Afişez elemetele după tag: Politica Agricola Comuna - REVISTA FERMIERULUI

Față de alte țări terțe sau state membre ale blocului comunitar (UE28), România consumă în prezent doar 0,45 litri de pesticide la hectar, în medie, fapt care ar putea să-i determine pe producătorii autohtoni din sectorul agricol să opteze pentru o convergență către sectorul bio, mai exact către un obiectiv realist de 500.000 ha cultivate în regim ecologic, este viziunea lui Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) exprimată joi, 21 iunie 2018, în cadrul dezbaterilor privind politica agricolă bio care au avut loc la Palatul Parlamentului.

„Privim cu mare interes la ceea ce se întâmplă cu reziduurile de pesticide. Și vă dau un exemplu: cantitatea de pesticide utilizată în Coreea de Sud este de 11 litri pe hectar. În Europa, cantitatea de pesticide utilizată pe hectar, în Olanda, este de cinci litri – cea mai mare (n.r., din Uniunea Europeană). Nu discutăm de cantitățile care sunt achiziționate de statele membre, ci discutăm fix de cantitatea de pesticide utilizată. România consumă doar 0,45 litri pe hectar. Ne punem întrebarea în această situație: - am putea să mergem către o convergență corectă către sectorul bio? Este un obiectiv ambițios sau realizabil – 500.000 ha până în 2020? Noi spunem că da. Realist, da, pentru că avem aceste condiții create, avem două resurse naturale care nu sunt poluate – pământul și apa. Și, atunci, cu investiții foarte clare în sector, putem ajunge la această performanță de a avea un sector bio extrem de competitiv la nivel național”, a afirmat Botănoiu după mai multe luni de silenzio stampa.

El a lăudat pașii făcuți până în prezent de agricultorii bio, dar a tras încă o dată un semnal de alarmă cu privire la deficitul comercial cu produse agroalimentare, în prezent România fiind exportatoare de materie primă de proveniență agricolă.

„Sunt încântat că de la vânătorii de subvenții, cum erau cei din agricultura convențională, am început să ne structurăm și să ajungem la cei care vor să practice agricultura biologică, cei care vor să facă agricultură de calitate, cu produse cu înaltă calitate, produse căutate. Cu ce n-aș putea fi de acord este faptul că, astăzi, exportăm materie primă, și asta este în defavoarea României, pentru că nu aduce acea plusvaloare, nu garantează acel venit de care cu toții avem nevoie. (...) Dacă nu găsim acele politici echilibrate care să ducă la o dezvoltare corectă, vom constata că avem politici corecte, am avut strategii, dar ne-am lovit de o mare barieră care, de-a lungul timpului, au fost aceste reglementări (...) cu controale exagerate câteodată. Și recunoaștem asta”, a mărturisit secretarul de stat.

De asemenea, secretarul de stat afirmă că propunerea de tăiere a bugetului Politicii Agricole Comune (PAC), ca urmare a Brexitului, nu va face altceva decât să diminueze din competitivitatea statelor europene la Marea Neagră.

„Europa încă nu și-a definit obiectivele. Dacă dorim securitate alimentară, dacă dorim să continuăm statutul de primă putere mondială din punct de vedere al calității produselor, al exporturilor de produse cu valoare ridicată, nu cred că asta este măsura de a tăia bugetul, de a pune fermierii în situația de a răspunde la crizele macroeconomice (cazul Rusiei – singurii care au plătit au fost fermierii, pentru că din bugetul agricol s-a tăiat). Mai există o specificitate a sectorului agricol românesc, și anume pe lângă această situație a numărului mare de ferme pe care le avem, eu nu practic un comerț civilizat la Marea Neagră. Noi nu avem o Bursă MATIF, nu am o Bursă Amsterdam (...), lucruri corecte, civilizate, instrumente foarte clare, ci noi ne confruntăm cu Rusia, Ucraina, Turcia care, de fiecare dată, prăbușesc prețul și tu trebuie să faci față cu pierderile de venit pe care le înregistrează fermierii, indiferent dacă ei produc în convențional sau în bio. De aici cred că trebuie pornită discuția, cu aceste instrumente”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Nu în ultimul rând, el s-a declarat împotriva propunerii plafonării subvențiilor acordate fermierilor europeni și spune că țara noastră nu va putea lucra exploatațiile partajate (soluția găsită de birocrații europeni la plafonarea plăților directe), în condițiile în care, cităm: „România a pierdut pe timp de pace trei milioane de cetățeni”.

„Noua Politică Agricolă Comună este o propunere care avantajează doar produsul și nu statele membre. (...) Eu cred că plafonarea este o mare greșeală, dintr-un motiv foarte simplu: România a pierdut pe timp de pace trei milioane de cetățeni. Numai Siria a pierdut patru, dar acolo este altă situație. Și, atunci, întrebăm: - în situația în care noi plafonăm aceste subvenții (sigur că vor exista acele opinii de a partaja exploatațiile), problema este cine va lucra acele exploatații partajate? Și asta pentru că agricultura României este o agricultură duală, cu 13.000 de exploatații care produc pentru piață și 850.000 de mici beneficiari (o plajă enormă pentru agricultura bio) care se alătură celor două milioane de cetățeni care nu sunt fermieri activi sau veritabili cum vor să-i definească la nivel european, dar care reprezintă o plajă destul de mare, deci reprezintă un număr enorm în complexul acestui sector important care se cheamă sectorul agricol. (...) Dacă ne dorim o plafonare a subvențiilor, cred că trebuie anunțată cu 10 ani înainte, pentru ca fermierii să se pregătească, statele respective să-și poată face strategii și bani pentru a acționa în perioada următoare”, a conchis Botănoiu.

Tot în acest context, Laurent Moinet, fermier bio din Franța și președinte al IFOAM - EU Farmers Group, a declarat: „Suntem bucuroși că asociațiile de agricultori ecologici din întreaga Europă se pot întâlni săptămâna viitoare în țara dvs, cu ajutorul Bio Romania, în centrul producției ecologice românești. Agricultorii organici solicită o PAC mai echitabilă pentru micii agricultori, care să îi ajute să treacă la agricultura ecologică și, respectiv, agroecologie. Fermierii de dimensiuni mici produc 70% din produsele alimentare din lume, joacă un rol important în gestionarea peisajelor și ar trebui să fie susținuți în mod corespunzător prin PAC, de către guvernele naționale.

Agricultura ecologică este una dintre principalele practici agricole care poate atinge obiectivele de mediu ale viitoarei PAC și ar trebui să aibă un rol important în cadrul acesteia. Agricultorii care fac mai mult pentru a proteja mediul și clima ar trebui recompensați pentru beneficiile efective pe care le aduc societății, inclusiv sol fertil, apă curată și alimente sănătoase; acest lucru vine în totală contradicție cu ceea ce se calculează astăzi pentru "venitul pierdut" în comparație cu ceea ce ei ar fi produs dacă nu ar fi făcut eforturi suplimentare. O PAC orientată spre rezultate ar trebui să cuantifice și să distribuie banii publici pe baza bunurilor publice care sunt livrate de fiecare agricultor”.

IFOAM-EU (Asociația europeană BIO) a răspuns invitației Asociației BIO România să organizeze împreună la București și la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, două evenimente care să contribuie decisiv la realizarea obiectivului IFOAM - EU pentru anul 2030: 50% din terenul agricol al Europei să fie certificat bio.

Astfel, primul eveniment a avut loc joi, 21 iunie 2018, la Palatul Parlamentului, începând cu ora 15.00, în Sala Drepturilor Omului. Întâlnirea s-a desfășurat sub patronajul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților și a avut ca scop reforma politicilor agricole comune în domeniul Agriculturii bio – Organic CAP Reform 2021-2027.

Al doilea eveniment este Conferința Fermierilor BIO din Europa care va avea loc vineri, 22 iunie 2018, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brasov. Reuniunea se va desfășura sub patronajul președintelui de onoare BIO România, ÎPS Laurențiu Streza, iar directorul coordonator al evenimentului va fi pr. prof. univ. dr. Constantin Necula.

Organizarea de către IFOAM-EU a acestei întâlniri a grupului fermierilor europeni condus de Thomas Fertl se datorează și aniversării a 10 ani de la constituirea Asociației Bio România.

Publicat în Ultimele noutati

În plenul Parlamentului European (PE), luni, 28 mai 2018, a fost susținută o alocuțiune adresată comisarului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, de către eurodeputata S&D Gabriela Zoană, ocazie cu care politicianul a reiterat poziția sa cu privire la necesitatea menținerii bugetului viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) și a precizat că nu este de acord cu plafonarea nivelului subvențiilor, respectiv că recomandă o plată redistributivă mai accentuată.

Vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European (COMAGRI) a solicitat imperativ condiții egale pentru fermierii români cu cele oferite restului europenilor și a susținut și interesele marilor fermieri, pe lângă cele ale micilor producători agricoli.

„Da, este nevoie de o finanțare orientată pentru fermele mici și mijlocii, dar și fermele mari au nevoie de o finanțare adecvată. Nu sunt de acord cu plafonarea nivelului subvențiilor şi recomand ideea de a avea o plată redistributivă mai accentuată. Dacă majoritatea statelor membre vor vota pentru plafonare, atunci mă voi exprima ferm pentru plafonare voluntară”, a precizat europarlamentara din România, potrivit unui document de presă remis redacției.

Totodată, Gabriela Zoană a atas atenția asupra nivelului subvențiilor pentru agricultură care se acordă în Uniunea Europeană și a pledat pentru o egalizare a acestora la nivelul tuturor țărilor membre.

