ai instituției guvernamentale citate.

„În contextul conturării Planului Strategic Național pentru Politica Agricolă Comună post 2020 (PS PAC), s-au făcut niște grupe de lucru. Știți cum este - se fac grupele de lucru între birocrați, adică între cei care n-au plătit o dată în viața lor un tractorist măcar și nu știu ce-i ăla grâu, orz sau rapiță. Cum în PNDR au apărut tot felul de năzdrăvănii, în actualul exercițiu financiar, nu mare mi-ar fi mirarea ca pe acei indicatori economici pe care eu, personal, n-aș ști cum să-i calculez, ținând cont și de structura fermelor din România, că între 1 și 30 ha avem 796.799 de fermieri (n.r. - să nu cumva să apară o situație similară)”, a precizat Dumitru în conferința de presă de cedare a funcției de președinte.

El a adăugat că „există o surzenie selectivă din partea statului” în contextul în care fermierii și-au exprimat dorința expresă de a participa la creionarea unor politici care vor avea un impact direct asupra acestora, începând cu anul 2021.

Emil Dumitru a exemplificat și a precizat că plățile directe pe suprafață, din 2021, pot suferi corecții financiare în fiecare an, dacă țara noastră nu va îndeplini indicatorii de performanță ai PS PAC, implicit dacă deciziile vor proveni doar din mediul instituțional de stat.

„Am adresat chiar ieri (n.r. - 7 mai 2019) o întrebare către cineva din minister, când ne cheamă la consultări pe PS PAC. Ni s-a spus că în perioada aceasta se fac aceste grupe de lucru, formate exclusiv din funcționari ai Ministerului Agriculturii, urmând ulterior, probabil, să fim consultați când va fi un termen foarte scurt, să se facă notificările de rigoare, fiind foarte clar că în septembrie 2019, noul Parlament European va vota proiectul de Regulament pe Programul Strategic și va fi prima simulare a României”, a afirmat șeful interimar al Pro Agro. „Îmi exprim speranța ca, după ce se întâmplă povestea asta cu grupele din interiorul Ministerului Agriculturii, să fim consultați, dar să fie o consultare reală, și nu una formală, astfel încât să contribuim cu niște propuneri valoroase. Spre exemplu, pentru fermele mari, pe Pilonul II, să susținem ca să eliminăm plafonarea la S.O. și fermele foarte mari să vină să își integreze materia primă, să nu mai vândă grâu și porumb, să facă vacă, să facă oaie, să facă porc și să le asigurăm accesul la finanțare pe investiții. La fermierii mai mici, sunt un fan al fermelor de familie, trebuie să le oferim șansa să facem proiecte-tip, unde nu este nevoie de o resursă umană foarte mare, în interiorul fermei respective, și să putem să dezvoltăm și fermele de familie”.

Nouă obiective

Potrivit unui document realizat de Clara Volintiru, în martie 2019, pe subiectul reformei PAC, noua politică aferentă perioadei 2021 - 2027 este definită de nouă obiective: (1) sprijinirea veniturilor fiabile, (2) creșterea competitivității, (3) reechilibrarea puterii în cadrul lanțului alimentar, (4) combaterea schimbărilor climatice, (5) promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, (6) protejarea biodiversității, (7) sprijinirea reînnoirii generațiilor, (8) promovarea ocupării forței de muncă și a creșterii economice și (9) asigurarea unei calități înalte a alimentelor.

Acestea sunt completate de obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.

Potrivit sursei citate, în implementarea acestor obiective, arhitectura PAC din cadrul CFM 2021 - 2027 va conține o serie de îmbunătățiri în sensul flexibilizării și a responsabilizării între statele membre și între subcomponente ale PAC, prin intermediul Planului strategic național. Planul strategic PAC pentru fiecare stat membru înseamnă că fiecare stat membru va trebui să efectueze o analiză cuprinzătoare a nevoilor sale specifice și să elaboreze un plan care să reflecte modul în care statul membru în cauză urmează să utilizeze finanțarea aferentă acestei politici pentru a răspunde nevoilor respective.

Autorul afirmă, totodată, că Executivul de la Bruxelles vizează, de asemenea, realizarea unui nou model de a obține rezultate pentru PAC, în care statele membre ar avea mai multă flexibilitate pentru a-și personaliza deciziile și pentru a le adapta la circumstanțele locale.

„În acest sens, consultarea opțională a Comitetului Regiunilor poate răspunde, într-o anumită măsură, nevoii dezvoltării unui cadru de finanțare care să recunoască mai bine distincția dintre bunuri publice europene și bunuri publice locale, precum și a specificităților structurale de la nivel subnațional”, se precizează în document.

Convergența la nivel UE va fi asigurată ex-ante prin aprobarea prealabilă a CE și pe parcursul cadrului operațional, când statele membre vor transmite CE un raport de performanță care va arăta progresele înregistrate în direcția atingerii țintelor stabilite în raport cu rezultatele planificate. Planurile strategice vor fi verificate pentru a se garanta că nu generează distorsiuni ale pieței unice sau reprezintă o povară excesivă pentru beneficiari sau pentru administrații. Cadrul PAC 2021 - 2027 pare să aibă o orientare mult mai axată pe rezultate, cu un set predefinit de indicatori și cu un nou sistem de monitorizare și ghidare a implementării PAC cu instrumente dedicate de sancțiune sau recompensă.

CE va analiza apoi rapoartele anuale și, dacă este necesar, va propune recomandări pentru îmbunătățirea performanței.

„În cazul României, nu a existat acest tip de abordare integrată la nivel programatic între intervențiile PAC și, prin urmare, dezvoltarea unei strategii integrate pentru ambii piloni ai acestei politici va fi o provocare prioritară în perioada imediat următoare”, mai precizează Volintiru în documentul său.

În prezent, Ordinul 779/R/19.02.2019 este singurul act normativ care specifică în mod clar că doar Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Mangement pentru PNDR se poate ocupa de elaborarea PS PAC post 2020.

Publicat în România Agricolă

Patru din membrii ROMPAN i-au transmis președintelui organizației, Aurel Popescu, să se adreseze cu cereri Ambasadelor Indiei, Pakistanului și Bangladeshului pentru a perfecta inițierea unui aflux de imigranți dispuși să lucreze în morile și brutăriile din România, potrivit spuselor șefului ROMPAN.

Popescu mărturisește că s-a ajuns în această situație din cauza încurajării „nemuncii” de la Revoluție încoace, așa cum îi place să descrie plastic starea de asistați social în care mulți dintre tinerii țării se regăsesc.

El consideră agricultura ca fiind o șansă atât de reîntinerire a satelor, cât și una de potențial business prin programe dedicate celor care au emigrat către țări străine pentru un câștig bănesc mai bun.

În plus, șeful ROMPAN dă asigurări că o parte din fondurile FEADR vor fi orientate și către cursurile de perfecționare a angajaților din sistem începând din 2017.

Nu în ultimul rând el vorește de grâul obținut de România în anul agricol 2015-2016, unul calitativ superior și care permite exportul de făină la parametri deosebit de buni (cenușă, proteină, gluten și w).

Revista Fermierului: Domnule Aurel Popescu, am auzit ceva, dar nu ne-a venit să credem. Recunoașteți că aveți cereri din partea unor membri ROMPAN de a contacta ambasade străine în vedere negocierii unui aflux de imigranți pentru a lucra în morărit-panificație?

Aurel Popescu: Am patru solicitări de la membrii noștri să discutăm cu Ambasada Indiei, Bangladeshului, Pakistanului și alte ambasade să aducem forță de muncă din afară.

R.F.: Cum s-a ajuns la situația aceasta?

A.P.: De-a lungul acestor 20 și ceva de ani de la Revoluție s-a tot încurajat nemunca. Pur și simplu s-au dat ajutoare pentru cei care nu muncesc, iar cei care munceau, spuneau că lucrează și câștigă puțin, în timp ce aceia care nu munceau, primeau acasă totul. Or, eu asta propun: să se termine cu ajutoarele acestea, pentru că suntem o țară de asistați.

Pe de altă parte, să facem ceva pentru tineri, să populăm satele românești. La sate au rămas puțini tineri, toți sunt plecați, satele sunt îmbătrânite, predomină femeile și, din această cauză, pot spune cu sinceritate că, deja, nu mai avem țărani. Țăranii pe care îi știu eu erau oameni cu dor de muncă, cu bun simț, primitori și darnici. Acum, s-a stricat mediul și la sate, din păcate, pentru că au rămas bătrânii, iar tinerii toți sunt plecați. Noi trebuie să-i aducem înapoi. Cum îi aducem? Făcând niște programe pentru ei, pentru că, altfel, mâine-poimâine, nu mai putem lucra.

R.F.: Cum s-a ajuns în situația ca tinerii angajați să emigreze? Credeți sincer că întoarcerea la agricultură ar fi soluția?

A.P.: Noi am tot angajat muncitori necalificați, i-am calificat, iar pe urmă aceștia au pleacat în străinătate cu diploma și muncesc acolo pentru că se câștigă mai bine. (...) În agricultură este însă o șansă pentru acești tineri de a se întoarce, asta îi spuneam și ministrului (n.r. - ministrul Agriculturii, Achim Irimescu) nu demult. Cunosc multe cazuri din Canada, SUA, din țări europene, în care tinerii ar vrea să vină și să-și facă o afacere în România și întreabă: «Ce să fac?», pe de-o parte. Pe de altă parte, e o șansă și pentru tinerii din țară, că trebuie să-i luăm și pe ei în calcul, să nu mai plece în străinătate să muncească.

R.F.: Cu ce îi poate motiva sectorul de morărit-panificație pe tineri să rămână în țară sau să se întoarcă? Cât ar putea câștiga în medie un nou angajat în acest domeniu? Cineva amintea de 1.500 lei net, plus tichete de masă...

A.P.: Nu pot spune care este media și nici nu vreau să influențez lumea să zică, spre exemplu, că unul plătește mai mult sau altul mai puțin. Însă, în orice caz, oamenii sunt plătiți destul de bine, mult peste salariul minim pe economie. Nu se pune problema de acest lucru. Sunt și facilități care li se dau: să primească niște pâine sau alte produse, tichete de masă, o calificare care îi stă omului în buzunar și care foarte bine poate să-l ridice pe o treaptă superioară de salarizare. Plătim oamenii dublu când lucrează în orele suplimentare și, mai ales, în week-end. Sunt foarte multe facilități, nu aceasta este problema.

Aici, la standul IndAgra, am vorbit cu o clasă de la școala profesională, cu profesorii și toți elevii. Au fost prezenți aici, la noi, la stand și am vorbit timp de o jumătate de oră vizavi de ceea ce vor face ei după ce termină școala. Nimeni nu s-a arătat dornic de a munci. Am auzit scuze de genul „voi vedea” sau „mă fac ospătar”. Munca nu este atractivă pentru că tinerii cum termină liceul, intră în șomaj. Politicile acestea nu sunt OK.

R.F.: Am avut finanțări pentru diverse programe de formare profesională cu cu fonduri FEADR. Au fost sau sunt angajați în morărit-panificație care au provenit din cursurile realizate prin intermediul acestor bani europeni?

A.P.: Nu au fost cursuri deloc, făcute pentru industria alimentară. Acestea ar fi trebuit să existe. Am accesat fonduri europene, am făcut unități noi de producție, am modernizat unități. Muncitori, pe noua tehnologie, trebuiau instruiți. Trebuiau făcute cursuri de perfecționare neapărat. Acum de abia, la solicitarea noastră expresă, AM PNDR ne-a promis că, începând cu 2017, vom face și cursuri de perfecționare. Peste tot este nevoie de a veni în întâmpinarea oamenilor cu noile tehnologii, cu noile utilaje, cu tot ce trebuie.

R.F.: Cum stăm cu grâul domnule Popescu? Avem acoperit necesarul intern și de export?

A.P.: Anul acesta, România a reușit și a trecut de pragul de patru tone de grâu la hectar. Anul acesta am realizat peste opt milioane de tone de grâu. Noi mâncăm patru milioane de tone; sunt patru milioane disponibile la export. Eu preconizez că în 2017, la 1 iulie, când se termină anul-recoltă, vom rămâne cu mai bine de un milion de tone de grâu. Materia-primă de anul acesta este foarte bună din punct de vedere calitativ. Nu cred că este nicio problemă.

Având în vedere cerințele partenerilor externi privind calitatea făinii, ne procupăm foarte mult să găsim loturile de grâu care să corespundă cerințelor, astfel încât să avem asigurat grâul, să putem face și export, dar în mod cert, în primul rând, piața internă este preocuparea noastră de bază.

R.F.: Care sunt parametrii principali pe care trebuie să-i atingă făina, astfel încât să fie catalogată una de calitate pentru export?

A.P.: La făină, la export, ni se cer patru parametri: cenușa (culoarea făinii), să aibă proteină peste 13, să aibă gluten peste 28 și să aibă W (n.r. - lucru mecanic alveografic) peste 200.

R.F.: Anul trecut se discuta de rețetele consacrate, inclusiv în panificație. S-a blocat pe undeva demersul? Nu mai vorbește nimeni de aceste rețete...

A.P.: Nu s-a blocat nimic. Noi realizăm toate aceste produse pe bază de rețete consacrate, le facem, au un succes în magazine, vindem și prin hipermarketuri. Dacă la început vindeam câte șase-opt bucăți pe zi din aceste produse, acum am ajuns și la 60-80 de bucăți pe zi și sunt convins că o să crească în timp, pentru că nu avem decât două săptămâni de când am început.

R.F.: Pentru programele guvernamentale au început contractările la produsele din panificație?

A.P.: Sigur. Pentru anul școlar în curs sunt făcute documentele, se derulează contractul, totul este în regulă. Pentru anul viitor, întrucât s-a schimbat legislația, iar laptele se asigură din fonduri europene, probabil se vor organiza licitații separat pe lapte, separat pe fructe și separat pe corn.

Din punct de vedere al produselor de panificație distribuite în școli, vor fi cornuri, vor fi biscuiți, precum și alte specialități de panificație, obținute însă în baza cerințelor impuse și solicitate de Ministerul Sănătății, referitoare la adaosul de zahăr și grăsimi.

Publicat în Interviu

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista