Conform precizărilor președintelui interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, făcute miercuri, 8 mai 2019, în elaborarea Planului Strategic Național pentru Politica Agricolă Comună post 2020 (PS PAC), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu pare să vrea să implice fermierii (cel puțin deocamdată), grupele de lucru fiind formate exclusiv din funcționari ai instituției guvernamentale citate.

„În contextul conturării Planului Strategic Național pentru Politica Agricolă Comună post 2020 (PS PAC), s-au făcut niște grupe de lucru. Știți cum este - se fac grupele de lucru între birocrați, adică între cei care n-au plătit o dată în viața lor un tractorist măcar și nu știu ce-i ăla grâu, orz sau rapiță. Cum în PNDR au apărut tot felul de năzdrăvănii, în actualul exercițiu financiar, nu mare mi-ar fi mirarea ca pe acei indicatori economici pe care eu, personal, n-aș ști cum să-i calculez, ținând cont și de structura fermelor din România, că între 1 și 30 ha avem 796.799 de fermieri (n.r. - să nu cumva să apară o situație similară)”, a precizat Dumitru în conferința de presă de cedare a funcției de președinte.

El a adăugat că „există o surzenie selectivă din partea statului” în contextul în care fermierii și-au exprimat dorința expresă de a participa la creionarea unor politici care vor avea un impact direct asupra acestora, începând cu anul 2021.

Emil Dumitru a exemplificat și a precizat că plățile directe pe suprafață, din 2021, pot suferi corecții financiare în fiecare an, dacă țara noastră nu va îndeplini indicatorii de performanță ai PS PAC, implicit dacă deciziile vor proveni doar din mediul instituțional de stat.

„Am adresat chiar ieri (n.r. - 7 mai 2019) o întrebare către cineva din minister, când ne cheamă la consultări pe PS PAC. Ni s-a spus că în perioada aceasta se fac aceste grupe de lucru, formate exclusiv din funcționari ai Ministerului Agriculturii, urmând ulterior, probabil, să fim consultați când va fi un termen foarte scurt, să se facă notificările de rigoare, fiind foarte clar că în septembrie 2019, noul Parlament European va vota proiectul de Regulament pe Programul Strategic și va fi prima simulare a României”, a afirmat șeful interimar al Pro Agro. „Îmi exprim speranța ca, după ce se întâmplă povestea asta cu grupele din interiorul Ministerului Agriculturii, să fim consultați, dar să fie o consultare reală, și nu una formală, astfel încât să contribuim cu niște propuneri valoroase. Spre exemplu, pentru fermele mari, pe Pilonul II, să susținem ca să eliminăm plafonarea la S.O. și fermele foarte mari să vină să își integreze materia primă, să nu mai vândă grâu și porumb, să facă vacă, să facă oaie, să facă porc și să le asigurăm accesul la finanțare pe investiții. La fermierii mai mici, sunt un fan al fermelor de familie, trebuie să le oferim șansa să facem proiecte-tip, unde nu este nevoie de o resursă umană foarte mare, în interiorul fermei respective, și să putem să dezvoltăm și fermele de familie”.

Nouă obiective

Potrivit unui document realizat de Clara Volintiru, în martie 2019, pe subiectul reformei PAC, noua politică aferentă perioadei 2021 - 2027 este definită de nouă obiective: (1) sprijinirea veniturilor fiabile, (2) creșterea competitivității, (3) reechilibrarea puterii în cadrul lanțului alimentar, (4) combaterea schimbărilor climatice, (5) promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, (6) protejarea biodiversității, (7) sprijinirea reînnoirii generațiilor, (8) promovarea ocupării forței de muncă și a creșterii economice și (9) asigurarea unei calități înalte a alimentelor.

Acestea sunt completate de obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.

Potrivit sursei citate, în implementarea acestor obiective, arhitectura PAC din cadrul CFM 2021 - 2027 va conține o serie de îmbunătățiri în sensul flexibilizării și a responsabilizării între statele membre și între subcomponente ale PAC, prin intermediul Planului strategic național. Planul strategic PAC pentru fiecare stat membru înseamnă că fiecare stat membru va trebui să efectueze o analiză cuprinzătoare a nevoilor sale specifice și să elaboreze un plan care să reflecte modul în care statul membru în cauză urmează să utilizeze finanțarea aferentă acestei politici pentru a răspunde nevoilor respective.

Autorul afirmă, totodată, că Executivul de la Bruxelles vizează, de asemenea, realizarea unui nou model de a obține rezultate pentru PAC, în care statele membre ar avea mai multă flexibilitate pentru a-și personaliza deciziile și pentru a le adapta la circumstanțele locale.

„În acest sens, consultarea opțională a Comitetului Regiunilor poate răspunde, într-o anumită măsură, nevoii dezvoltării unui cadru de finanțare care să recunoască mai bine distincția dintre bunuri publice europene și bunuri publice locale, precum și a specificităților structurale de la nivel subnațional”, se precizează în document.

Convergența la nivel UE va fi asigurată ex-ante prin aprobarea prealabilă a CE și pe parcursul cadrului operațional, când statele membre vor transmite CE un raport de performanță care va arăta progresele înregistrate în direcția atingerii țintelor stabilite în raport cu rezultatele planificate. Planurile strategice vor fi verificate pentru a se garanta că nu generează distorsiuni ale pieței unice sau reprezintă o povară excesivă pentru beneficiari sau pentru administrații. Cadrul PAC 2021 - 2027 pare să aibă o orientare mult mai axată pe rezultate, cu un set predefinit de indicatori și cu un nou sistem de monitorizare și ghidare a implementării PAC cu instrumente dedicate de sancțiune sau recompensă.

CE va analiza apoi rapoartele anuale și, dacă este necesar, va propune recomandări pentru îmbunătățirea performanței.

„În cazul României, nu a existat acest tip de abordare integrată la nivel programatic între intervențiile PAC și, prin urmare, dezvoltarea unei strategii integrate pentru ambii piloni ai acestei politici va fi o provocare prioritară în perioada imediat următoare”, mai precizează Volintiru în documentul său.

În prezent, Ordinul 779/R/19.02.2019 este singurul act normativ care specifică în mod clar că doar Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Mangement pentru PNDR se poate ocupa de elaborarea PS PAC post 2020.

Publicat în România Agricolă

Cu doar 200 de milioane de euro sub Franța și Germania, țara noastră se află deocamdată pe locul al III-lea în ceea ce privește volumul nominal absolut de sursă financiară absorbită din fondurile FEADR prin intermediul PNDR 2020, sume plătite efectiv pe trimestrele I și, respectiv, al II-lea ale acestui an, în condițiile unor decontări din partea serviciilor specializate ale Comisiei Europene (CE) la trei luni și 45 de zile.

„Ne propunem să menținem ritmul actual de implementare a PNDR 2020. Din cifrele pe care le avem deocamdată disponibile până în luna a VI-a, acestea ne indică faptul că România este pe locul al III-lea la nivel european, din 28 de țări membre, în ceea ce privește volumul nominal absolut de sursă financiară absorbită din Pilonul II și din PNDR. Suntem doar în urma Franței și a Germaniei la circa 200 de milioane de euro. De la luna a VI-a încolo, nu mai iau în calcul absorbția și eforturile care au fost făcute de către AFIR, AM PNDR și APIA, adică din lunile iulie, august și septembrie. Eu sper ca după ce vor fi calculate și aceste sume aferente Q3 (n.r. - trimestrul al III-lea), România chiar să urce în clasamentul european”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț Alexandru Potor, în cadrul conferiței „PNDR 2014-2020 în sprijinul agriculturii și dezvoltării rurale din România”, eveniment care a avut loc joi, 26 octombrie 2017, în cadrul IndAgra.

Întrebat fiind de jurnaliști dacă plățile efectuate inițial din bugetul de stat, atât de APIA, cât și de AFIR (cele două agenții din subordinea sa) ar urma să greveze un buget aflat în deficit cu 4,1 la sută, Potor a explicat că decontările care se fac la o lună plus 45 de zile în cazul APIA, respectiv la trei luni plus 45 de zile în situația AFIR nu produc deficit.

„Absorbția fondurilor europene este un efort de echipă. Pe de-o parte, bugetul național pune la dispoziție, inițial, banii pentru a fi făcute plăți către beneficiari, atât plăți directe, cât și plățile pentru dezvoltare rurală (în cadrul Pilonului II), cele care sunt gestionate prin intermediul AFIR pentru ca, ulterior, acestea să fie decontate de către Uniunea Europeană. În cazul APIA, aceasta depune cereri lunare și sunt decontate în termen de 45 de zile, iar AFIR depune cereri trimestriale și sunt decontate în bază de 45 de zile. Asta face posibil ca în cazul sumelor care sunt angajate de către APIA, practic să avem rambursări lunare din partea Comisiei Europene, luând în calcul că, în fiecare lună, se rambursează practic ceea ce s-a plătit cu două luni înainte, iar în cazul AFIR se decontează, de asemenea, în 45 zile sumele care s-au adunat în fiecare trimestru (...); trimestrul III se va deconta în luna decembrie 2017. Practic, plățile care s-au făcut în trim. III se vor deconta în ultima lună a acestui an, iar plățile care se vor face de acum încolo (octombrie – decembrie) se vor deconta la începutul anului”, a adăugat Potor. „Orice sursă financiară pe care noi o aducem din fonduri europene, sprijină consolidarea bugetului național. Acest mecanism pe care l-am descris este suficient de rapid și de flexibil, în așa fel încât să asigure reintroducerea în economia națională a sumelor care au fost cheltuite ca avans de către statul membru, până în cele 45 de zile, însă rambursate de CE. Din punctul meu de vedere, acest mecanism nu produce un deficit, adică sumele plătite preliminar de cele două agenții de plăți”.

Nu în ultimul rând, Potor a precizat că, de la începutul anului 2018, va fi demarată o nouă rundă de deschideri de măsuri, unele care vor acoperi din punctul său de vedere aproape toată anvelopa financiară disponibilă prin PNDR.

„Practic, vom pune tot PNDR-ul la dispoziția beneficiarilor, fermierilor, autorităților publice locale, a reprezentanților ONG-urilor de dezvoltare din mediul rural”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Totodată, el a anunțat că în contextul în care România va prelua președinția Consiliului European în anul 2019, toți colegii săi întreprind eforturi pentru a pregăti preluarea și susținerea în foarte bune condiții și cu performanță a sarcinii de a gestiona lucrările Consiliului European, pe partea de agricultură.

„Există 27 de grupuri de lucru tehnice în care ne pregătim să avem experții cei mai buni ai MADR, ai agențiilor de plăți implicați, în așa fel încât după 2019 să pregătim un program foarte bun în perioada 2020-2027, un program care să răspundă, într-adevăr, nevoilor de dezvoltare a României pe partea rurală, pe partea de agricultură și pe partea de piscicultură”, a conchis Alexandru Potor.

În anul financiar 2017, AFIR a plătit 1,73 miliarde euro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a efectuat, în anul financiar 2017, plăți în valoare totală de 1,73 miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale – fiind înregistrat cel mai ridicat nivel al plăților efectuate într-un an prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Din totalul plăților efectuate, 1,56 miliarde de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene, iar restul de 164 de milioane de euro reprezintă contribuția bugetului de stat.

Suma reprezintă atât plățile aferente proiectelor de investiții finanțate prin PNDR 2020, cât și valoarea plăților compensatorii pentru măsurile de mediu și climă, măsuri delegate Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) spre implementare.

„Ne aflăm deja la jumătatea exercițiului financiar pentru PNDR 2020 și nu ne permitem să pierdem timp, deși plățile se pot efectua până în anul 2023. Obiectivul nostru este ca până la finalul perioadei de programare să aducem în țară întreaga sumă alocată României pentru agricultură și dezvoltare rurală, până la ultimul eurocent. Mobilizarea personalului AFIR, în urma căreia am reușit cea mai mare performanță a Agenției de până în acest moment – plăți de peste 1,7 miliarde de euro, efectuate către beneficiarii PNDR într-un singur an financiar – mă îndreptățește să consider că vom atinge un procent maxim de absorbție a fondurilor europene. Precizez că, din totalul fondurilor europene decontate beneficiarilor PNDR, 919 milioane de euro au fost deja aprobate de către Comisia Europeană, restul urmând a fi decontat până la finele acestui an. Trebuie să menționez că doar printr-un efort susținut din partea colegilor mei, din toate structurile Agenției și cu o bună colaborare cu beneficiarii PNDR, am reușit să atingem ținta de absorbție stabilită pentru acest an”, a declarat la rândul său directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

De la demararea Programului Național de Dezvoltare Rurală în 2015, AFIR a primit solicitări de finanțare în valoare de peste 6,8 miliarde de euro și a semnat 42.000 de contracte de finanțare cu beneficiarii proiectelor de investiții, în valoare totală de 2,8 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile.

Valoarea totală a plăților efectuate de AFIR până la acest moment se ridică la peste 2,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție de 30% din alocarea de 8,12 miliarde de euro a Uniunii Europene disponibilă până la finele anului 2023.

Cele mai multe solicitări de finanțare primite on-line de către AFIR în anul 2017 sunt pentru instalarea tinerilor fermieri.

Publicat în Finantari

Termenul de depunere a proiectelor pentru investiţii în ferme mici a fost prelungit cu o lună, până la data de 31 august 2017, ora 16:00, în condițiile în care, până în prezent, au fost depuse on-line 2.152 de cereri de finanţare, în valoare totală nerambursabilă de peste 32,2 de milioane de euro, informează Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale printr-un comunicat de presă.

„Autoritatea de Management pentru PNDR a decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanţare cu o lună pentru a asigura o şansă şi celor care nu au reuşit din motive independente de ei să termine de întocmit documentaţia pentru depunere până la această dată. De asemenea, faptul că această submăsură încă dispune de fonduri, iar punctajul este unul uşor de atins, va permite mai multor fermieri mici să obţină o finanţare care să le asigure un start bun spre o exploataţie agricolă mai puternică, care să acceseze în viitor sprijin financiar mult mai consistent”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian Ionuţ Chesnoiu.

Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 este de 100 milioane de euro. Depunerea proiectelor se face în limita a 200% din alocarea pentru sesiune. Până în prezent au fost depuse on-line 2.152 de cereri de finanţare, dintre care 676 de cereri de finanţare au fost depuse pentru zonă montană.

Sprijinul acordat prin PNDR 2020 pentru dezvoltarea fermelor mici este 100% nerambursabil şi este în valoare de 15.000 de euro pentru un proiect. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1 - 31 august 2017 este de 15 puncte.

Modalitatea de depunere a cererilor de finanţare este cea on-line pe pagina oficială a Agenţiei, www.afir.info.

Publicat în Finantari

Patru din membrii ROMPAN i-au transmis președintelui organizației, Aurel Popescu, să se adreseze cu cereri Ambasadelor Indiei, Pakistanului și Bangladeshului pentru a perfecta inițierea unui aflux de imigranți dispuși să lucreze în morile și brutăriile din România, potrivit spuselor șefului ROMPAN.

Popescu mărturisește că s-a ajuns în această situație din cauza încurajării „nemuncii” de la Revoluție încoace, așa cum îi place să descrie plastic starea de asistați social în care mulți dintre tinerii țării se regăsesc.

El consideră agricultura ca fiind o șansă atât de reîntinerire a satelor, cât și una de potențial business prin programe dedicate celor care au emigrat către țări străine pentru un câștig bănesc mai bun.

În plus, șeful ROMPAN dă asigurări că o parte din fondurile FEADR vor fi orientate și către cursurile de perfecționare a angajaților din sistem începând din 2017.

Nu în ultimul rând el vorește de grâul obținut de România în anul agricol 2015-2016, unul calitativ superior și care permite exportul de făină la parametri deosebit de buni (cenușă, proteină, gluten și w).

Revista Fermierului: Domnule Aurel Popescu, am auzit ceva, dar nu ne-a venit să credem. Recunoașteți că aveți cereri din partea unor membri ROMPAN de a contacta ambasade străine în vedere negocierii unui aflux de imigranți pentru a lucra în morărit-panificație?

Aurel Popescu: Am patru solicitări de la membrii noștri să discutăm cu Ambasada Indiei, Bangladeshului, Pakistanului și alte ambasade să aducem forță de muncă din afară.

R.F.: Cum s-a ajuns la situația aceasta?

A.P.: De-a lungul acestor 20 și ceva de ani de la Revoluție s-a tot încurajat nemunca. Pur și simplu s-au dat ajutoare pentru cei care nu muncesc, iar cei care munceau, spuneau că lucrează și câștigă puțin, în timp ce aceia care nu munceau, primeau acasă totul. Or, eu asta propun: să se termine cu ajutoarele acestea, pentru că suntem o țară de asistați.

Pe de altă parte, să facem ceva pentru tineri, să populăm satele românești. La sate au rămas puțini tineri, toți sunt plecați, satele sunt îmbătrânite, predomină femeile și, din această cauză, pot spune cu sinceritate că, deja, nu mai avem țărani. Țăranii pe care îi știu eu erau oameni cu dor de muncă, cu bun simț, primitori și darnici. Acum, s-a stricat mediul și la sate, din păcate, pentru că au rămas bătrânii, iar tinerii toți sunt plecați. Noi trebuie să-i aducem înapoi. Cum îi aducem? Făcând niște programe pentru ei, pentru că, altfel, mâine-poimâine, nu mai putem lucra.

R.F.: Cum s-a ajuns în situația ca tinerii angajați să emigreze? Credeți sincer că întoarcerea la agricultură ar fi soluția?

A.P.: Noi am tot angajat muncitori necalificați, i-am calificat, iar pe urmă aceștia au pleacat în străinătate cu diploma și muncesc acolo pentru că se câștigă mai bine. (...) În agricultură este însă o șansă pentru acești tineri de a se întoarce, asta îi spuneam și ministrului (n.r. - ministrul Agriculturii, Achim Irimescu) nu demult. Cunosc multe cazuri din Canada, SUA, din țări europene, în care tinerii ar vrea să vină și să-și facă o afacere în România și întreabă: «Ce să fac?», pe de-o parte. Pe de altă parte, e o șansă și pentru tinerii din țară, că trebuie să-i luăm și pe ei în calcul, să nu mai plece în străinătate să muncească.

R.F.: Cu ce îi poate motiva sectorul de morărit-panificație pe tineri să rămână în țară sau să se întoarcă? Cât ar putea câștiga în medie un nou angajat în acest domeniu? Cineva amintea de 1.500 lei net, plus tichete de masă...

A.P.: Nu pot spune care este media și nici nu vreau să influențez lumea să zică, spre exemplu, că unul plătește mai mult sau altul mai puțin. Însă, în orice caz, oamenii sunt plătiți destul de bine, mult peste salariul minim pe economie. Nu se pune problema de acest lucru. Sunt și facilități care li se dau: să primească niște pâine sau alte produse, tichete de masă, o calificare care îi stă omului în buzunar și care foarte bine poate să-l ridice pe o treaptă superioară de salarizare. Plătim oamenii dublu când lucrează în orele suplimentare și, mai ales, în week-end. Sunt foarte multe facilități, nu aceasta este problema.

Aici, la standul IndAgra, am vorbit cu o clasă de la școala profesională, cu profesorii și toți elevii. Au fost prezenți aici, la noi, la stand și am vorbit timp de o jumătate de oră vizavi de ceea ce vor face ei după ce termină școala. Nimeni nu s-a arătat dornic de a munci. Am auzit scuze de genul „voi vedea” sau „mă fac ospătar”. Munca nu este atractivă pentru că tinerii cum termină liceul, intră în șomaj. Politicile acestea nu sunt OK.

R.F.: Am avut finanțări pentru diverse programe de formare profesională cu cu fonduri FEADR. Au fost sau sunt angajați în morărit-panificație care au provenit din cursurile realizate prin intermediul acestor bani europeni?

A.P.: Nu au fost cursuri deloc, făcute pentru industria alimentară. Acestea ar fi trebuit să existe. Am accesat fonduri europene, am făcut unități noi de producție, am modernizat unități. Muncitori, pe noua tehnologie, trebuiau instruiți. Trebuiau făcute cursuri de perfecționare neapărat. Acum de abia, la solicitarea noastră expresă, AM PNDR ne-a promis că, începând cu 2017, vom face și cursuri de perfecționare. Peste tot este nevoie de a veni în întâmpinarea oamenilor cu noile tehnologii, cu noile utilaje, cu tot ce trebuie.

R.F.: Cum stăm cu grâul domnule Popescu? Avem acoperit necesarul intern și de export?

A.P.: Anul acesta, România a reușit și a trecut de pragul de patru tone de grâu la hectar. Anul acesta am realizat peste opt milioane de tone de grâu. Noi mâncăm patru milioane de tone; sunt patru milioane disponibile la export. Eu preconizez că în 2017, la 1 iulie, când se termină anul-recoltă, vom rămâne cu mai bine de un milion de tone de grâu. Materia-primă de anul acesta este foarte bună din punct de vedere calitativ. Nu cred că este nicio problemă.

Având în vedere cerințele partenerilor externi privind calitatea făinii, ne procupăm foarte mult să găsim loturile de grâu care să corespundă cerințelor, astfel încât să avem asigurat grâul, să putem face și export, dar în mod cert, în primul rând, piața internă este preocuparea noastră de bază.

R.F.: Care sunt parametrii principali pe care trebuie să-i atingă făina, astfel încât să fie catalogată una de calitate pentru export?

A.P.: La făină, la export, ni se cer patru parametri: cenușa (culoarea făinii), să aibă proteină peste 13, să aibă gluten peste 28 și să aibă W (n.r. - lucru mecanic alveografic) peste 200.

R.F.: Anul trecut se discuta de rețetele consacrate, inclusiv în panificație. S-a blocat pe undeva demersul? Nu mai vorbește nimeni de aceste rețete...

A.P.: Nu s-a blocat nimic. Noi realizăm toate aceste produse pe bază de rețete consacrate, le facem, au un succes în magazine, vindem și prin hipermarketuri. Dacă la început vindeam câte șase-opt bucăți pe zi din aceste produse, acum am ajuns și la 60-80 de bucăți pe zi și sunt convins că o să crească în timp, pentru că nu avem decât două săptămâni de când am început.

R.F.: Pentru programele guvernamentale au început contractările la produsele din panificație?

A.P.: Sigur. Pentru anul școlar în curs sunt făcute documentele, se derulează contractul, totul este în regulă. Pentru anul viitor, întrucât s-a schimbat legislația, iar laptele se asigură din fonduri europene, probabil se vor organiza licitații separat pe lapte, separat pe fructe și separat pe corn.

Din punct de vedere al produselor de panificație distribuite în școli, vor fi cornuri, vor fi biscuiți, precum și alte specialități de panificație, obținute însă în baza cerințelor impuse și solicitate de Ministerul Sănătății, referitoare la adaosul de zahăr și grăsimi.

Publicat în Interviu