Nu mai puțin de 317 milioane de euro reprezintă suma autorizată a fi plătită ca avans din subvenții unui număr de aproximativ 202 000 de fermieri, singurii care, deocamdată, nu vor încasa bani, începând cu data de 16 octombrie, urmând a fi crescătorii de bovine, au anunțat vocile autorizate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și din instituțiile subordonate.

„Am programat pentru azi (n.r. - miercuri, 16 octombrie 2019) să începem la minutul unu, în cumpăna nopţii, şi am început (n.r. - plata avansului pe suprafaţă). Ne-am programat să prelucrăm dosare, avem peste 200 000, până la orele 12:00. Se continuă. Sunt transferaţi peste 317 milioane de euro pentru 202 000 de dosare şi facem acest lucru în continuare, în dorinţa de a termina la timp semănatul în România, pentru că însămânţările în câmp se fac cu bani, se fac de către fermieri, în slujba cărora am fost şi rămân. (...) Suntem în plină campanie de recoltat la porumb, în toate judeţele, în mod deosebit în centrul ţării, şi în plină campanie de însămânţare, suntem în plină activitate în câmp şi, nu întâmplător, toţi cei care aveau responsabilitatea au fost la lucru, ca să dăm banii fermierilor”, a afirmat în primă instanță ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea.

La rândul său, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a adăugat că instituţia pe care o conduce şi-a programat ca, până la 30 noiembrie, să plătească fermierilor români o sumă prevăzută ca avans de 1,4 miliarde de euro.

„Targetul nostru este să plătim 1,4 miliarde de euro până la 30 noiembrie şi, cu siguranţă, aşa cum toate obiectivele pe care ni le-am propus s-au realizat, (...) şi aceşti paşi pe care îi avem de făcut în această perioadă o să-i realizăm. Categoric că fiecare fermier aşteaptă ca în prima zi să fie plătit, dar reamintesc că plata avansului se face în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie, iar în această perioadă toţi fermierii sperăm să primească această sumă, iar începând cu 1 decembrie vom declanşa plata final, ca în fiecare an. Singura categorie care nu intră la plata avansului sunt crescătorii de bovine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul bovin. De ce? Pentru că perioada de retenţie este de şase luni de zile, aceasta fiind încheiată după 15 noiembrie. La 1 decembrie vom începe cu dânşii ca şi ei să fie prioritizaţi”, a spus Adrian Pintea.

Perioada de retenţie este perioada în care un animal, care face obiectul unei cereri unice de plată, trebuie reţinut în exploataţia pentru care a depus cererea, inclusiv în evidenţele acesteia.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plafonul pentru schemele de plată din campania 2019 este de 1,75 miliarde de euro.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 866 000 de cereri unice de plată, cu peste 9,6 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Publicat în Finantari

Conducerea Ministerului român al Agriculturii nu este de acord cu scăderea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, iar plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată, pentru că fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, a mărturisit, marţi, 15 octombrie 2019, Claudiu Sorin Roşu Mareş, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

„Plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată. Fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte şi au o contribuţie esenţială la economia ţării. Pentru bugetul PAC, salutăm continuarea convergenţei externe a plăţilor directe, pentru că acesta era un deziderat la momentul aderării la Uniunea Europeană. Nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, cerinţele suplimentare pentru fermieri în domeniul climei şi al mediului, contribuţia apicultorilor la siguranţa alimentară, diferenţa dintre veniturile din agricultură faţă de media salarială din alte domenii”, a precizat Mareş.

Totodată, el a mai spus că, pentru asigurarea independenţei proteice vegetale, România susţine introducerea unei plăţi separate pentru culturile de leguminoase proteice, luând în considerare faptul că sprijinul voluntar cuplat este o schemă de limitare a producţiei, care nu asigură creşterea performanţei.

Potrivit acestuia, o zonă importantă pe care România o promovează este cea montană şi aceasta trebuie să se regăsească în noua PAC, pentru că aceste zone au constrângerile cele mai mari şi au un puternic risc de abandon.

Fermierii și lobby-ul de la Bruxelles

Pe de altă parte, vineri, 11 octombrie 2019, de această dată - la Bruxelles, avea loc ultima reuniune din 2019 a Grupului de Dialog Civil pentru plăți directe și înverzire, la care Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb CEPM a fost reprezentată de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Ședința a avut ca obiectiv prezentarea de către oficialii Comisiei Europene (CE) a diferitelor abordări ale co-legislatorilor față de propunerea de reformă a PAC la acest moment dinaintea definirii ferme a cifrelor cadrului financial multianual (MFF).

Unul dintre subiectele mai spinoase și asupra cărora se așteaptă lungi dezbateri în cadrul trialogului Comisie-Consiliu-Parlament a fost și plafonarea plăților directe pe exploatație și alocările minime propuse pentru măsuri climatice și de mediu, asupra cărora părerile sunt extrem de divergente.

„Asociația Producătorilor de Porumb din România consideră că perioada imediat următoare este vitală pentru statele membre în stabilirea unor ținte clare rezultate din analiza SWOT. Așteptam ca și autoritățile române, după modelul celor mai multe țări, să înceapă procesul consultativ cu actorii implicați, cu societatea civilă, pentru ca intervențiile propuse prin PNS să capete formă și coerență.” a declarat Alina Crețu, director executiv al APPR.

În ceea ce privește finanțarea PAC în cadrul financiar multianual, cifra propusă de Comisie și aflată în curs de negociere tripartită este de 365 de miliarde de euro, din care 286,2 miliarde de euro pentru FEGA. Cele mai multe state membre consideră că acest buget trebuie suplimentat, sub imperativul limitării reducerii plăților directe și al unui efort suplimentar pentru convergență.

CE propune o recuperare lentă a ecartului dintre plățile directe ale diferitelor state membre. Deși apreciază faptul că România se numără printre țările care vor primi sume mai mari pentru Pilonul I în următoarea perioadă de programare, APPR, așa cum s-a exprimat în documentul său de poziție, consideră că ar fi nevoie de ținte mult mai ambițioase în ceea ce privește reducerea decalajelor.

Pentru FEARD, cifra totală avansată este 78,8 miliarde de euro, la proiectele de dezvoltare rurală propunându-se o scădere a contribuției UE, dar o creștere corespunzătoare a bugetului național, abordare cu care multe state membre nu sunt de acord.

Publicat în Finantari

Doi experți francezi pentru cooperare bilaterală au luat parte, pe 7 și 8 octombrie, la un eveniment de formare, la care au participat 58 de directori de licee agricole, în vederea organizării și coordonării stagiilor de practică pentru elevi.

Cei doi experți sunt Paul Ménard, profesor la Liceul Horticol Lyon Dardilly și coordonator al rețelelor de cooperare internațională pentru România și Bulgaria, și Stéphane Vrevin, expert tehnic internațional francez, atașat pe lângă Ministerul român al Educației Naționale. Aceștia au fost cooptați în acest proiect de Ambasada Franței în România, prin intermediul consilierului agricol regional pentru România și Bulgaria, Marie Luce-Ghib.

Cele 58 de licee agricole care au beneficiat de expertiza franceză sunt cele incluse în programul de finanțare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), program care a fost lansat la începutul acestui an școlar și care își propune să creeze condițiile necesare pentru a atrage cât mai mulți elevi spre învățământul agricol, pentru a asigura forță de muncă tânără în agricultură.

În Franța, învățământul agricol se află sub tutela Ministerului Agriculturii și include 807 instituții de învățământ, cu 138.363 de elevi înscriși, și cu o rată de promovabilitate de 87,2%.

În Franța există o rețea dedicată colaborării cu România, gestionată de Paul Menard, care federalizează acțiunile întreprinse în Hexagon de către unitățile de învățământ agricol. Scopul său este de a consilia și de a pune în contact actorii francezi care lucrează cu România. Rețeaua franceză acționează în beneficiul creării și dezvoltării unor parteneriate puternice și de durată, care să conducă la operațiuni ce vizează schimburile de cursanți sau /și personal tehnic implicat în formarea agricolă, în cadrul programelor de mobilitate colectivă sau individuală.

De asemenea, rețeaua colectează și diseminează informații despre țară, precum date practice despre programele de mobilitate, despre funcționarea sistemelor de învățământ, date agricole etc., de la instituțiile membre. Totodată, rețeaua răspunde solicitărilor de colaborare din învățământul secundar sau superior din România, cum este cazul evenimentului desfășurat pe 7 și 8 octombrie la București.

„Rețeaua România” din Franța este constituită din instituții de formare agricolă din învățământul secundar, de exemplu licee agricole, din învățământul superior, precum școli de inginerie, și BTS și din domeniul formării continue pentru adulți, inclusiv ucenicii. Aproximativ 180 de unități agricole franceze au derulat deja un proiect sau o acțiune de cooperare cu România.

Această formare este rezultatul discuțiilor începute în cadrul unui schimb de experiență din Franța și continuate apoi cu Ambasada Franței în România și MADR, în cadrul parteneriatului strategic semnat între cele doi țări.

În luna aprilie 2019, Fundația World Vision România a organizat, în cadrul programului „Mândru să fiu fermier”, o vizită de studiere a învățământului agricol din Franța, țară în care educația agricolă este a doua cea mai importantă filieră după cea teoretică din sistemul educațional național. Au participat licee implicate în program, reprezentanți ai MADR, ai Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Federația GAL-urilor din România.

„Pregătirea profesorilor de liceu agricol este esențială dacă vrem să avem specialiști și fermieri de succes în viitor. În condițiile în care, pentru predare, profesorii se ghidează după manuale din anii ʼ80 sau ʼ90 - singurele disponibile -, este extraordinar să avem sprijinul Franței, țară cu un sistem de învățământ agricol extrem de performant. Cred că este un început bun pentru liceele agricole din România. Pe de o parte, avem implicarea Ministerului Agriculturii pentru asigurarea bazei materiale și, pe de altă parte, acest transfer de know-how generat de colaborarea cu experți și licee agricole din Franța”, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager Agricultură și Dezvoltare la Fundația World Vision România.

Evenimentul a avut loc în aula Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” și a reunit directorii celor 58 de licee agricole recent incluse în programul de finanțare al MADR. Au participat: Maricel Floricel Dima, Ministru Secretar de Stat, și Gheorghe Lăcătușu, Consilier superior - MADR, Felicia Săndulescu și Cecilia Crăciun – Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT), precum și Paul Ménard, Stéphane Vrevin, experți francezi în cooperare bilaterală, și Marie-Luce Ghib, consilier regional afaceri agricole - Ambasada Franței în România.

Publicat în Comunicate

De pe cele 2,1 milioane de hectare însămânțate cu grâu, la începutul anului agricol, în acest an, fermierii români au recoltat puțin peste 10 milioane de tone de materie-primă, calculele indicând o scădere de la an la an de 80 000 de tone, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Conform datelor agregate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și transmise sursei citate, cel mai bun randament la hectar a fost obţinut în judeţele Giurgiu (5 800 kg/ha grâu), Satu-Mare (5 700 kg/ha), respectiv Timiş (5 500 kg/ha).

„Campania de cereale păioase s-a încheiat şi avem date preliminare care, evident, vor fi consemnate în dările de seamă statistice ce se vor întocmi cu ocazia depunerii formularului Agri2 B la direcţiile de statistică judeţene. Acum, putem spune că, de pe cele 2,1 milioane de hectare, producţia de grâu obţinută anul acesta depăşeşte 10 milioane de tone, fiind în apropierea recoltei de anul trecut. E un minus de circa 80 000 de tone. Media obţinută în 2019 este de aproximativ 4 800 de kilograme la hectar. E o producţie bună, într-un an agricol dificil, datorită faptului că seceta de anul trecut nu a permis răsărirea în toamnă, iar grâul, în proporţie de 85% din suprafaţă, a răsărit în primăvară. Ca o caracteristică generală, se constată o uniformitate a producţiilor între judeţe, legată fiind capacitatea fermierilor de a lucra terenul şi de condiţiile uniforme din punctul de vedere al climei”, a menționat oficialul guvernamental.

Tot Daea a mai adăugat că, în cazul orzoaicei, producția este ușor mai mare față de cea din anul agricol 2017-2018, pe fondul majorării suprafeței însămânțate.

„La orzoaică, avem o producţie asemănătoare cu cea de anul trecut, diferenţele fiind de vreo 90 de kilograme în minus la media/hectar, deşi per total s-a obţinut mai mult, deoarece a fost un supliment de suprafaţă. Astfel, de pe 63 480 de hectare, s-au obţinut anul acesta o medie de 4 552 kg/ha şi o producţie totală de 288 975 tone. La orzoaica de primăvară, s-a obţinut o producţie superioară faţă de anul trecut, atât la medie, cât şi pe total. Şi la mazăre avem o producţie medie substanţial mai mare faţă de anul trecut, respectiv 2 340 kg/ha, faţă de 1 439 kg/ha anul trecut. Trebuie să spunem că cifrele au o anumită relativitate, pentru că sunt date preliminare, însă nu se vor consemna diferenţe mari la final”, a explicat ministrul de resort.

În ceea ce privește cultura rapiței, Petre Daea a anunţat că anul în curs a fost unul în care s-a pierdut jumătate din producţia de rapiţă, această cultură fiind afectată de seceta din toamna anului trecut.

„În schimb, anul acesta, am avut o producţie mult mai mică la rapiţă. Am pierdut aproape jumătate din suprafaţa de rapiţă datorită faptului că în toamnă nu a răsărit, iar suprafaţa respectivă a fost însămânţată, fie cu floarea-soarelui, fie cu porumb, de aceea suprafeţele cu aceste culturi sunt mai mari decât anul trecut. În aceste condiţii, la rapiţă am obţinut o medie de 2 374 kg/ha, faţă de 2 487 kg/ha anul trecut. Avem cu aproape 900 000 de tone mai puţin faţă de anul trecut, adică o producţie totală de 685 723 de tone obţinută de pe 288 899 hectare”, a conchis şeful MADR.

Datele statistice preliminare ale ministerului de resort arată, pentru 2019, o producţie totală de 10 051 997 tone de grâu, faţă de 10 138 546 tone în anul 2018, o medie de 4 786 kg/ha (4 803 kg/ha în 2018) şi 2 100 178 hectare recoltate în 2019 versus 2 110 665 hectare, în 2018.

În cazul producţiei totale de grâu, secară şi triticale, aceasta a ajuns, în 2019, la 10 427 706 tone, în scădere cu circa 138 000 faţă de 2018, randamentul fiind de 4 759 kg/ha, iar suprafaţa totală recoltată la 2 191 599 hectare. Comparativ, în anul 2018, s-a obţinut de pe 2 211 599 hectare cultivate cu grâu, secară şi triticale o producţie totală de 10 565 780 tone, cu o medie de 4 777 kg/ha.

Sursa: Agerpres

Publicat în Piata agricola

În toamna acestui an, țara noastră poate acorda producătorilor agricoli un avans de până la 70% din plăţile directe şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, ca urmare a unei decizii aprobate de Comisia Europeană (CE), au anunţat, luni, 23 septembrie 2019, vocile autorizate ale Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, informează beneficiarii care au depus Cererea unică de plată aferentă Campaniei 2019 că, în data de 17 septembrie 2019, a fost aprobată Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 prin care mai multe state membre ale Uniunii, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale”, se precizează într-un comunicat al ministerului, remis la redacție.

Statele membre pot face plăţi în avans de până la 70%, în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013.

Campania de plăţi în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019.

Publicat în Finantari

Programul „Mierea în școli”, suspendat timp de un an, în decembrie 2018, va deveni funcțional începând cu data de 1 ianuarie 2019, a anunțat vineri, 20 septembrie 2019, Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei conferințe de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, organizată pe platforma apicolă Băneasa.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, pauza de un an a fost decisă astfel încât autoritățile și producătorii să pregătească foarte bine programul prin care școlarii vor primi câte un borcan cu miere.

„Începând cu 1 ianuarie 2020, programul prin care şcolarii vor primi câte un borcan cu miere va fi funcţional. Ideea este că am avut înţelegerea de a pregăti foarte bine programul acesta. Ne dorim să fie mierea locală în program, nu să ne trezim cu produse extrase din porumb, din melasă, din sfeclă sau din nu ştiu ce... Este important să avem calitate, pentru că nu vrem ca, după aceea, să auzim că «ciuma roşie» a furat din mierea copiilor sau că «ciuma galbenă» a făcut nu ştiu ce. Nu asta este intenţia noastră, pentru că, uitaţi-vă, un copil din mediul rural poate să sară un gard şi să-şi ia un măr din pom, dar la borcanul de miere se uită ca la o icoană, pentru că nu are de unde să-l ia. Mierea este cel mai bun lucru care se poate întâmpla copiilor din mediul rural, pentru că nu au surse de energie, nu au surse de sănătate pe care să şi le ia din alimentaţie, aşa cum există în mediul urban”, spus secretarul de stat MADR.

Botănoiu a mai adăugat că producţia naţională de miere va fi încurajată, odată cu livrarea a 3 000 de tone către populaţia din România.

„Este important să ştim că, din producţia naţională, 3 000 de tone se vor duce către populaţia din România şi îşi găseşte loc la copilul român care se deprinde cu un anumit mod de a-şi căuta ceea ce îi place. Un borcan de miere acordat lunar nu cred că este nici un efort prea mare, nici un consum suplimentar. Pe de altă parte, efortul făcut de Guvern a fost mare, pentru că programul a trebuit să fie bine pregătit, apicultorii trebuie pregătiţi foarte bine etc. Vrem să avem un program echilibrat şi să nu-l mai comentăm, pentru că avem obiceiul acesta”, a precizat sursa citată.

Trei instrumente importante

În cadrul aceleiași conferințe de presă, secretarul de stat MADR și-a prezentat propria viziune cu privire la dezvoltarea sectorului apicol, și anume cu ajutorul a trei instrumente, cum le-a denumit demnitarul: piaţă, asociere şi finanţare.

„Piaţa, asocierea şi finanţarea sunt cele trei instrumente importante la care noi ne uităm cu foarte mare atenţie. Când discut de piaţă, discut de un preţ echilibrat pe care trebuie să-l primească apicultorul pentru ceea ce face. Asocierea înseamnă nu numai înfiinţarea cooperativelor, funcţionarea lor sau asociaţii sau federaţii, ci şi cercetarea. Al treilea lucru este legat de finanţare, fie din subvenţii, fie din programe, fie din contribuţiile pe care poţi să le ai cu fondurile de garantare, astfel încât băncile să fie alături de eforturile depuse de către producători”, a explicat demnitarul.

Pe de altă parte, Botănoiu a adus în discuţie calitatea produselor autohtone, dar şi modul de autorizare a localurilor, fapt ce face din România „probabil, cea mai sigură ţară”, din acest punct de vedere.

„Sunt oameni care îşi cumpără un Mercedes, dar se uită la 10 bani la preţul la miere. Dacă se duce să ia un borcan de miere, îl alege pe cel de 7 lei şi zice că a cumpărat miere, dar despre care spune că era zaharisită. El nu ştie, nu are pregătirea de a face diferenţe între miere. Noi trebuie să dovedim că ceea ce producem în fermele noastre are calitate foarte bună, sunt produse pe care nu le întâlnim în alte zone. Există 200 de specii de plante în flora spontană, în România, care nu există în Europa. Toate acestea nu pot fi susţinute decât financiar (...) Când vă duceţi la un restaurant în Bruxelles, riscaţi să mâncaţi cu soţia altuia pe picior, pentru sunt atât de strânse locurile la mese şi înghesuite, încât nu ai confortul necesar. În România, nu se întâmplă asta. Din punctul de vedere al autorizărilor, astăzi, România este, probabil, cea mai sigură ţară. În momentul în care se deschide un restaurant, să fiţi convinşi că respectă cele mai înalte standarde pe care nu le găsiţi în alte state europene, unde există derogări pentru un interval mare de timp. În schimb, există dublu standard, am constatat asta şi trebuie să lucrăm în sensul ăsta, dar tot ce intră într-un spaţiu de vânzare autorizat este bine controlat”, a conchis Daniel Botănoiu.

Programul „Mierea în școli” reprezintă un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, a fost adoptată în Parlamentul României la finele lunii noiembrie 2018, în 21 noiembrie, iar actul normativ a fost trimis spre promulgare președintelui României, Klaus Iohannis, la data de 4 decembrie. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore, provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.

Publicat în Știri interne

În viitorul apropiat, în cazul României, pe fondul procesului de flexibilizare, plățile directe sub forma subvențiilor europene vor cunoaște un reviriment în detrimentul fondurilor destinate dezvoltării rurale, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, vineri, 30 august 2019, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”.

„Avem în vedere următoarea schemă de gândire, pe care v-o pun astăzi aici: - (...) ce facem cu bugetul următor, unde Planul Național de Dezvoltare Rurală este la 6,7 miliarde de euro, cu 1,4 miliarde mai puțin decât în exercițiul trecut? La această dată, toată subvenția pentru România, ca proiecție bugetară, este undeva între 20 și un pic de miliarde de euro, din care 13 miliarde pe plăți directe. Crește subvenția pe unitatea de suprafață și scade pe PNDR, pentru că este conceptul acesta de flexibilitate, unde tu ai voie să dai de la un pilon la altul”, a afirmat oficialul guvernamental.

Ca urmare a discuțiilor purtate între guvernanți și partenerii sociali, potențiali beneficiari ai fondurilor europene, au reieșit mai multe direcții de dezvoltare a sectorului agrozootehnic românesc, pomicultura, procesarea, susținerea tinerilor fermieri și a învățământului liceal agricol reprezentând priorități demne de luat în seamă.

„Ne vom duce cu bani în patru direcții: - pomicultura țării românești, care este, la ora actuală, neatractivă, un patrimoniu imens al țării care nu a fost suficient susținut; unitățile de prelucrare la sate pentru a procesa resursele existente, începând de la fructele de pădure, până la lapte sau altceva; drumurile agricole să constituie acea infrastructură atât de necesară; (...) să ne ducem către tineri. Noi suntem astăzi, dar mâine, nu. Agricultura trebuie să fie. Ea trebuie să fie pusă în mâinile generațiilor care urmează. Cum îi stimulăm, cum îi antrenăm, cum îi încălzim, cum îi atragem și, atunci, trebuie să dăm acest culoar pentru fermele tinerilor; cercetare licee agricole. Acestea sunt direcțiile pe care le-aș vedea, după o analiză serioasă în minister și după o preocupare permanentă pentru prezentul și viitorul agriculturii românești”, a mai adăugat Daea.

Au fost prelungiri

„Având în vedere rolul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de a răspunde nevoilor identificate la nivelul agriculturii României privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor-cheie în agricultură și dezvoltare rurală, interesul manifestat de partenerii sociali implicați în procesul de elaborare a Planului Național Strategic 2021-2027, numeroasele solicitări din partea acestora de a prelungi termenul de transmitere a chestionarului și pentru a permite unui număr cât mai mare de parteneri sociali să își exprime poziția cu privire la prioritățile PNS 2021-2027, MADR anunță prelungirea termenului de depunere a chestionarului referitor la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027 până la data de 31 august 2019”, preciza ministerul de resort, joi, 1 august 2019.

Propuneri legislative privind PAC, după 2020

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0322, din 2 mai 2018) a stabilit viitorul buget pentru agricultură. În timp ce Uniunea continuă să consacre o parte semnificativă a bugetului său pentru agricultură (28,5 % din bugetul total) (a se vedea tabelul de mai jos), se constată reduceri semnificative ale prețurilor curente (de la -3 la -5%) și, mai ales, în termeni reali (-12 până la -15%), ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniune (contribuitor net la buget) și a nevoilor de finanțare care rezultă din noile priorități ale Uniunii (migrație, frontiere externe, frontiere digitale, transport). Pachetul agricol se ridică la 324,2 miliarde de euro, în prețuri constante, din 2018, ceea ce ar trebui comparat cu bugetul aferent perioadei anterioare 2014-2020, minus cheltuielile pentru Regatul Unit. Primul pilon a continuat să aibă prioritate (Fondul european de garantare agricolă, FEGA, 78,4%), deși acesta a scăzut cu 7 sau 11%, dezvoltarea rurală fiind cea mai afectată, cu o scădere de 25 sau 28%.

Viitoarea PAC se va concentra asupra a nouă obiective care să reflecte funcționalitatea sa pe mai multe planuri: economic, de mediu și socio-teritorial. Aceasta ar menține cei doi piloni ai săi și cele două fonduri agricole pentru a sprijini programele naționale, în funcție de o serie de măsuri alese pe baza unei abordări integrate. În orice caz, plățile directe (decuplate și cuplate) ar rămâne elementele prioritare ale noii PAC.

Publicat în Finantari
Miercuri, 04 Septembrie 2019 20:34

Irigațiile în România – profit net!

Cu o sumă cheltuită de la bugetul statului de 22 de milioane de euro, destinată apei pentru irigații, fără a preciza însă intervalul investițional, potrivit spuselor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, sectorul de profil din România a contabilizat un câștig de peste 440 de milioane de euro.

Conform precizărilor oficialului guvernamental, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice” de vineri, 30 august 2019, profitul înregistrat provine din plusul de producție-marfă comercializată, mai exact din încasările purtătoare de TVA care alimenează bugetul statului.

„Astăzi, în România, sunt 48 de șantiere de lucru. România are posibilitatea, la această dată, să irige - într-un perimetru irigabil – 1,4 milioane de hectare cu banii de la bugetul statului și cu banii de la Uniunea Europeană. Fără bani și fără subvenții, agricultura nu intră în spațiul rentabilității. Și nu numai aici. (...) Am introdus 22 de milioane de euro și am câștigat 441 de milioane de euro prin costul apei, dar prin ridicarea producției respective și printr-un plus de producție-marfă vândută și încasată, purtătoare de TVA, care alimenează bugetul statului, de unde să avem din nou posibilitatea în nevoile țării sociale, economice și de sprijin pentru fermieri”, a precizat Daea.

Conform informațiilor transmise de ministerul de resort, la mijlocul lunii februarie 2019, prin Programul Naţional de Irigaţii se propunea reabilitarea unei suprafețe totale de 2 004 639 ha din 88 de amenajări de irigaţii viabile. Erau vizate, mai exact, 119 staţii de pompare de bază, 178 de staţii de repompare,      11.856 m de conducte de refulare, 48 232 m de conducte îngropate, un colector, 2 548 860 m de canale de aducţiune, 2 811 338 m de canale de distribuţie şi 5.286 de construcții hidrotehnice.

Infrastructura de irigații este o componentă vitală pentru o agricultură modernă și competitivă. În perioada de programare financiară 2007 - 2013, investițiile în sistemele de irigații au fost finanțate prin Măsura 125 „Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi a silviculturii”, componenta a1, irigații şi alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Sprijinul acordat prin componenta de irigații a Măsurii 125 a fost solicitat de organizațiile sau federațiile de utilitate publică ale proprietarilor/deținătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislația în vigoare.

Prin M125 – Irigații au fost depuse 156 de cereri de finanțare, în valoare de aproximativ 150 de milioane de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 131 de contracte de finanțare, în valoare de 114,9 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de 101,6 milioane de euro. Vorbim, practic, de 86 de investiții finalizate, cu o valoare de 73,8 milioane de euro.

În perioada de programare financiară 2014 – 2020, sectorul irigațiilor este finanțat prin submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigații. Sprijinul public este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu va depăși 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP).

În total, prin submăsura 4.3 – Irigații, au fost depuse 529 de cereri de finanțare, în valoare de peste 524,5 milioane de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 257 de contracte de finanțare, în valoare de 194 de milioane de euro. La nivelul lunii iunie 2019, valoarea plăților efectuate a fost de 94,5 milioane de euro, potrivit statisticilor AFIR. De asemenea, tot la acea dată, au fost finalizate 63 de proiecte, cu o valoare de peste 14 milioane de euro.

În data de 28 ianuarie 2019, a fost deschisă sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul PNDR 2020.

Publicat în Piata agricola
Miercuri, 04 Septembrie 2019 17:38

Păstrăm locul V în lume la exportul de grâu

Pe fondul constanței recoltelor obținute în ultimii trei ani, potrivit declarațiilor făcute recent de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”, țara noastră își păstrează locul cinci la nivel mondial în topul exportatorilor de grâu.

„Astăzi (n.r. - 30 august 2019), de trei ani, constant, iată că avem posibilitatea să spunem, prin rodul muncii dumneavoastră, prin însumarea producțiilor pe fiecare loc, că România a ajuns să depășească cele 10 milioane de tone de grâu, păstrându-se într-o cadență de creștere a randamentului, care s-o mențină pe locul V în lume ca exportator de grâu. Sigur, putem discuta acest lucru, dacă acest export de grâu poate fi acum interpretat în altă perspectivă, înțelegând partea de prelucrare, dar nicăieri și niciunde în România nu se poate discuta – și o spune un agronom – ca țara românească să fie altfel decât o țară cerealieră”, a precizat sursa citată.

Țara noastră comercializează peste graniță cantități din ce în ce mai mari de cereale, spun statisticile MADR. Astfel, anul trecut, mai bine de 10 milioane de tone, cu alte cuvinte aproape o treime din producția internă, au fost livrate extern. Cea mai mare pondere (16,1%) în structura exporturilor a avut-o grâul, cu un volum al livrărilor de 5,886 de milioane de tone, în valoare de 1,037 de miliarde de euro (valoare similară celei din 2017), potrivit datelor ministerului de resort.

În 2018, România a ocupat cel de-al treilea loc în topul producătorilor de cereale din blocul comunitar (UE28), cu o recoltă de 31,8 milioane de tone, față de 24,5 milioane de tone, în 2017, în urma Franței (62,3 MT), respectiv a Germaniei (38 milioane de tone), potrivit aceleiași surse care citeaza datele Eurostat.

În cazul grâului, a fost atinsă o producție de 10,2 milioane tone (12 MT în total cereale păioase de vară).

Publicat în Piata agricola

În urma apariției în spațiul public a unor informații potrivit cărora România încalcă o serie de norme europene privind exportul de animale vii, Ministerul Agriculturii face următoarele precizări, printr-un comunicat de presă transmis la redacție vineri, 30 august 2019, „pentru corecta informare a opiniei publice”.

Concret, MADR precizează că „Anterior realizării transportului de ovine în Golful Persic, ANSVSA, autoritatea competentă pentru exportul animalelor, a transmis căpitanului navei instrucțiuni tehnice privind transportul în siguranță al animalelor, cu respectarea regulamentelor europene în domeniu. În premieră, pentru exporturile de animale efectuate din România către ţări terțe, sănătatea și bunăstarea animalelor au fost monitorizate pe întreaga durată a călătoriei de către un medic veterinar, care a asigurat şi asistența sanitară veterinară pentru animalele transportate.

Nava Al Shuwaikh, încărcată cu 66 000 de capete tineret ovin, a plecat din portul Midia, județul Constanța în data de 14 iulie 2019 și si-a încheiat călătoria în data de 6 august 2019, în portul Muscat, din Oman. Durata călătoriei a fost de 23 de zile, perioadă în care s-a înregistrat un procent de mortalitate de 0,5 % din totalul animalelor îmbarcate, procent care se încadrează în limita acceptată în astfel de situații, de maximum 1,5 % mortalitate tehnologic admisă.

ANSVSA a primit raportări zilnice privind starea de sănătate a animalelor, semnate de medicul veterinar prezent la bord, precum şi un raport final, întocmit de căpitanul navei. Animalele transportate pe punțile superioare nu s-au aflat sub acţiunea directă a razelor solare, acestea fiind acoperite. Temperatura a fost monitorizată zilnic, în toate zonele unde au fost cazate animalele, rapoartele veterinare indicând faptul că pe nicio punte nu a fost depăşit pragul de 35 de grade Celsius. Din datele incluse în aceste raportări, precum şi din fotografiile realizate pe durata călătoriei (atașate) a reieșit faptul că nu au fost înregistrate probleme majore privind sănătatea şi bunăstarea animalelor. Nu au fost semnalate astfel de probleme nici la destinație, unde s-a făcut debarcarea animalelor. Toate informațiile de mai sus sunt bazate pe documente semnate și asumate de către medicul veterinar care a însoțit transportul și de căpitanul navei.

De asemenea, pe toata durata transportului de ovine, au fost respectate normele referitoare la regimul de temperatură, de furajare și la necesarul de apă al animalelor.

România este a treia țară din Uniunea Europeană în sectorul creșterii ovinelor. De asemenea, exportul reprezintă un element important pentru acest sector, la nivelul anului 2018 exportându-se 48,5 mii de tone de carne de ovine. Interzicerea exportului către țările din zona Golfului Persic ar afecta grav interesele crescătorilor și ale exportatorilor de animale, având implicații sociale și economice greu de cuantificat”.

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 14