„Pe partea de convergență externă, trebuie să ajungem la o egalizare a plăților directe între fermierii europeni. Raţiunea care a fost avută în vedere la stabilirea cuantumului diferit al subvenţiilor între fermierii europeni, respectiv costurile de producţie diferite de la o ţară la alta, nu mai este de actualitate. Petrolul, utilajele agricole, hrana muncitorilor, pesticidele folosite în agricultură, forţa de muncă, toate au acum aceleaşi preţuri în toate statele membre UE. Pentru ca fermierii europeni să aibă șanse egale pe piața internă a Uniunii, trebuie ca fermierul român să aibă aceeaşi subvenţie ca fermierul francez, nu jumătate, cum se întâmplă astăzi”, a adăugat vicepreședinta COMAGRI.

În această perioadă, se negociază intens la Bruxelles și Strasbourg bugetul pentru viitoarea PAC. De succesul negocierilor, la care Gabriela Zoană în calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European depune eforturi susținute, depinde viitorul agriculturii românești după anul 2020.

În cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor LAPAR, care a avut loc recent la București, premierul Viorica Dăncilă a precizat că este important ca noul buget al UE să susţină în continuare obiectivele investiţionale pentru stimularea convergenţei la nivelul întregii Uniuni Europene.

„Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici. Mai ales în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate (...) În calitate de prim-ministru, voi susţine ca politica agricolă comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent (...). România nu poate accepta o politică agricolă comună fără Pilonul II-Dezvoltare rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală", a afirmat Dăncilă.

În cadrul aceluiași eveniment, în altă ordine de idei, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că în momentul de faţă sunt multe probleme în teritoriu legate de cadastrare, existând riscul să rămână fără proprietăţi.

„Ne apropiem de 2020, de noul exerciţiu financiar şi nu avem cadastrarea, doar pe ici pe colo în unele comune. Sunt mari probleme cu proprietăţile, punerea în posesie s-a făcut cum s-a făcut şi acum, când au venit cei de la cadastrare, rămân sute, poate mii de oameni, fără proprietăţi”, a precizat preşedintele LAPAR, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor.

Din anul 2020, România riscă să piardă plăţile directe din Pilonul I al Politicii Agricole Comune, al cărei sistem de plăţi urmează să fie implementat numai pe baza identificării cadastrale a terenurilor agricole.

Cadastrul este un instrument care garantează proprietatea privată şi creează un mediu investiţional sigur, iar în absenţa sa terenurile nu pot fi folosite drept colateral pentru împrumuturile bancare, infrastructura de irigaţii nu poate fi dezvoltată, iar agricultura performantă este împiedicată de imposibilitatea comasării terenurilor.

Publicat în International

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) este îngrijorată de anunţul Comisiei Europene (CE) conform căruia bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) va scădea cu patru la sută pentru plăţile directe şi cu minimum cinci procente pentru dezvoltare rurală şi solicită ministrului Agriculturii, Petre Daea, să susţină în şedinţele Consiliului de Miniştri, ale Parlamentul European şi ale Consiliului European, programate până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027, un buget al PAC fără reduceri, care „să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană”.

„Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV - îşi manifestă profunda îngrijorare privind comunicatul Comisiei Europene prin care ne anunţă că bugetul Politicii Agricole Comune va scădea cu 4% pentru plăţile directe şi minim 5% pentru dezvoltare rurală. Reamintim că fermierii din România primesc o plată directă pe hectar cu mult sub media europeană. Satele româneşti încă mai au nevoie de investiţii mult mai mari decât până în prezent pentru a permite un trai decent şi să se stopeze riscul de părăsire. Inflaţia este unul din factori care nu sunt luaţi în calcul la această reducere propusă şi va adânci scăderea la cel puţin dublul cifrelor vehiculate în media”, afirmă fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV, într-o scrisoare deschisă adresată joi ministrului Agriculturii.

Conform sursei citate, prin realocări există riscul ca România să aibă pe Pilonul II Dezvoltare Rurală 2021 - 2027 o reducere de 30%, care va crea un decalaj şi o discrepanţă şi mai mare între aceasta şi celelalte state membre.

UNCSV atrage atenţia asupra faptului că agricultura românească se axează încă majoritar pe comercializarea materiei prime şi are nevoie de investiţii enorme pentru a obţine produse finite şi adăuga valoare adaugată producţiei primare.

„Politica Agricolă Comună conţine mai mult măsuri pentru mediu decât pentru alimente. România are nevoie de investiţii semnificative pentru zootehnizare şi industrializare care să permită hrănirea populaţiei la preţuri rezonabile din produse autohtone şi locuri de muncă în zonele rurale. PAC trebuie să fie cea mai importantă prioritate a Uniunii Europene. Prin reducerea semnificativă a bugetului pe dezvoltare rurală şi obligarea statelor membre să vină cu cofinanţare în loc să avem un program european comun vom ajunge la 27 de Politici Agricole Comune distincte, diferite şi limitate în funcţie de posibilitatea de cofinanţare a statului respectiv. Este nevoie de simplificare, debirocratizare, o mai mare flexibilitate, dar este nevoie ca bugetul PAC să rămână cel puţin la nivelul din prezent pentru ca fermierii să îşi poată continua activitatea şi să facă ce ştiu ei mai bine, să producă alimente pentru populaţia din ţara noastră şi a UE”, se spune în scrisoare.

Fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV consideră că, pentru România, PAC este o politică de susţinere a securităţii şi suveranităţii alimentare a Uniunii Europene şi trebuie tratată ca prioritate zero în detrimentul altor priorităţi propuse, precum migraţia.

„Bugetele europene pentru chestiuni agricole şi alimentare sunt cruciale, aşa cum a declarat şi ministrul francez al Agriculturii şi pentru a avea sisteme mai durabile, rezistente şi eficiente care să satisfacă aşteptările consumatorilor atunci trebuie să păstrăm veniturile agricultorilor şi să menţinem bugetul PAC la înălţimea acestei ambiţii. Este nevoie ca toate formele de asociere din sectorul agroalimentar şi autorităţile din România să facem front comun şi să ne atingem obiectivul de ţară. Vă solicităm, domnule ministru Petre Daea, să dispuneţi măsurile necesare şi să susţineţi atât public, cât şi prin documente oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Guvernului României apărarea fermă şi neîncetată a bugetului PAC (fără reduceri) care să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană în şedinţele Consiliului de Miniştri, Parlamentul European şi Consiliul European ce vor avea loc până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027”, se arată în documentul citat.

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) reprezintă şi apără interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relaţiile cu administraţia publică, autorităţile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naţionale şi internaţionale şi cu asociaţii internaţionale echivalente, pentru susţinerea şi promovarea principiilor cooperatiste, precum şi de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi metodelor de creştere a eficienţei economice a membrilor şi de specializare şi concentrare a activităţii cooperativelor agricole ce activează în România.

Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.

În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.

Publicat în Ultimele noutati

Într-o lume care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, afirmația fiind făcută în continuarea spuselor sale că Politica Agricolă Comună (PAC) nu este doar „un act contabil”.

Potrivit observațiilor aceluiași guvernant, majoritatea colegilor săi din Consiliul de miniștri ai Agriculturii din UE sunt de părere că este nevoie de o PAC bine susținută din punct de vedere financiar.

„Politica Agricolă Comună nu este un act contabil. Ea este un concept subordonat existenței umane, așa trebuie gândit, construit și aplicat. (...) România are o a doua șansă istorică. Prima a fost când în banca deciziei a hotărât 2014-2020 și iată că, în banca deciziei, ca stat cu drepturi depline, construiește împreună cu celelalte post-2020. (...) Nu întâmplător am spus că PAC nu este un act contabil – cât iau de aici, cât pun dincolo și împart. Să conștientizăm că într-o lume (...) care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul. Este necesar să avem o PAC într-un concept al existenței umane susținută de sume importante? Răspunsul a început să tindă spre unanimitate: da. Și din pozițiile pe care le-am văzut în Consiliul de miniștri de către alți miniștri, toți doresc o PAC bine susținută din punct de vedere financiar. Altminteri, este fără acoperire”, a menționat Daea.

Tot el a prezentat poziția pe care țara noastră o va avea în ceea ce privește construcția PAC post-2020. În viziunea oficialului guvernamental, una susținută de o bună parte a fermierilor români, România nu renunță la convergența plăților directe și nici la sprijinul cuplat.

„PAC mai este validă în perspectiva 2020 pentru cei doi piloni? Se întrezărește o majoritate, cu tendință spre unanimitate că da. Iată un prag trecut. Continuăm așa pe cele două. Dar în ce fel?”, se întreabă Petre Daea. „Sunt state ca noi, care susțin convergența. (...) Da, rămânem consecvenți pentru convergență. Că această convergență se va defini și se va împlini într-un interval de timp, vom vedea, dar la principiu nu renunțăm. (...) Sprijinul cuplat - pentru a stimula sectoarele cărora trebuie să le dai dinamism, în așa fel încât să răspunzi, pe de-o parte, la cerințele care se emană din forța de consum și posibilitatea internă de a-ți valorifica resursele – noi spunem da și aici”.

În ceea ce privește plafonarea plăților directe, dar și renaționalizarea (subsidiaritatea) acestora, Daea a fost ferm pe poziție: Nu!

„Plafonarea – există, dar nu ne avantajează pe noi. De ce nu ne avantajează? Pentru că noi suntem în situația în care – și asta este o situație bună – într-un timp relativ scurt am adunat terenul la un loc, cu excepția zonelor unde relieful nu ne permite acest lucru, cunoscându-se arcul carpatic, ce se află pe versanți, ce se află în interiorul arcului carpatic, în zonele de deal și munte unde abordăm problemele de mediu. (...) Ne dezavantajează pentru că am trecut cu suprafața aproape de 60% în exploatațiile mari care, practic, sunt motorul economic, pentru că ele dau o producție. (...) Iată un rod al PAC și este bine să spun: - când am intrat a fost 2020 kilograme, producția medie de grâu la hectar. Când am intrat? În 2004 când ne-am dus la negocieri să ducem pe fundamentele respective. (...) Cât are România astăzi? 4860 kilograme de grâu la hectar! Iată, o dată și mai bine ca randament la grâu. La porumb, de asemenea. (...) Este rodul dotării tehnice prin cei doi piloni care înseamnă subvenție directă, cu susținerea prețului, cu echilibrarea economică a unităților și posibilitatea de dotare prin investiții în utilaje”, a mai punctat ministrul Agriculturii. „Dacă începe subsidiaritatea (renaționalizarea), începe conceptul de cofinanțare. (...) Da, dacă te duci pe acest câmp al convergenței, o facem secvențial. Dăm la UE atât și restul de la statele membre; dezavantajos pentru țară. Poziția noastră este clară – nu cofinanțare”.

Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru

Prezent și el la eveniment, Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a prezentat la rândul său unul dintre obiectivele principale de țară pe perioada președinției române a Consiliului Uniunii Europene, și anume acela de susținere a Politicii Agricole Comune, precum și a celei de Coeziune.

„Obiectivul nostru principal pe perioada președinției rămâne ideea aceasta de a genera unitate în plan european, de a evita fragmentarea, dar mai ales de a promova un mesaj foarte clar care, cu siguranță, este legat de Politica Agricolă Comună (PAC). Ne referim aici la convergența reală, la nevoia de a genera, într-adevăr, o mai mare coeziune în plan european, de a reduce decalajele de dezvoltare, de a sprijini zonele care au nevoie de sprijin și, mai ales, de a sprijini cetățenii care au nevoie de sprijin”, a adăugat la rândul său Negrescu. „Pe perioada președinției, Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru, va gestiona 58 de președinți și vicepreședinți și, în plus, un număr important de coordonatori de dosare și și-au propus un număr important de reuniuni. Vorbim aici și de Consiliul informal care să fie organizat în țară, pentru a dezbate PAC și exprima punctul nostru de vedere. (...) Am avut un document care a fost lansat la finalul anului trecut și trimis către toate statele membre, către tot ce înseamnă decidenți din Parlamentul European și Parlamentul României, care spune foarte clar: - România susține Politica Agricolă Comună. România este dispusă să discute despre alte teme, alte priorități, chiar despre o contribuție suplimentară dacă politicile tradiționale – Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună nu vor fi afectate, ceea ce reprezintă un mesaj important pentru noi”.

Rezultatele consultării naționale privind PAC după 2020

Cu doar 24 de ore înainte, mai exact joi, 29 martie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, secretarul de stat Daniel Botănoiu și secretarul de stat Alexandru Potor au prezidat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ședința de lucru în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele consultării naționale și primele elemente ale poziției României față de Comunicarea Comisiei Europene privind Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii după 2020.

Reprezentanții federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol prezenți la ședință au transmis reprezentanților MADR contribuții scrise față de aspectele-cheie din Comunicarea Comisiei, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România față de documentul Comisiei.

În dezbaterea publică din 11 ianuarie 2018 s-a stabilit ca data pentru transmiterea contribuțiilor scrise la MADR să fie 2 februarie 2018. În total, s-au primit 34 de contribuții scrise, după cum urmează: 12 din partea instituțiilor academice, de învățământ și cercetare agricolă și 22 din partea organizațiilor de fermieri și producători agricoli, ai federațiilor și patronatelor din sectorul agricol, ai asociațiilor din domeniul protecției mediului și dezvoltării rurale.

În cadrul întâlnirii, a fost constituit un Grup de analiză format din experți MADR, APIA și AFIR. Analiza s-a desfășurat pe următoarele capitole: Principii generale PAC după 2020, Plăți directe și măsuri de piață, Dezvoltare rurală, Mediu și acțiuni climatice, Bugetul PAC după 2020, Chestiuni speciale pentru România.

În intervenția sa, ministrul Petre Daea a informat despre participările sale la reuniunile Consiliului de miniștri ai agriculturii de la Bruxelles și a atras atenția asupra faptului că trebuie să participăm activ la procesul de luare a deciziei privind PAC ca stat membru cu drepturi depline, la toate nivelele: de expertiză, diplomatic și politic. Rolul europarlamentarilor români este deosebit de important în susținerea poziției României în Parlamentul European. Este nevoie mai mult ca oricând de coeziune și de a merge cu toții în aceeași direcție, cea stabilită în urma consultărilor la nivel național.

Europarlamentarul Mihaela Gabriela Zoană, vicepreședinta COMAGRI, prezentă și ea la eveniment, a anunțat că deși ocupă această funcție doar de două luni, activitatea domniei sale este deja intensă în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Cele mai importante teme de dezbatere sunt PAC și bugetul PAC pentru perioada următoare de programare. Domnia sa a menționat că există preocupări la Bruxelles privind micșorarea bugetului PAC după 2020. A subliniat importanța opiniilor fermierilor români, colaborarea cu aceștia pentru a promova interesele României prin transmiterea de mesaje clare în Parlamentul European, în Consiliu și Comisia Europeană.

Secretarul de stat Alexandru Potor a prezentat la rândul său activitatea de analiză din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și rezultatele consultării publice, precum și elementele de poziție ale României pe tema PAC după 2020. Majoritatea participanților și-au regăsit punctele de vedere exprimate în scris.

Publicat în România Agricolă

În opinia prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE, punct de vedere exprimat în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice (ASE), bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) n-ar trebui să fie redus în următoarea perioadă de programare, iar o bună parte din bani să fie redirecționați către zone cum este și cea de apărare, ci ar fi necesar ca decidenții politici europeni să păstreze orientarea către producția de hrană ieftină și de calitate.

„Eu spun că nu ne sunt favorabile semnalele de reducere a bugetului pentru Politica Agricolă Comună (PAC). De aceea, trebuie să pornim din timp ca să elaborăm documentele de programare. (...) N-ar fi corect să se reducă din bugetul PAC și să se orienteze către înarmare. Și nu mi-e frică să spun lucrurile acestea. (...) Pe noi trebuie să ne preocupe să producem mâncare ieftină și bună. Acesta este și rolul sprijinului financiar prin PAC. Ne rămâne nouă să alegem acele priorități și să elaborăm programe bine fundamentate, astfel încât în perioada 2020-2027 să putem să realizăm finanțarea din interesul național al agriculturii și dezvoltării rurale. N-ar fi rău să ne luăm după modelul anului 2004 și să începem deja să facem o analiză economico-socială a mediului rural, respectiv analiza sectorului agroalimentar. Și n-ar fi rău să se facă aceste analize cu români, că pricep mai bine ce se întâmplă în România. La vremea aceea, vreo 200 de cercetători și cadre didactice (...) au realizat o analiză cu care Consiliul European a fost total de acord. (...) Am fi credibili și am ști de unde plecăm și către ce să orientăm sprijinul financiar.”, precizat rectorul în deschiderea evenimentului.

Cuantumul plafoanelor maxime atribuite diferitelor priorități ale UE la nivel anual sunt stabilite prin cadrul financiar multianual (CFM). Utilitatea CFM ține de disciplina bugetară, de planificare și de o viziune pe termen lung  în stabilirea și urmărirea priorităților.

România beneficiază, în perioada 2014-2010, de un total de 44,6 mld. euro pentru creștere și dezvoltare economică. Prin politica de coeziune sunt alocați 24,7 mld. euro, suplimentați de 19,8 mld. euro pentru PAC și 0,17 mld. euro prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Comparativ cu perioada de programare anterioară, Fondul pentru ajutorul european pentru cei mai defavorizați care era gestionat în cadrul politicii agricole, este introdus în cadrul politicii de coeziune, având ca scop sprijinirea acțiunilor statelor membre ale UE de a oferi asistență materială celor mai defavorizați, precum alimente, îmbrăcăminte și alte obiecte de uz personal. Asistența materială acordată trebuie să fie dublată de măsuri de incluziune socială. Autoritățile naționale pot să acorde și sprijin non-material pentru astfel de persoane, pentru a le ajuta să se integreze mai bine în  societate.

Întreaga conferință a fost înregistrată și postată pe pagina noastră de Facebook - @fermierului.

Publicat în Știri interne

În cadrul unei întrevederi pe care eurodeputata Gabriela Zoană, vicepreședinta COMAGRI din cadrul Parlamentului European (PE), a avut-o cu președintele forului legislativ european, Antonio Tajani, cei doi au discutat despre menținerea la un nivel aproape de cel actual al bugetului Politicii Agricole Comune (PAC), precum și despre păstrarea celor doi piloni (dezvoltare rurală și plăți directe), respectiv a continuării plăților directe fără cofinanțare națională și pentru menținerea plăților SAPS, părerea lui Tajani fiind aceea că bugetul PAC trebuie să rămână același.

Potrivit unui comunicat transmis de biroul de presă al europarlamentarului român, în cadrul eforturilor pe care țara noastră le depune la nivel european în vederea promovării intereselor agriculturii românești și în contextul în care unul dintre cele trei scenarii prezentate de Comisia Europeană (CE) este reducerea cu 30% a bugetului PAC (o reducere în cuantum de 120 de miliarde de euro), unul dintre subiectele principale ale discuției au fost și cele despre problema fondurilor destinate agriculturii în cadrul viitoarei Politicii Agricole Comune.

Astfel, Zoană a mai precizat că pentru țara noastră este importantă reducerea diferențelor dintre fermierii din diverse state membre UE.

„După cum știți, domnule președinte, România deține una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană. Menținerea PAC este extrem de importantă pentru a susține producția la nivelul Europei, pentru a o valorifica și pentru a limita, pe cât posibil, importurile din afara Uniunii Europene. Vă solicit, pe această cale, sprijinul pentru menținerea bugetului PAC și a celor doi piloni, pentru menținerea plăților directe fără cofinanțare naționala și pentru continuarea plăților SAPS. Pentru România, este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre”, a afirmat Gabriela Zoană în cadrul întrevederii.

Ca răspuns, președintele PE și-a exprimat susținerea pentru menținerea PAC și a subliniat importanța existenței unui acord privind Politica Agricolă Comună în Comisia AGRI și, ulterior, în plenul forului legislativ european.

În data de 2 mai 2018, CE va prezenta pachetul legislativ privind PAC și viitorul buget al Uniunii Europene.

România are o poziție clară în ceea ce privește susținerea exploatațiilor mari

Potrivit spuselor ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu ocazia unei conferințe care a avut loc joi, 9 noiembrie 2017, la București, țara noastră are o „poziție clară” în ceea ce privește acordarea subvențiilor, și anume cea de susținere a fermelor mari, fără plafonarea plăților după 2020.

În contextul preluării președinției Consiliului UE în 2019 de către România și în baza direcției amintite anterior, fermierii autohtoni sunt îndemnați să analizeze propunerea ministerului de resort, astfel încât să reprezinte decizia țării noastre peste doi ani.

„Avem președinția UE în 2019. Este un prilej bun de a vă conecta cu ceilalți fermieri care sunt în Uniunea Europeană. Este un prilej bun de a se vedea ce înseamnă fermă mare, pentru că sunt teme puse în discuție la care România trebuie să dea un răspuns și are o poziție clară din acest punct de vedere privind susținerea fermelor mari, fără a se opri la un nivel anume de susținere ca sumă consemnată în activitatea zilnică în ceea ce privește subvențiile pentru fermieri. Este un prilej bun să analizați această temă care trebuie și este necesar s-o discutăm apoi la Ministerul Agriculturii și, evident, s-o punem pe masa de decizie, având în vedere faptul că România este stat membru cu drepturi depline la masa deciziilor privind Politica Agricolă Comună post 2020”, a afirmat oficialul guvernamental român.

La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea președinției uneia dintre cele mai importante instituții – Consiliul Uniunii Europene. Pregătirea și derularea acestui mandat reprezintă o prioritate națională.

Deținerea Președinției Consiliului UE va fi o premieră pentru țara noastră și o oportunitate de a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de importantă printr-o bună planificare și coordonare la nivel național, precum și un dialog susținut cu instituțiile UE și statele membre ale Uniunii Europene.

România se va afla astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în facilitarea procesului de reflecție asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului european, asupra procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar și, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii.

Publicat în Finantari

Cu toate că obiectivele europene prioritare post-2020 - cercetare (cunoaștere) și inovare (C&I) - fac parte din premisele progresului în privința tuturor provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol și zonele rurale ale UE atât de natură economică sau socială, precum și legate de mediu, țara noastră mai are de lucru în acest sens - implementarea Măsurii 16 din PNDR și înființarea grupurilor operaționale - singurul demers concret realizat de guvernanții noștri până în 2017 fiind contractarea unui serviciu extern de auditare a proiectelor care să confirme faptul că inovațiile propuse de către grupurile operaționale... sunt chiar inovații.

Potrivit spuselor secretarului de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț Alexandru Potor, dacă până la data la care a avut loc review-ul anual al Comisiei Europene (CE) din 7-8 decembrie 2017, instituția din care domnia sa face parte și-ar fi dorit lansarea Măsurii 16 – cooperarea 2014-2020 la începutul lunii în curs, pe parcursul întâlnirii ar fi apărut un punct de vedere referitor la condițiile de selecție a proiectelor. Vorbim mai exact de posibilitatea de a puncta superior proiectele care cuprind scheme de calitate.

„În ceea ce privește grupurile operaționale, Măsura 16 din PNDR este o prioritate pentru mine, personal, precum și pentru cabinetul pe care îl conduc, și anume aceea de a obține o activare a acestei măsuri și implementarea acestor grupuri operaționale. Reprezintă o oportunitate, dar și o noutate absolută pentru România implementarea acestei măsuri și a grupurilor operaționale”, a precizat Potor în cadrul sesiunii științifice internaționale de cercetări de economie agrară și dezvoltare rurală cu tema „Economia agroalimentară și dezvoltarea rurală din perspectiva integrării europene”. „Vă pot spune că, până în momentul de față, am parcurs niște pași care erau esențiali, iar unul dintre pașii esențiali la care vreau să mă refer acum este că am finalizat contractarea unui serviciu extern de auditare a proiectelor care să confirme faptul că inovațiile propuse de către grupurile operaționale sunt chiar inovații, pentru că de fapt acesta era un element esențial în activarea și implementarea acestor proiecte. Avem nevoie de o părere externă a cuiva care să confirme că acele inovații chiar sunt inovații și trebuie finanțate. Am făcut pași concreți. Estimarea noastră era să lansăm chiar până la sfârșitul lunii decembrie această măsură. Din păcate, în urma comunicării pe care am avut-o cu CE la review-ul anual din 7-8 decembrie 2017, a apărut un punct de vedere referitor la condițiile de selecție a proiectelor. Este o observație în legătură cu posibilitatea de a puncta superior proiectele care cuprind scheme de calitate; își propun să influențeze și schemele de calitate. Este o chestiune tehnică pe care o vom rezolva”.

În Comunicarea Comisiei Europene (CE) către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată sugestiv „Viitorul alimentației și al agriculturii” și adoptată la data de 29 noiembrie 2017, se menționează că inovațiile din diverse domenii (în agronomie, de exemplu soluții bazate pe natură, inovații legate de ameliorarea animalelor și a plantelor, de agricultura verticală, zootehnie, biologie, tehnologie, domeniul digital, organizare și produse) sunt la îndemână și pot fi de folos caracterului multifuncțional al sistemelor agricole și alimentare din UE.

Nevoile și contribuțiile zonelor rurale ar trebui să se reflecte clar în agenda de cercetare a Uniunii Europene (UE), iar viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) va trebui să stimuleze și mai mult sinergiile cu politica de cercetare și inovare pentru dezvoltarea inovării.

Sprijinul acordat pentru cunoștințe, inovare și tehnologie va fi esențial în procesul de pregătire a PAC pentru viitor, susțin inițiatorii documentului strategic de orientare, aflați sub coordonarea comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan. Schemele menite să consolideze performanțele economice și de mediu, precum și adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora vor fi legate de serviciile de consiliere care oferă consultanță, competențe și inovare.

Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (EIP-AGRI) și Parteneriatul european pentru inovare în domeniul apei și-au dovedit valoarea, mobilizând sectorul agricol în direcția inovării. EIP-AGRI a finanțat proiecte-pilot cu participanți multipli și creează rețele peste tot în Europa pentru a face disponibile noile cunoștințe pe scară largă.

„Succesul său depinde de performanța combinată a consultanților, a formării pe teme de agricultură și a sistemelor de educație, a cercetătorilor și a organizațiilor de fermieri, la care se face adesea referire sub numele de Sistemul agricol de cunoaștere și inovare (AKIS) și care funcționează foarte diferit de la un stat membru la altul. Rolul consultantului agricol se distinge ca având o importanță deosebită”, mai spun cei care decid la Bruxelles.

O PAC modernă ar trebui să sprijine consolidarea serviciilor de consiliere agricolă din cadrul sistemelor agricole de cunoaștere și inovare. Aceasta ar trebui să devină o condiție pentru aprobarea planurilor strategice privind PAC. Consolidarea serviciilor de consiliere agricolă ar trebui să fie facilitată prin intensificarea sprijinului pentru realizarea de schimburi de experiență, pentru crearea de rețele și cooperarea dintre fermieri inclusiv prin organizațiile de producători (OP), deoarece aceste elemente pot fi vectori importanți ai schimbului de cunoștințe, ai inovării și ai reducerii costurilor pentru fermieri în mod foarte regulat.

Publicat în Ultimele noutati

Comunicarea Comisiei Europene (CE) către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată sugestiv „Viitorul alimentației și al agriculturii” și adoptată la data de 29 noiembrie 2017 reprezintă direcția pe care instituția europeană o indică pentru viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) după anul 2020, cea mai importantă concluzie menționată în documentul strategic de orientare fiind creșterea ambiției ecologice a agriculturii, a anunțat Mihail Dumitru, director general adjunct al DG AGRI, într-un interviu acordat ediției online a Revistei Fermierului.

Discuția cu oficialul european a succedat prezentării explicite a Comunicării de către acesta, pe parcursul a aproape trei ore de dezbateri, în data de 7 decembrie 2017, la București, și la doar două zile de o documentare oficială a jurnaliștilor agrarieni care a avut loc la Bruxelles.

Complex în sine, documentul (în limba română) care se întinde pe 28 de pagini își propune confirmarea rolului esențial și importanța agriculturii în furnizarea de alimente și în protecția mediului, în consolidarea și în îmbunătățirea PAC printr-un amplu proces de reflecție, precum și simplificarea și flexibilizarea acesteia pentru a obține rezultate mai bune.

Comunicarea confirmă totodată realizările importante ale reformelor politicii europene în discuție, dar identifică și deficiențe care trebuie remediate, cele mai importante fiind aici performanțele ecologice ale agriculturii UE, precum și echitatea, respectiv nivelul de susținere și simplificarea PAC.

„Trebuie desprinse învățături din consultarea publică realizată în prima jumătate a anului 2017 pe tema «modernizării și simplificării PAC», care a confirmat un consens larg în privința faptului că instrumentele actuale ale PAC reușesc să abordeze numai într-o anumită măsură provocările actuale. Sunt incluse aici și provocările legate de mediu și climă, domenii în care majoritatea fermierilor și a altor părți interesate consideră că PAC ar trebui să facă mai mult. În același timp, excesul de birocrație a fost evidențiat ca un obstacol principal ce împiedică actuala politică să își atingă cu succes obiectivele”, se menționează în documentul strategic de orientare.

Carta albă privind viitorul Europei, prezentată de CE la 1 martie 2017, a provocat o dezbatere amplă despre viitorul blocului comunitar. Cu această ocazie, Uniunea (ca întreg), dar și statele sale membre să interacționeze mai bine cu cetățenii, să fie mai responsabile față de aceștia și să ducă la îndeplinire mai repede și mai bine angajamentele comune, cum este și cazul Pilonului european al drepturilor sociale.

„Documentul de reflecție al Comisiei din 28 iunie 2017 privind Viitorul finanțelor UE stimulează această dezbatere, prin prezentarea de opțiuni și scenarii pentru orientarea viitoare a bugetului UE, incluzând, printre alte opțiuni, un grad de cofinanțare a PAC și implicațiile acestuia. După cum s-a reamintit în documentul de reflecție, bugetul UE ar trebui să continue să țină seama de tendințele actuale care vor modela UE în anii următori. Există și o serie de provocări noi, în privința cărora bugetul UE va trebui să facă mai mult decât face astăzi. În acest context, vor trebui analizate toate instrumentele existente, inclusiv PAC. Prezenta Comunicare nu anticipează așadar nici rezultatul acestei dezbateri, nici propunerile pentru următorul cadru financiar multianual (MFF).

Documentul de reflecție privind Viitorul finanțelor UE pledează pentru trecerea la noi modele de creștere durabilă, care să combine considerentele economice, sociale și de mediu printr-o abordare globală și integrată și un accent sporit pe furnizarea de bunuri publice.

Acesta este fondul pe care PAC trebuie să facă următorii pași în evoluția sa – modernizând și simplificând, și cooperând strâns cu alte politici ale UE, pentru a soluționa o serie largă de probleme urgente și pune în valoare tot ce au mai bun sectorul agricol și zonele rurale ale Uniunii, punând accent pe standarde superioare și pe rezultate efective, și pentru a-i sprijini pe fermieri în a anticipa provocările și evoluțiile viitoare importante și a face față acestora”, precizează cei care au întocmit documentul strategic de orientare.

Totodată, se mai arată în Comunicare, PAC trebuie să evolueze în diverse moduri și să aibă reacții mai prompte la provocările și oportunitățile care apar la nivelul UE, la nivel național, regional, local, precum și la nivelul fermei. Aceasta înseamnă inclusiv că politica europeană vizată trebuie să își eficientizeze guvernanța și să își îmbunătățească modul în care îndeplinește obiectivele UE, dar și să își reducă semnificativ birocrația și povara administrativă. Actualul sistem al PAC se bazează pe cerințe detaliate la nivelul UE și prevede controale stricte, penalități și criterii de audit.

„Aceste reguli sunt adesea foarte prescriptive, mergând până la nivelul fermei. În mediul extrem de diversificat care există în Uniune în privința agriculturii și a climei, nici abordările de tip descendent, nici cele de tip «soluție universală» nu sunt potrivite însă pentru obținerea rezultatelor dorite și a valorii adăugate a UE”, afirmă autorii Comunicării.

În modelul de implementare pe care îl va presupune viitoarea PAC, UE ar trebui să stabilească parametrii de bază în termeni de politici (obiectivele PAC, tipuri generale de intervenție, cerințe de bază), în timp ce statele membre ar trebui să dețină o responsabilitate mai mare și să fie mai răspunzătoare de modul în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele convenite. Obiectivele PAC ar îndeplini obligațiile înscrise în Tratatul privind UE, dar și obiectivele și țintele deja convenite, de exemplu, cu privire la mediu și la schimbările climatice (COP 21), precum și o serie de obiective de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD).

„Atunci când pregătesc planuri strategice privind PAC, statele membre vor ține seama de instrumentele lor de planificare adoptate care își au sursa în legislația și politicile UE în domeniul mediului și climei. În același timp, statele membre ar fi responsabile de monitorizare și furnizarea unei raportări credibile cu privire la performanțe, contribuind la descărcarea de gestiune”, se mai menționează în Comunicare.

Un grad mai ridicat de subsidiaritate ar face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale, în raport cu aceste obiective și ținte. Statelor membre le-ar reveni sarcina de a adapta intervențiile PAC pentru a-și optimiza contribuția la îndeplinirea obiectivelor UE.

„Menținând structurile actuale de guvernanță – care trebuie să continue să asigure o monitorizare și un control eficace al atingerii tuturor obiectivelor de politică – statele membre ar avea în același timp o influență mai puternică în ceea ce privește conceperea cadrului de conformitate și control aplicabil beneficiarilor (incluzând controalele și penalitățile)”, explică cei care au redactat Comunicarea. „Pentru a spori valoarea adăugată a UE și a menține o piață agricolă internă funcțională, statele membre și-ar lua deciziile nu izolat, ci în cadrul unui proces structurat care s-ar materializa în întocmirea unui plan strategic privind PAC, care ar viza intervențiile din ambii piloni I și II, asigurându-se astfel coerența politicilor atât în cadrul viitoarei PAC, cât și cu alte politici. Modelul de implementare va continua astfel să asigure condiții echitabile, menținând caracterul comun și cei doi piloni ai politicii. Comisia ar evalua și ar aproba aceste planuri în vederea optimizării contribuției pe care o are PAC la îndeplinirea priorităților și a obiectivelor UE și la atingerea țintelor statelor membre în materie de climă și energie. Acest aspect este important pentru a se asigura menținerea unei abordări comune față de îndeplinirea obiectivelor în domeniul mediului și al climei în toate statele membre. Mai multă ambiție este singura opțiune de politică viabilă în această privință”.

Procesul de planificare ar trebui și el simplificat, pentru a se situa în mod clar sub nivelurile de complexitate actuale existente în programarea în domeniul dezvoltării rurale.

„Aceasta înseamnă, mai concret, că ar trebui eliminate de la nivelul legislației UE elementele prescriptive privind conformitatea, precum detaliile măsurilor și regulile de eligibilitate pentru acestea. Simplificarea respectivă ar favoriza și abordările integrate și inovatoare și ar face cadrul de politici mai adaptabil și deschis la inovare”, detaliază autorii. „Aceasta înseamnă că PAC și planurile statelor membre ar trebui să se axeze, mai întâi de toate, pe obiective și pe rezultatele preconizate, lăsând suficientă marjă statelor membre și regiunilor să abordeze propriile caracteristici”.

În conformitate cu logica abordării Comisiei „buget axat pe rezultate”, un viitor sistem de implementare ar trebui, așadar, să fie axat pe rezultate, să stimuleze subsidiaritatea, oferindu-le statelor membre un rol mult mai important în a pune în aplicare schemele din cadrul PAC, în a urmări țintele realiste și adecvate convenite și în a contribui la reducerea poverii administrative legate de UE pentru beneficiari. Într-un astfel de context, opțiunile de costuri simplificate și tehnologiile moderne oferă oportunități uriașe de reducere a acestei poveri, în special în ce privește controalele. Ar trebui să li se permită fermierilor și cetățenilor deopotrivă să beneficieze de aceste progrese cu un cadru mai puțin prescriptiv.

În acest mod, astfel cum s-a proclamat în Declarația de la Cork 2.0, arhitectura PAC în ansamblu ar asigura intervenții orientate în direcția îndeplinirii unor obiective economice, sociale și de mediu bine definite, reflectând totodată nevoile și aspirațiile teritoriilor în cauză.

Un alt rol esențial al Comisiei ar consta, desigur, în supravegherea obținerii de rezultate și a respectării normelor de bază ale UE, precum și a angajamentelor internaționale în cadrul unui sistem bine conceput de audit și descărcare de gestiune. În acest scop, procesul ar trebui adaptat la cerințele unui mod de elaborare a politicilor orientat către rezultate, care include elaborarea și aplicarea unor indicatori solizi și măsurabili și a unei monitorizări și raportări credibile cu privire la performanțe.

Cum Comunicarea este un document premergător unui act legislativ complex, cu finalitate în 2018, am decis să discutăm pe seama celor menționate mai sus cu oficialul european. Explicațiile sale sunt pertinente.

Promitem că vom reveni și cu alte detalii în lunile următoare.

Revista Fermierului: Domnule Dumitru, să discutăm puțin despre preambulul selectat special de noi din Comunicare. Până la urmă, ce reprezintă documentul? Care îi sunt direcțiile principale?

Mihail Dumitru: Această comunicare adoptată de Comisia Europeană (CE) la data de 29 noiembrie 2017 reprezintă direcția pe care instituția o indică pentru viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), după anul 2020. Există acolo foarte clar menționat în ce direcție vrem să ne îndreptăm în ceea ce privește politica mai sus menționată, și anume: în primul și în primul rând, se dorește o creștere a ambiției ecologice a agriculturii. Acest sector trebuie să contribuie mai bine la provocările generale legate de mediu și de climă, pentru că, pe de-o parte, este afectat și, pe de altă parte, are potențial de a contribui și de a ameliora situația.

Un alt element foarte important al acestei Comunicări este aspectul de distribuție a resurselor bugetare către beneficiarii PAC. Se dorește o distribuție mai echitabilă, o împărțire a acestor subvenții într-un mod care să reflecte mai bine situația agriculturii din statele membre, reducerea decalajelor, precum și nivele de susținere care să corespundă cu situația specifică a fermierilor. Și asta pentru că, spre exemplu, PAC reprezintă un element foarte important privind stabilitatea veniturilor fermierilor. Partea de plăți directe care se acordă fermierilor contribuie substanțial la menținerea nivelului veniturilor fermierilor, iar aceste venituri sunt încă departe de nivelul mediu al salariilor din restul economiei.

R.F.: În cadrul prezentării Comunicării, ați vorbit despre acele date potrivit cărora doar fermele mici și fermele foarte mari primesc cei mai mulți bani din subvenții, pe când zona de ferme de familie este cea mai puțin finanțată. Situația este valabilă în mod evident și pentru România. Greșim?

M.D.: Situația diferă foarte mult de la o țară la alta. Spre exemplu, în România, în zona fermelor de mijloc, aceasta este foarte puțin reprezentată. În acest caz, sunt foarte multe ferme mici care primesc sume relativ scăzute și sunt fermele foarte mari care primesc majoritatea subvențiilor plătite. Există o nevoie reală de a distribui mai echitabil aceste subvenții.

R.F.: Să continuăm cu viziunile noii Comunicări.

M.D.: O altă direcție foarte importantă, indicată foarte clar în această Comunicare, este rolul inovării și al cercetării pentru viitorul agriculturii europene. Agricultura europeană se confruntă cu provocări majore. Acestea pot fi rezolvate dacă folosim mai multe cunoștințe, mai multă cercetare și le transformăm în soluții practice pentru fermieri. Vorbim de dezvoltarea fermelor inteligente, a exploatațiilor de precizie, a fermelor care se bazează pe revoluția tehnologică, pe revoluția digitală. Există toate aceste cuceriri ale științei pe care vrem să le integrăm și să stimulăm fermierii să folosească mult mai mult inovarea și știința pentru a găsi soluții practice pentru problemele lor.

R.F.: Știu că, în acest context, la Bruxelles există discuția foarte clară cu privire la impactul finanțării prin PAC și prin Orizont a 2020 a acelor grupuri operaționale și integrarea informațiilor obținute în proiecte mult mai mari și mai complexe, care se întind pe mai mulți ani.

M.D.: Așa este. În această perioadă 2014-2020, am introdus ca instrument în PAC – grupurile operaționale (GO), în cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI-AGRI). Aceștia sunt actorii-cheie pentru a promova inovarea în agricultură. Asta înseamnă că mai mulți actori implicând cercetarea, consultanța, fermierii, mediul de afaceri, intermediarii financiari, guvernele chiar trebuie să lucreze și să găsească soluții practice problemelor fermierilor. Noi ne-am propus, la nivelul Uniunii Europene, iar statele membre au programat foarte bine acest PEI-AGRI. Avem o țintă de 3.200 de grupuri operaționale care ar trebui să funcționeze și să producă rezultate până la sfârșitul acestei perioade.

R.F.: Știm că Franța și Germania sunt pe primele locuri cu cele mai multe GO-uri.

M.D.: Așa este. În Franța, spre exemplu, în prezent, există 400 de grupuri operaționale la nivel european care deja funcționează și implementează proiecte de inovare.

R.F.: Unde se află România în tot acest demers?

M.D.: România a avansat în acest proces, în sensul că a început să identifice, să selecționeze grupuri operaționale, dar încă are o cale lungă să dezvolte proiectele, să le finanțeze și le ducă la bun-sfârșit.

R.F.: Este Măsura 16.4 din PNDR 2020 o soluție în acest sens?

M.D.: Da, Măsura 16.4 este o soluție pe care noi o considerăm foarte bună pentru inovare în agricultură și pe care vrem să o folosim foarte eficient în această perioadă și, de asemenea, considerăm că PEI-AGRI trebuie să continue să folosească aceleași metode și pentru viitor. Și asta, pentru că sunt niște metode care au început deja să fie familiare, să fie cunoscute de către actorii respectivi și suntem foarte interesați să vedem în această perioadă că vom obține rezultate, ca să putem continua această abordare.

R.F.: Tot la Bruxelles, este contestat discret (dar este, inclusiv de Curtea Europeană de Conturi) acest concept de înverzire și se caută forme similare pentru a-l înlocui. Care sunt acestea?

M.D.: Aș zice că arhitectura ecologică a PAC a devenit foarte complexă în această perioadă, nu în ultimul rând prin adăugarea elementului de înverzire care oferă anumite avantaje pentru protecția mediului și pentru acțiuni climatice, dar care este foarte dificil de gestionat. Acum, în Politica Agricolă Comună, avem un sistem, o arhitectură care are trei nivele: sistemul de eco-condiționalitate, sistemul de înverzire (cu o serie întreagă de măsuri) și sistemul de plăți de agromediu din cadrul dezvoltării rurale. Trebuie să avem grijă ca aceste măsuri care sunt îndeplinite în fiecare nivel să nu se suprapună, cât și să nu avem o situație de dublă finanțare, iar acest lucru este foarte dificil din punct de vedere administrativ, de gestionat.

De aceea, ne propunem să redefinim această arhitectură, să le grupăm pe toate într-un bloc de eco-condiționalități pe care fermierii și beneficiarii PAC-ului ar trebui să le îndeplinească, însă, în același timp, să producă mai multe rezultate și mai multe beneficii pentru mediu și pentru acțiunile climatice.

R.F.: Pentru că tot am vorbit de plăți, și insist cu întrebarea pe care o am pentru că, de asemenea, la Bruxelles se discută foarte mult, pe lângă plafonare, și de acea stabilire a unor obiective de țară, unele care fie convergente cu ideile de la Bruxelles. Și s-a vorbit în acest context de o posibilă sistare a plăților, dacă în urma unei analize ex-ante s-au stabilit aceste obiective, iar țara nu reușește să le atingă. Există în discuție acest risc al unor eventuale sistări de plăți? Dacă se va decide să se meargă pe această direcție...

M.D.: În modelul de punere în aplicare a noii PAC, ne bazăm foarte mult pe obținerea de rezultate. Obținerea de rezultate va fi comensurată printr-un sistem de indicatori. Bineînțeles, statele membre se vor angaja prin programele lor, prin planurile lor privind PAC, să obțină, să îndeplinească anumite ținte stabilite în aceste planuri. Suntem încă în faza exploratorie, de văzut ce se întâmplă dacă statul membru nu va atinge țintele respective.

Există mai multe abordări posibile. Nu ne-am stabilit încă asupra unuia dintre ele. Există abordarea în care, spre exemplu, se poate crea o rezervă de performanță, iar în cazul în care țintele nu sunt îndeplinite, această rezervă nu este folosită, nu este eliberată statului membru, similar cu perioada actuală.

Există o altă posibilitate în care statele membre care vor avea rezultate foarte bune vor fi stimulate prin primirea unor resurse suplimentare, dar acestea toate sunt opțiuni de lucru care urmează să fie dezvoltate și propuse într-o sesiunelegislativă viitoare.

R.F.: Ce n-am văzut din partea partenerilor de discuții, astăzi, a fost acel concept de „smart village”, acele sate inteligente unde tinerii sunt atrași, unde tinerii au acces la internet de mare viteză. La conferința dumneavoastră de la la București, ați vorbit de agricultură, zootehnie, alimentație, dar nimic despre reîntinerirea generațională.

M.D.: Conceptul de „smart village” – sat inteligent – este un concept pe care noi îl dezvoltăm acum la Bruxelles, lucrăm împreună cu alți colegi din alte servicii din Comisie. În principiu, el se bazează pe ideea folosirii într-o mult mai mare măsură a posibilităților existente în fiecare sat și pe aplicarea tehnologiei și a revoluției tehnologice, în special a revoluției digitale.

Spre exemplu, aceste „smart villages” se vor baza pe folosirea revoluției digitale, folosirea internetului, dezvoltarea e-services, pe folosirea resurselor locale, într-un mod inteligent, pentru crearea locurilor de muncă, pentru dezvoltarea serviciilor comunitare, pentru problemele de mediu. N-are o conotație tehnologică, adică să se bazeze exclusiv pe folosirea revoluției digitale, ci este un element principal, iar alte elemente vor fi folosite ca să pună în valoare toate oportunitățile pe care un sat le are și le poate dezvolta.

R.F.: Acum, la sfârșit de an, v-aș ruga să le transmiteți un mesaj celor care ne urmăresc zi de zi, în contextul acestei Comunicări, poate să fie atenți la ceea ce înseamnă această comunicare, la informațiile care vin și, bineînțeles, un gând bun de sărbători.

M.D.: Bineînțeles, eu doresc și îi invit pe toți actorii care sunt interesați în viitorul PAC, în viitorul agriculturii europene și în viitorul economiei rurale europene să urmărească foarte atent dezvoltarea acestei abordări din Comunicare și să vină cu propunerile și observațiile lor, pentru că acesta este un document strategic de orientare, care va avea o foarte mare importanță în stabilirea viitoarei propuneri concrete legislative a următoarei PAC.

Activitatea noastră se va intensifica din acest moment și va trebui ca de aici și până în mai 2018 să avem o propunere legislativă cu toate detaliile PAC. Este foarte important ca partenerii noștri din toate categoriile – fermieri, reprezentanții societății civile, cetățeni, consumatori, să-și spună cuvântul pe aceste propuneri.

Fiind la sfârșit de an, doresc să urez tuturor cititorilor Revistei Fermierului cele mai bune gânduri, sănătate, numai bine, să-și păstreze optimismul și să discutăm anul viitor pe elemente concrete ale Politicii Agricole Comune.

Publicat în Interviu

În ceea ce privește viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), 59% dintre români sunt de părere că acesta reprezintă un aspect foarte important asupra căruia trebuie lucrat în timpul președinției române a Consiliului European, în timp ce doar 29 la sută dintre cei intervievați consideră că acest aspect este oarecum important în acest context, potrivit concluziilor sondajului de opinie realizat în luna noiembrie în România și Bulgaria, cu ocazia împlinirii a 10 ani de apartenență la Uniunea Europeană.

Tot în acest context, un procent de doar șapte la sută consideră acest aspect ca fiind lipsit de importanță, iar restul de 11 procente au bifat în cadrul interviului opțiunile nu știu/nu răspund.

În ceea ce privește viitorul UE, respectiv pericolele și provocările pe care le poate întâmpina blocul comunitar în acest context, 29 la sută dintre cei chestionați sunt de părere că PAC se încadrează acestei descrieri, procentul fiind încadrat ca penultim loc la coada clasamentului, în timp ce lupta împotriva terorismului se află pe primul loc.

La capitolul atitudini față de uniune și apartenența României la aceasta, subcapitolul probleme care îngrijorează cetățenii, 34 la sută dintre cei care au răspuns întrebărilor au declarat că standardele pentru produsele agricole sunt prea ridicate.

„Deținerea Președinției Consiliului Uniunii Europene, într-un moment de maximă importanță pentru viitorul Europei, reprezintă o oportunitate majoră pentru România, dar și o responsabilitate pe măsură. În acest sens, ne propunem să corelăm prioritățile Președinției cu așteptările populației, plasând cetățeanul în centrul politicilor pe care le vom promova în plan european“, a subliniat ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu.

Câteva dintre concluziile generale ale studiului relevă că principalele priorități în timpul celor șase luni ale Președinției române ar trebui să fie politica de coeziune, precum și cea agricolă comună, securitatea și migrația, intrarea României în spațiul Schengen și încheierea mecanismului de cooperare și verificare.

În ceea ce privește datele de ordin general ale studiului, la un deceniu de la aderare, compatrioții noștri continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană (57%), iar 54% consideră că vocea le este auzită în UE. 86% dintre ei au o părere neutră (40%) sau pozitivă (46%) despre UE, iar 14% una negativă. În opinia românilor, principalele atuuri ale Uniunii sunt relațiile bune dintre statele sale membre, democrația și respectarea drepturilor omului și a statului de drept, precum și capacitatea de a promova pacea și democrația dincolo de granițele proprii. Românii consideră, de asemenea, că Uniunea Europeană va deveni mai puternică (56%) și mai unită (58%).

Uniunea Europeană a contactat Mercury Research pentru realizarea unui studiu în contextul împlinirii a 10 ani de la aderarea României. Reprezentanța Comisiei Europene în România și-a propus realizarea unui sondaj de opinie, reprezentativ la nivel național, desfășurat în paralel în România și Bulgaria. Acest sondaj are menirea să acopere subiecte precum aprobarea statutului de membru al Uniunii Europene, viitorul Europei și rolul României în Uniunea Europeană.

Profilul subiecțior a fost reprezentat de populația adultă din România, mărimea eșantionului fiind de 1.044 de persoane chestionate. Datele au fost ponderate după ultimul recensământ pe criteriile sex, vârstă, ocupație, mărime, localitate și regiune.

În vederea ponderării s-au folosit date din Recensământul populației și al locuințelor din 2011, precum și datele publicate de INSSE (prin platforma TEMPO-Online).

Publicat în Știri interne

Ca urmare a procesului de evaluare și reflecție, dar și a dezbaterilor cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) pe care Tassos Haniotis, director pentru strategii, simplificare și analiza politicilor din cadrul Directoratului General AGRI al Comisiei Europene (CE), le-a urmărit îndeaproapte, el a identificat 3+1 tensiuni pe care această politică europeană trebuie să le abordeze (cea dintre economie și mediu, dintre subsidiaritate și simplificare, dintre locurile de muncă și creștere, dar și una relativ nouă, și anume riscul apariției unei dualități emergente în agricultura europeană) și să le transforme în, spune el, sinergii.

Circumstanțele actuale în care se află blocul UE27 (post Brexit) au redeschis discuțiile cu privire la viitorul PAC după 2020. Scopul acestora este, potrivit diverselor expuneri publice ale oficialităților europene, simplificarea și modernizarea acestei politici europene cu impact bugetar semnificativ. Orientările și scenariile privind noile coordonate ale PAC direcționează această politică spre elaborarea propunerilor privind conservarea mediului, gestionarea riscurilor și reînnoirea generațiilor de fermieri.

Dezbaterile actuale au scos în evidență numeroase puncte ce pot fi exploatate în mod favorabil de statele membre (adică și de România) prin mecanismele acestei politici, indiferent de scenariul ales (scenarii post-PAC 2020 – agricultură smart, agricultură rezilientă, economie rurală vie, corelarea cu alte politici, respectiv îmbunătățirea guvernanței). Pintre cele mai importante regăsim și valorizarea fermelor mici și mijlocii, a continuării plăților redistributive și a eco-condiționalităților, a continuării susținerii dezvoltării rurale printr-o abordare axată pe comunitate și a prioritizării măsurilor sociale în zonele cu decalaje mari de dezvoltare.

În acest context al evaluării impactului reformei Politicii Agricole Comune, Tassos Haniotis a identificat 3+1 tensiuni pe care specialiștii de la Bruxelles trebuie să le abordeze, dar și câteva sinergii în care acestea trebuie să se transforme, respectiv întrebări la care trebuie să se răspundă cât de curând.

Potrivit spuselor lui Tassos Haniotis, director pentru strategii, simplificare și analiza politicilor din cadrul Directoratului General AGRI al Comisiei Europene (CE), prima tensiune identificată este cea dintre economie și mediu, cea de-a doua tensiune este cea dintre subsidiaritate și simplificare, între locurile de muncă și creștere, dar și prefigurarea un risc al apariției unei dualități emergente în agricultura europeană.

Dacă despre prima tensiune, Tassos nu a vorbit prea mult în primă instantă, iar despre cea dintre subsidiaritate și simplificare grecul a precizat că aceasta își face apariția în special atunci când se pune întrebarea care sunt prioritățile blocului comunitar cu privire la valoarea adăugată, despre tensiunile între locurile de muncă și creștere a fost mai generos.

Revenind la tensiunea dintre subsidiaritate și simplificare, Haniotis a explicat că subsidiaritatea înseamnă să lași statul membru să facă ce știe el mai bine. De cele mai multe ori însă, a afirmat oficialul DG AGRI, în legislație au fost menționate condiții pe care unele țări membre nu le îndeplinesc atât de bine.

„Și asta a complicat politica enorm, iar această politică, la nivel UE, plătește un preț greu din cauza celor ce se petrec la nivel de stat membru”, a mărturisit oficialul grec.

În ceea ce privește tensiunile între locurile de muncă și creștere, în viziunea sa, agricultura este, prin definiție, un sector care pierde locuri de muncă, în timp ce mediul rural, nu.

„Sunt zone din mediul rural care dau exemple concrete despre cum poți susține creșterea economică, activități care au legătură cu agricultura și care generează locuri de muncă bazate pe utilizarea cunoștințelor de specialitate”, a punctat totodată Tassos Haniotis.

Chiar dacă menționată ulterior, cea mai nouă tensiune depistată de angajații CE ar fi cea care a reieșit din unele discuții interne, și anume prefigurarea unui risc al apariției dualității emergente în agricultura europeană. Practic, a explicat Haniotis, această dualitate apare între fermierii care sunt avansați și pregătiți din punct de vedere tehnologic (și nu este vorba numai de agricultura de precizie la care unii producători au apelat, în condițiile în care unii mici producători agricoli folosesc Internetul pentru cele mai bune practici) și alții care folosesc... „ceea ce i-a învățat bunicul!”.

„Această dualitate a agriculturii europene își face apariția din ce în ce mai clar și pune în pericol avantajul enorm pe care UE îl are, și anume diversitatea. Uneori observăm că diversitatea este cel mai mare dezavantaj”, spunea Haniotis în legătură cu această tensiune.

În contextul acestei tensiuni, el a explicat că agricultura de precizie nu ar trebui să fie numai apanajul fermierilor europeni de nivel mare. Această practică este benefică pentru oricare producător agricol din blocul comunitar, dincolo de ordinul de mărime. În opinia sa, ea este în directă legătură cu o mai bună încorporare a cunoștințelor și inovației în practicile zilnice.

Și Haniotis a și exemplificat: „Nu demult, mă aflam într-o fermă belgiană experimentală (o exploatație reală de 140 de hectare) pe care două companii – una de inputuri și cealaltă de utilaje – o utilizau pentru a testa noi produse. Am auzit acolo o informație potrivit căreia 25 la sută din fermierii europeni au îmbrățișat deja agricultura de precizie. Că nivelul la zi este de 25 de procente sau nu, din punctul meu de vedere este irelevant. Și asta deoarece mâine vor fi cu siguranță 25% fermieri europeni care practică agricultura de precizie sau vor face în curând, mai ales în anii care vor veni. Un fapt este însă clar – producătorii agricoli care vor adopta aceste tehnologii, sunt capabili să facă lucruri într-un mod total diferit față de cei care nu o practică, iar prăpastia se mărește rapid. Politicile coomunitare au la rândul lor probleme să facă față acestei situații”.

Tensiunile converg către sinergii și ținte de reformă îmbunătățite

În prezent, discuțiile de la Bruxelles conduc către ideea continuării PAC conform liniilor directoare setate prin reforma din 2013, însă într-o formă simplificată și cu un accent sporit pe conservarea mediului, managementul riscurilor și reînnoirea generațiilor de fermieri.

Se consideră că fermierii care se specializează în producția anumitor bunuri și servicii trebuie sprijiniți, câtă vreme ei conservă și îmbogățesc într-un mod măsurabil așa numitele bunuri publice – animale, natură și peisaje. Un alt element care nu va lipsi în viitoarea politică este accentul sporit pe inovare, care se traduce atât prin răspândirea la scară largă a tehnologiilor moderne (ex. agricultura de precizie), cât și a inovării pe lanțul agro-industrial.

Cu alte cuvinte, se vrea transformarea tensiunilor exprimate anterior în... sinergii, așa cum îi place lui Haniotis să le descrie. Practic, spune el, prima țintă de atins este cea a unui echilibru între bunurile publice și cele private (ambele aflate separat în situația de eșec de piață). Iar ca sistem de gândire al unui fermier european, exemplificat în contextul acestei sinergii, Tassos Haniotis a precizat următoarele: «Vreau să-mi produc propriile bunuri, de aceea nu-mi pasă decât de costurile mele și de cum anume să le diminuez. Ce se întâmplă cu prețurile, asta depinde de piețe care nu sunt sub controlul meu. Ce voi face cu nivelul meu de producție depinde de vreme ceea ce, de asemenea, se află dincolo de controlul meu. Mă focusez astfel pe costuri și, pentru că piețele nu plătesc pentru beneficiile de mediu, pe termen scurt, ignor total acest aspect».

Cu privire la exercițiul acesta de gândire, tot el a replicat: „Cred însă că tot fermierii vor fi primii care vor conștientiza că, pe termen lung, acest lucru este un dezastru. Problema reală este însă cea care vizează echilibrul dintre primele pe care le oferim sub formă de subvenții și legătura dintre acestea și livrarea produselor, respectiv bunul public. Una dintre școlile de gândire actuale este orientată doar către bunul public, ignorând impactul economic. În contrast, cealaltă școală de gândire spune să uităm de mediu, prea mult lux”.

O altă țintă sau sinergie despre care Haniotis a vorbit în cadrul conferinței „CAP&the food chain”, care a avut loc în perioada 5-6 iulie 2017 la Bruxelles, a fost și cea legată de redefinirea echilibrului dintre ceea ce face UE, statul membru și fermierul, mai exact a responsabilității fiecăruia în acest context. Din punct de vedere economic, Haniotis a spus că, în principal, fermierii ar trebuie să decidă cu privire la ceea ce produc, de aceea au fost decuplate de plăți majoritatea producției.

„Nu am decuplat însă și mentalitățile producătorilor cu privire la bunele practici agricole și ce anume pot face pentru susținerea mediului înconjurător”, a mai punctat oficialul DG AGRI.

Nu în ultimul rând, Haniotis a vorbit de sinergia dintre locurile de muncă și creștere, unde situația este extrem de diversă. În acest context, chiar dacă nu s-a insistat foarte mult, se discută din ce în ce mai mult la nivel european de o agricultură rezilientă, prin abordarea volatilității veniturilor și consolidarea poziției agricultorilor europeni în lanțurile agroalimentare. De asemenea, se are în vedere sinergiile între sprijinul direct (inclusiv plățile pe suprafață) și gestionarea riscurilor. De asemenea, se urmărește o mai bună legare a practicilor agricole la țintele privind mediul/clima la nivelul întregii Uniuni. Se au totodată în vedere stimulente pentru o mai bună integrare a tehnologiilor existente și a rezultatelor cercetării și inovării (prin intermediul serviciilor de consultanță). Nu în ultimul rând, viziunea este de redistribuire puternică a sprijinului de la fermele mari către cele mai mici și prietenoase cu mediul. O plafonare obligatorie limitează suma maximă care poate fi încasată prin plăți directe. Această opțiune promovează cerințe mai stricte de mediu, lanțuri scurte de aprovizionare și piețele locale.

În contextul inițiativei de evaluare a impactului, care sintetizează înțelegerea din acest moment a
contextului și formulează o serie de orientări privind reforma PAC, orientări denumite de Tassos Haniotis „Întrebări la care viitoarea PAC trebuie să răspundă”, acesta precizat: „Principala întrebare pe care trebuie s-o abordăm este: care este cea mai bună direcționare a subsidiilor? Să fie oare terenul arabil cel către care să ne orientăm atenția? Sau către beneficiarul plăților directe? Dezbaterea cu privire la plafonare este un exemplu în acest sens. Plafonarea are legătură cu beneficiarul subvențiilor, nu cu nivelul plăților pe suprafață. Este clar că atunci când vine vorba de beneficiari avem puține date și prea multe dificultăți legate de activitatea lor. În cazul suprafețelor de teren, altfel este abordată problematica, cu condiția de a găsi o modalitate de simplificare procedurală. (...) Am văzut că, în medie, aproape 50 la sută din terenul agricol al UE este arendat. Această marjă diferă însă în intervalul 20-80% în diferite state membre ale Uniunii Europene. Așa că definiția fermierului activ se schimbă complet. (...) De fiecare dată când suntem întrebați să definim un fermier activ la Bruxelles, vom avea în final descrierea unui monstru. (...)

Trecând la performanță, aceasta ajută puțin, însă necesită o schimbare monumentală de mentalitate, necesară inclusiv la nivel instituțional și, de asemenea, la nivelul statelor membre. Trebuie să decidem ce anume trebuie să controlăm, de ce și cum”, a conchis el.

O nouă modernizare și simplificare a PAC, ținta post-2020

Potrivit raportului „România – Rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune”, din cauza contextului geopolitic aflat într-o continuă schimbare și al provocărilor de ordin economic și social, PAC a necesitat constantă modernizare și adaptare la complexitatea realităților generate de extinderea procesului de aderare, dublarea populației agricole la nivel european și apariția unor noi provocări, cum sunt schimbările climatice, siguranța alimentară și gestionarea sustenabilă a resurselor naturale.

Ca urmare, această politică a fost nevoită să treacă prin mai multe reforme, ultima și cea mai relevantă în contextual actual fiind „Reforma Cioloș 2013”. Aceasta a trebuit să ia în considerare diversitatea structurilor agricole și a priorităților celor 27 state membre.

„În esență, noua reformă și-a setat trei obiective majore, și anume producția alimentară viabilă, managementul durabil al resurselor naturale și acțiunile legate de climă și dezvoltarea teritorială echilibrată, de atins prin intermediul celor doi piloni (pilonul I - plăți directe pe suprafață și măsuri de gestionare a pieței și pilonul II - dezvoltare rurală). Un element de noutate a fost faptul că s-a vizat sporirea legăturilor dintre acești doi piloni, astfel încât să existe o abordare integrată și cuprinzătoare.

Practic, reforma 2013 a țintit transformarea acestei politici într-una mult mai echitabilă (în interiorul, cât și între statele membre) și mai ecologică, asigurând în același timp o politică simplă, competitivă și eficientă. Propunerile au inclus plăți directe mai sustenabile, distribuite mai echitabil și îndreptate spre fermierii activi, simplificarea gestionării financiare, introducerea de noi instrumente menite să ajute fermierii să facă față volatilității prețurilor și a veniturilor, precum creșterea competitivității și a dezvoltării în zonele rurale”, se menționează în document.

După „Reforma Cioloș 2013”, în prezent, procesul de evaluare, reflecție și dezbateri cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) începe din nou, generat de două seturi majore de realizări, și anume necesitatea simplificării PAC, precum și a modernizării acestei politici, astfel încât să poată răspunde la schimbarea contextului extins al Uniunii Europene (UE).

În fiecare stat membru au fost lansate recent largi consultări privind impactul măsurilor actualei PAC în atingerea obiectivelor generale și specifice și pentru a oferi posibile schimbări de politică în contextul Cadrului Financiar Multianual al UE post 2020.

Până în prezent, discuțiile au avut loc în cadrul reuniunilor Consiliului de Miniștri din timpul ultimelor președinții rotative (olandeză, slovacă), în Parlamentul European - care a adoptat mai multe rapoarte cu propuneri pentru reforma PAC -, precum și în cadrul unor conferințe cu participarea factorilor interesați la nivel european (Conferința Cork 2.0. privind Dezvoltarea Rurală 5/6 septembrie 2016, Conferința privind perspectiva agriculturii UE 6/7 decembrie 2016, Grupul de Dialog Civil (GDC) privind PAC 16 decembrie 2016).

Rezultatele preliminare disponibile în studiul de evaluare vor fi utilizate atât pentru elaborarea Comunicării privind modernizarea și simplificarea PAC (prevăzută a fi adoptată la finalul lui 2017), cât și pentru Evaluarea Impactului de către Comisie pentru PAC după 2020.

Publicat în International

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista