Piedicile legislative introduse de Ungaria în ceea ce privește cumpărarea de terenuri arabile de către resortisanții străini din alte state membre ale blocului comunitar încalcă drepturile de bază prevăzute de legislaţia europeană, a decis marţi, 21 mai 2019, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), anunță Bloomberg.

„Ungaria nu şi-a îndeplinit obligaţiile care decurg din principiul liberei circulații a capitalului şi a prevederilor referitoare la dreptul de proprietate, asumate în conformitate cu legislaţia blocului comunitar”, a decis CJUE.

Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) nu poate fi contestată.

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană (CE) a chemat în instanță statul maghiar, pe motiv că autorităţile de la Budapesta au adoptat norme care restricţionează, în mod ilegal, drepturile investitorilor străini de a achiziţiona terenuri arabile şi afectează valoarea investiţiilor lor. Cazul datează din 2014, atunci când Executivul comunitar a trimis Ungariei o scrisoare de notificare oficială, urmată, un an mai târziu, de o opinie argumentată în care a cerut Ungariei să îşi modifice legislaţia în linie cu legislaţia UE.

În anul 2013, Ungaria a adoptat un act legislativ conform căruia dreptul de uzufruct asupra terenurilor agricole din Ungaria poate fi acordat sau menţinut numai persoanelor care au legături de familie cu proprietarul terenului agricol respectiv. Conform acestui act legislativ, dreptul de uzufruct al unei persoane care nu are astfel de legături de familie cu proprietarul poate fi anulat începând cu data de 1 mai 2014.

În replică, CE a apreciat că, prin anularea drepturilor de uzufruct, Ungaria a încălcat principiul liberei circulaţii a capitalului şi drepturile de proprietate. Conform vocilor autorizate ale Executivului comunitar, contractele originale erau supuse unei perioade de tranziţie de 20 de ani, ceea ce înseamnă că urmau să expire la 1 ianuarie 2033, iar noua lege a eliminat această perioadă, ceea ce înseamnă că toate contractele investitorilor au fost încheiate la 1 mai 2014, fără despăgubiri.

„Deprivarea de proprietate” prevăzută în legislaţia ungară contestată „nu poate fi justificată pe motiv că este în interesul public şi nici prin orice aranjamente prin care o despăgubire corectă este plătită la timp”, a decis CJUE.

Sursa informației: agenția Agerpres

Foto credit: Piero Lusso

Publicat în International

Potrivit precizărilor făcute de deputatul PSD, Valeriu Steriu, marți, 14 mai 2019, România poate produce îndeajuns de multă hrană, încât să satisfacă nevoile a circa 35 de milioane de oameni.

Cu ocazia conferinței regionale a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA 2019), care a avut loc la București, politicianul a mărturisit că s-a ajuns la această cifră cu aportul specialiștilor Academiei Române, țara noastră fiind, în opinia sa, doar la jumătate din capacitatea de producție agricolă.

„Pe partea agricolă, România este doar la jumătate din capacitate și o spun realist. Sunt studii făcute recent care arată că țara noastră poate hrăni – o cifră exactă am reușit cu Academia Română s-o stabilim – 35 de milioane de oameni. Tot ce înseamnă teren agricol – nouă milioane de hectare – pot hrăni astăzi 35 de milioane de oameni. O facem pentru 15 milioane de oameni, mai importăm pentru patru-cinci milioane în fiecare an, ne completăm cu importuri, nu doar cu ceea ce nu facem, ci și cu ceea ce produce România, dar nu produce suficient”, a spus Valeriu Steriu.

Tot el a adăugat că suntem încă tributari producției agricole primare, ceea ce determină un deficit comercial masiv.

„Avem nevoie să transformăm mult mai mult produsele agricole. Producem multă materie-primă. Piața internă este mult prea mică decât ceea ce producem, dar transformăm foarte puține produse agricole în industria alimentară, către piața românească. Acesta este și motivul paradoxal pentru care o țară atât de agricolă cum este România, are un deficit comercial”, a mai adăugat deputatul PSD.

Tot în cadrul unei radiografii privind agricultura României din ultimele șapte decenii, Steriu a mai afirmat că problema comasării continuă să fie una care generează pierderi însemnate sectorului de profil.

„40% din terenul agricol încă nu este comasat, nu este încă rezolvat un cadastru care poate aduce mult mai mulți bani din folosirea acelui teren ca garanții sau ca avantaje în zona bancară. Odată cu comasarea și cu o creștere a suprafeței medii agricole, România, cu siguranță, își va crește și mai mult producția agricolă”, a punctat, de asemenea, Valeriu Steriu.

În context european, fără însă a scoate țara noastră din vizor, politicianul a recunoscut, cu amărăciune în glas, că blocul comunitar generează anual o risipă alimentară care atinge un nivel deloc de neglijat, și anume 150 de miliarde de euro.

„Producem mai mult și mai bine, dar, jumătate din ceea ce producem, aruncăm la gunoi. În acest context, 8% din încălzirea globală vine și din ceea ce înseamnă risipă alimentară. Aici, deocamdată, lucrurile stagnează la nivel mondial. Cifrele sunt absolut fabuloase, în sens negativ. Avem, în clipa de față, studii europene care arată că 150 de miliarde de euro este valoarea risipei alimentare, doar în Europa. Practic, mai mult decât bugetul pentru agricultură. Acest lucru pleacă din cele 88 de milioane de tone de mâncare produse”, a adăugat parlamentarul român.

O istorie a ultimilor 70 de ani

În urma unui studiu personal cu privire la ultimii 70 de ani de agricultură românească, Valeriu Steriu a descoperit o creștere semnificativă a sectorului, atât în ceea ce privește majorarea productivității, cât și referitor la diminuarea numărului de oameni care se ocupă cu acest tip de activitate.

„Putem fi optimiști pentru viitor. România a plecat, în 1950, cu șapte milioane de oameni implicați în agricultură, populație activă, care, practic, însemnau 74% din forța de muncă din agricultură. Astăzi, sunt două milioane de oameni implicați în agricultură, adică 27%; în continuare, foarte mulți, poate cea mai mare cifră din Europa, cu siguranță, dar care reușesc, într-adevăr, să modifice puțin aceste date ale prezentului”, a calculat deputatul PSD. „De la cinci milioane de tone de cereale produse în total în 1950, astăzi producem 31 de milioane de tone, adică de șase ori mai mult. La lapte a fost creștere spectaculoasă până în perioada 2000-2004, în ciuda limitărilor date de cotă. Europa o ținea în frâu în perioada respectivă. Ne-am oprit, astfel, la cele cinci milioane de tone de lapte, față de 1,8 milioane în 1950. Cel mai impresionant salt îl avem la porumb. De la două milioane de tone produse în 1950, ajungem la 19 milioane de tone produse în ultimii doi-trei ani. Spun eu, o cifră absolut impresionantă, de nouă ori mai mare”.

Partenerii FFA, în colaborare cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat conferința regională a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA) la Hotel Intercontinental din București, marți, 14 mai a.c.

Evenimentul s-a dorit a fi o continuare a Forumului care a avut loc în data de 9 aprilie, la Bruxelles, sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (www.forumforagriculture.com).
Dezbaterea de la București s-a concentrat asupra unor subiecte demne de atenția deținătorilor de terenuri, fermieri, ecologiști și factori de decizie politică. Conferința a început cu o sesiune politică la nivel înalt pe tema schimbărilor climatice, urmată de o dezbatere privind prioritățile agricole și de mediu ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Publicat în România Agricolă

Do Investment AG, compania care se ocupă de investiţiile unor familii bogate din Germania, printre care se numără şi cele ale descendenţilor producătorului de avioane Claude Dornier, acaparează pământ în România de mai bine de mai bine de un deceniu, o soluție, cred investitorii, de a contracara dobânzile reduse oferite de bănci, este anunțul făcut recent de Bloomberg, agenție citată de Agerpres.

Conform analiștilor, primele investiţii în terenuri arabile ale Do Investment au fost făcute în România în urmă cu 13 ani. În anul 2016, au fost făcute achiziţii de terenuri în Uruguay, noi contracte urmând să fie încheiate în lunile următoare.

România şi Uruguay-ul oferă nu doar preţuri scăzute la terenuri arabile, cât şi un sol fertil şi o climă favorabilă, ceea ce le face pieţe atractive, afirmă specialiștii din piață. În plus, nu există bariere pentru intrarea investitorilor.

„În multe ţări, investitorilor nu li se permite să deţină un teren arabil în proporţie de 100%”, preciza Dirk Ruettgers, directorul Do Investment AG.

Există însă şi unele dezavantaje, subliniază Andreas Esser, director general la brokerul german de terenuri Greif & Meyer.

„Terenurile agricole sunt o alternativă sigură de investiţii, în special în Europa Occidentală. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte România, unde am avut odată afaceri, am văzut o anumită reticenţă din partea clienţilor din cauza instabilităţii politice persistente şi a cazurilor de expropriere din trecut”, a precizat Andreas Esser.

În ultimele două decenii, apetitul pentru terenuri agricole a luat amploare. Investitorii încearcă astfel să cumpere active pentru a se proteja de inflaţie şi recesiune. Ruettgers, care descrie investiţiile în terenuri arabile drept un instrument verificat de protejare împotriva crizei, a subliniat că mizează pe un randament de şase până la nouă procente pe an.

„Populaţia creşte, terenul se împuţinează, iar cererea de alimente este în creştere”, a menționat Dirk Ruettgers, citat de agențiile de presă.

Ideea de a investi în terenuri arabile a apărut când familia lui Silvius Dornier a decis să vândă acţiunile pe care le deţinea la constructorul de avioane Dornier-Werke şi să gestioneze activele printr-o companie de investiţii. Ulterior, în 2005, a fost înfiinţată compania Do Investment sub forma unui asset manager indepedent care, în prezent, gestionează active în valoare de 350 de milioane de euro.

Legea 17/2014 și bătutul pasului pe loc

O mai veche discuție privind posibilitatea îngrădirii accesului resortisanților străini la înstrăinarea terenurilor agricole românești, aspect reglementat în oarecare măsură printr-o lege votată în urmă cu patru ani, ar urma să ia o nouă turnură, potrivit noilor amendamente aduse proiectului de act normativ (Plx – 336/2018) de modificare a Legii 17/2014, aflat în prezent în Camera Deputaților.

În data de 19 septembrie 2019, Camera Deputaților primea un punct de vedere de la Guvernul Româniai (nr. 10991/19.09.2018) prin care Executivul își exprima susținerea adoptării acestei inițiative legislative sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor.

Una dintre ele prevedea că străinii ar trebui să aibă domiciliul în România timp de cinci ani, înainte de a putea cumpăra pământ, respectiv dacă vor exista doritori de achiziție de teren arabil românesc prin terți, și aceia, inclusiv societatea comercială, va trebui să aibă o vechime de cinci ani, istoric în agricultura românească.

Conform statisticilor publicate în luna martie 2018 de Eurostat, Olanda a avut în anul 2016 cel mai ridicat preţ din Uniunea Europeană la achiziţionarea unui hectar de teren arabil (63.000 de euro), în timp ce România este ţara cu cel mai ieftin teren arabil (în medie, 1.958 de euro).

Publicat în Piata agricola

În contrapartidă cu fermele vegetale care au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare stabilă, în zona pisciculturii situația pare să nu fie atât de roz, descrierea plastică a situației prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), miercuri, 20 februarie 2019, fiind aceea că „lucrurile s-au rupt”.

„În domeniu, pe cele 700.000 de hectare de luciu de apă pe care le are România, producem extrem de puţin. (...) Acest sector s-a rupt pur şi simplu de dinamica zilei. Fermele vegetale au crescut, s-au dezvoltat, s-au mobilat, au primit fonduri, altă tehnică, alte rezultate, alt confort financiar, altă situaţie economică, un alt confort social. Aici lucrurile merg mai încet, iar lucrurile s-au rupt”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că sectorul piscicol a fost abandonat în ultima perioadă, iar absorbţia banilor europeni este destul de scăzută, cu toate că, în ultima perioadă, este vizibil un reviriment.

„Ştiu domeniul, sectorul, şi îl ştiu bine. (...) Din nefericire, sectorul a fost abandonat, iar suferinţa în sector s-a cuibărit. Folosesc aceste metafore pentru a da bine, pentru a da contur celor spuse de mine şi a atrage seva de interes şi a acelora care nu au contingenţa în domeniu şi nici nu au interes pentru a se dezvolta domeniul. (...) Aici, astăzi, în dialogul pe care îl veţi purta, trebuie să vedem ce facem în continuare în domeniu, cu ce bani, în aşa fel încât, până la croirea noii politici în domeniu, să putem să valorificăm resursele pe care le avem, sursele de finanţare pe care le punem la dispoziţie, dar mai cu seamă modul de lucru între autoritate şi cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniu. Am luat bani puţini din acest sector. Este adevărat că în ultima perioadă de timp lucrurile s-au dezgheţat, dar numai la mal, în larg. În profunzime, din nefericire sunt încă multe de făcut”, a precizat membrul Executivului Dăncilă.

Tot el a recunoscut că, în continuare, există probleme în ceea ce privește relația producătorilor din sectorul piscicol și agrozootehnic cu reprezentanții instituțiilor cu care aceștia intră în contact direct. În acest sens, el vorbește de „reguli”, „atitudine”, respectiv de „comportamentul autorităţii”.

„Fermierii, indiferent care sunt ei, unde îşi desfăşoară activitatea, de ce se ocupă, cum şi-au gândit afacerile, fermierii trebuie să fie cei care primesc ajutorul statului şi nu umblă după ajutor pe care să îl primească de la stat. Am un grad de nemulţumire aici şi anume acela că în sector, din nefericire, şi să sperăm că pentru puţin timp, apropierea între funcţionarul statului şi sector nu este aceea pe care şi-o doreşte producătorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte piscicultorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte ministrul. (...) Nu poţi să desfăşori o activitate convenabilă, înţelegând aici atât confortul financiar, cât şi confortul social, dacă între autoritatea în domeniu şi cei care beneficiază sau ar trebui să beneficieze de reguli, de atitudine, de comportamentul autorităţii nu există armonia în interese şi respectul faţă de muncă”, a mai punctat ministrul.

Nu în ultimul rând, Daea, citat de Agerpres, a spus că obiectivul pe care îl urmăreşte este ca autoritatea să vină către fermieri şi nu invers, pentru că „pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor”.

„Acesta este obiectivul pe care îl urmărim: nu fermierul vine la autoritate, ci invers, ca să fie foarte clar o dată pentru totdeauna, altminteri nu vom avea succes. Nici pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor, nici cei din acvacultură nu trebuie să plece pe drumul căutării soluţiilor şi, din nefericire, nu găsesc rezonanţa în înţelegerea fenomenelor şi, mai mult, în rezolvarea problemelor pe care le au. Pornind de la aceste considerente, vreau să vă asigur că pe acest drum pornim de astăzi, pornim împreună, îl urmăm împreună, muncim împreună, căutăm soluţii împreună, rezolvăm greutăţile împreună, într-un cuvânt, suntem toţi în aceeaşi barcă”, a conchis şeful MADR.

Șeful MADR a participat la primul eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM).

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Pescuit (DGP-AMPOPAM), organizează o nouă serie de evenimente de informare, în perioada 20 februarie - 14 martie 2019, în şapte localităţi.

În cadrul acestor evenimente, potenţialii beneficiari vor afla detalii cu privire la măsurile finanţate din Fondul European de Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

Astfel, cei interesaţi pot afla informaţii referitoare la depunerea de proiecte finanţate din FEPAM privind: investiţii productive în acvacultură, diversificarea veniturilor şi noi forme de venit, măsuri de marketing, porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitaţii şi adăposturi - investiţii menite să îmbunătăţească infrastructura porturilor de pescuit şi a halelor de licitaţii sau a locurilor de debarcare, investiţii pentru construirea sau modernizarea adăposturilor pentru îmbunătăţirea siguranţei pescarilor, investiţii în instalaţiile de colectare a deşeurilor, inovare ș.a.m.d.

Calendarul acţiunilor de informare de la nivel local pentru următoarea perioadă este: 26 februarie 2019, la Sâmbăta de Sus - judeţul Braşov; 28 februarie 2019, la Iaşi; 5 martie 2019, la Oradea; 7 martie 2019, la Borşa; 12 martie 2019, la Băile Olăneşti - Hotel Central; 14 martie 2019, la Tulcea.

Publicat în Știri interne

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în luna decembrie a anului trecut sunt Timiș – 599, Dâmbovița – 590 și Arad – 388, în condițiile în care, tot în aceeași perioadă, la nivel național au fost vândute 36.190 de imobile, cu 10.323 mai puține față de luna noiembrie, a anunțat vineri, 11 ianuarie 2019, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivelul întregii țări, în luna decembrie a anului trecut este cu 19.784 mai mic față de perioada similară a anului 2017

În ultima lună a anului trecut, majoritatea tranzacțiilor cu imobile au fost înregistrate în București – 6.724, Ilfov – 3.891 și Timiș – 2.101. În contrapartidă, județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Gorj – 152, Olt –146, Tulcea – 140.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna decembrie 2018, a fost de 21.278, cu 3.593 mai mic față de luna decembrie 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 4.981, Ilfov – 1.378, Cluj – 1.362. La polul opus, se află județele Caraș-Severin și Mehedinți – 71, Covasna – 70, Sălaj – 58.

Prețurile terenurilor arabile s-au dublat în ultimii zece ani, după aderarea la Uniunea Europeană (UE). În unele regiuni, cum sunt Bărăganul și vestul țării, hectarul de teren se vinde chiar și cu peste 10.000 de euro, la fel de scump ca în Franța sau în Spania.

Publicat în Piata agricola

În vederea extinderii suprafețelor care ar urma să fie însămânțate cu floarea-soarelui în acest an, fermierii maramureșeni au cumpărat peste 4.000 de hectare de teren agricol, a anunțat vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Plante Tehnice şi Cereale (ACPTC) Maramureş, Dumitru Vereş.

„În toamnă, am mai achiziţionat peste 4.000 ha de teren pentru a putea extinde cultura de floarea-soarelui în acest an. Ultima recoltă ne-a încurajat, plus interesul procesatorilor care au cumpărat toată recolta din 2018. Ne-am orientat spre terenurile din zona de câmpie care de-a lungul anilor au mai avut asemenea culturi sau pe cele pe care a mai fost cultivat porumbul şi necesitau o rotire a culturilor. Floarea-soarelui se pretează îndeosebi la terenurile din zona de câmpie şi e mai puţin pretenţioasă faţă de alte tipuri de culturi”, a precizat șeful ACPTC, citat de Agerpres.

El a adăugat că floarea-soarelui este cumpărată de fabricile care produc ulei şi de industria de panificaţie.

„Fabricile de ulei din Transilvania, dar şi din alte regiuni achiziţionează floarea-soarelui pentru a produce ulei, firmele cu activităţi în industria panificaţiei şi un număr mic de producători de ulei locali. Floarea-soarelui este achiziţionată imediat după recoltare şi este depozitată în spaţii speciale, aerisite şi ventilate. O tonă de floarea soarelui s-a vândut în toamnă cu preţuri ce au oscilat între 1.200 şi 1.300 de lei, în funcţie de calitate”, a adăugat Dumitru Vereş.

Suprafețele însămânțate cu floarea-soarelui sunt situate în sud-estul judeţului Maramureş, în special în zona de câmpie.

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) estimează că în anul 2019 ar putea fi cultivate cu floarea-soarelui peste 11.000 de hectare.

Publicat în Cultura mare

Într-un interviu acordat ediției online a RF, directorul general al Agenției Domeniilor Statului (ADS), Cătălin Gheorghe Bologa, a precizat că până la data de 4 iulie 2018, nici Agricost SA Brăila și nici Al Dahra Agriculture LLC, holdingul guvernamental emiratez care a preluat compania dețiută de Constantin Duluțe (potrivit informării Consiliului Concurenței din 2 iulie 2018), nu au informat instituția de stat cu privire la acest demers care implică preluarea prerogativelor contractuale de prelucrare a terenului agricol din Insula Mare a Brăilei.

Fără să fi fost transmisă în mod expres o solicitare de presă către Consiliul Concurenței, autoritatea a postat de la sine putere un comunicat de presă, luni, 2 iulie 2018, prin intermediul căruia preciza negru pe alb că a autorizat „tranzacția” prin care Al Dahra Agriculture LLC. din Emiratele Arabe Unite a preluat compania Agricost SA Brăila.

Cel puțin până în prezent, singura instituție transparentă din punctul de vedere al informațiilor legate de tranzacția care a făcut să curgă multă cerneală în mass-media, autoritatea de concurenţă a evaluat „achiziția” din punctul de vedere al legislaţiei în domeniu şi a constatat că aceasta „nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia”.

Ca urmare, vocile autorizate din cadrul Consiliului Concurenţei au afirmat că s-a emis o decizie de autorizare cu respectarea termenului prevăzut de lege. În același timp însă, au fost notificate și alte autorităţi cu atribuţii în domeniu, care vor lua decizii din perspectiva legislației specifice în competenţa acestora.

Astfel, în plus față de lipsa de transparență față de ADS a celor doi parteneri contractuali, nici statul nu pare a se informa cu privire la această tranzacție-gigant. Nu știm în acest caz către care autorități au fost trimise aceste notificări din partea autorității de concurență, în condițiile în care statul român, prin Agenția Domeniilor Statului, nu a fost informat, potrivit șefului instituției.

Bologa a recunoscut că abia atunci când cele două entități comerciale care și-au dat mâna peste țară vor informa și ADS-ul cu privire la intențiile lor, agenția va ști cum anume să gestioneze relația contractuală care vizează exploatarea celor circa 58.000 de hectare de teren agricol din Insula Mare a Brăilei.

Chiar dacă, în opinia unora, este un plătitor de redevență prea mică pentru încasările și subvențiile primite an de an de la statul român și de la Uniunea Europeană, Agricost rămâne pe locul I în Top 3 ADS la plăți, cu circa un sfert din totalul încasat în 2017.

Pentru a satisface măcar parțial nevoia publicului de informații pe acest subiect, mai multe detalii aflăm din interviul cu Cătălin Gheorghe Bologa.

Revista Fermierului: Domnule Bologa, care sunt informațiile pe care le dețineți la această oră cu privire la tranzacția prin care Al Dahra Agriculture LLC. din Emiratele Arabe Unite a preluat compania Agricost SA Brăila, cea care lucrează terenurile agricole din Insula Mare a Brăilei, mișcare autorizată inclusiv de Consiliul Concurenței?

Cătălin Gheorghe Bologa: Deocamdată, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin Agenția Domeniilor Statului (ADS), cea care administrează terenurile agricole aflate în proprietatea statului și care are un contract de concesiune prin atribuire directă cu Agricost SA Brăila, nu a fost informată nici neoficial, nici într-un mod oficial cu privire la relația comercială între această companie și un potențial cumpărător, partener, asociat; este o chestiune care ține de o relație comercială între doi parteneri, persoane juridice.

La momentul la care cele două entități vor încheia această tranzacție, vom fi și noi informați cu privire la modalitatea prin care cei doi au căzut de acord. Când vom afla într-un mod oficial care este forma gândită de cei doi parteneri, la momentul acela vom ști exact ce avem de făcut: se încheie un nou contract, nu se încheie, se va modifica, se va face un act adițional. Pur și simplu, la momentul respectiv vom ști ce avem de făcut.

R.F.: În ceea ce privește redevența pe care Agricost SA Brăila o plătește (și înainte, TCE Trei Brazi) ca urmare a exploatării terenului agricol din Insula Mare a Brăilei (IMB), au fost discuții ani la rând fie că aceasta ar fi mare, fie că ar fi mică. Cifrele sunt cele care sunt, iar contractul a fost încheiat cu mult timp în urmă prin atribuire directă. Sub ce formă ar putea fi renegociat acest contract cu noii acționari ai Agricost?

C.G.B.: În primul rând, trebuie subliniat că orice contract între doi parteneri, chiar dacă unul dintre ei este statul român, dar se supun acelorași legi din Codul Civil, dacă nu este prevăzută o renegociere a redevenței stabilite la momentul parafării, nu se poate face. Singura modalitate de a stabili o nouă redevență și, bineînțeles, una mai mare, este când se încheie un nou contract. Referitor la faptul că există diverse păreri că ar fi o redevență mică, mare, pe IMB, trebuie menționat că acest contract a fost încheiat prin atribuire directă datorită faptului că au fost cumpărate activele din Insula Mare a Brăilei și n-a fost supusă unei proceduri de licitație publică deschisă, care în mod normal ar fi crescut nivelul redevenței.

Ca o concluzie, nivelul redevenței se renegociază la încheierea unui nou contract.

Pentru că am văzut mai multe informații vehiculate pe la diverse posturi de televiziune conform cărora România s-ar fi rupt, că România ar fi rămas fără IMB, trebuie să precizez că Insula Mare a Brăilei este teritoriu românesc, este teritoriul statului român, iar acea insulă, acel teren, nu se negociază și nu se vinde.

R.F.: Ați menționat un aspect foarte important, și anume acela că IMB este teritoriu românesc. Știm foarte bine că Insula Mare a Brăilei este aproape de frontiera de stat. În cazul în care vorbim de un nou acționar, de această dată, străin – Al Dahra, sunt anumite instituții care trebuie să intre în acțiune și să acorde avizele necesare, chiar dacă vorbim doar de o societate care lucrează pe o perioadă lungă un teren aflat în proprietatea statului?

C.G.B.: Așa cum este prevăzut în Legea Fondului Funciar, pentru terenurile care sunt la o anumită distanță de granița țării trebuie să se obțină anumite avize de la instituții care se ocupă de siguranța națională – MApN, serviciile de informații și alte servicii specifice zonei.

Este o chestiune reglementată de Legea Fondului Funciar și de cea a Siguranței Naționale, dar în care ADS nu este parte decidentă în mod direct.

R.F.: Dar veți fi informați la momentul oportun cu privire la eliberarea acestor documente?

C.G.B.: Da. Însă neștiind, deocamdată, care va fi modalitatea de colaborare, probabil că organismele care au obligația de a verifica lucrurile acestea vor solicita sau nu un aviz. Dacă vom fi în situația să încheiem un nou contract, bineînțeles că trebuie să avem și acel aviz care poate fi cel precedent sau unul nou.

R.F.: Care a fost nivelul redevenței plătite de societatea Agricost în 2017?

C.G.B.: Agricost este cel mai mare contribuabil. Compania plătește redevența cea mai mare, una care se apropie de un sfert din totalul încasărilor. Asta, în condițiile în care, anul trecut, ADS a încasat redevențe de aproximativ 97 de milioane de lei, iar firma menționată a plătit cam 25 de milioane de lei.

N-am avut niciodată o problemă relațională cu dânșii, și-au plătit toate obligațiile financiare la timp. De asemenea, am urmărit realizarea la timp a investițiilor. Și asta, pentru că avem în vedere și modul de exploatare a terenului, în general, în țară, nu numai în IMB, pentru că trebuie să ținem cont că acest teren trebuie să ne hrănească și în următorii 100 de ani, nu doar să dea un randament bun pe un termen scurt. De aceea, urmărim cu atenție investițiile care se fac.

R.F.: Inclusiv cele menite să mențină calitatea solului? La un moment dat, cei de la Institutul de Pedologie vorbeau de pericolul reprezentat de așa-zisul „minerit al solului”, de utilizare a sa într-un mod superintensiv, fără utilizarea amendamentelor. În cazul în care acționariatul se schimbă, veți monitoriza cu și mai mare atenție utilizarea solului din IMB?

C.G.B.: Nu, pentru că monitorizarea va avea loc la fel de bine cum a fost făcută și până acum. Ca atare, nu văd de ce ar fi o modificare din punctul acesta de vedere.

R.F.: Știm că există un Top 3 ADS societăți plătitoare de redevență. Ne puteți da mai multe informații?

C.G.B.: Imediat după Agricost, următorul mare concesionar este Maria Trading, care are, cred, terenuri în mai multe județe – Călărași, Constanța etc., dar cea mai mare suprafață o are în Călărași, undeva la 11.000 ha, în total. Acest contribuabil plătește o redevență de aproximativ 4,2 milioane de lei pe an. Apoi ar fi Agro Chirnogi, care, la fel, are teren concesionat în Călărași, circa 9.500 ha, și contribuie cu peste două milioane de lei redevență anuală.

R.F.: Pentru că s-a tot discutat de investitori străini și de așa-zisă acaparare a terenurilor, de o prelucrare intensivă a lor, avem, pe de-o parte, fermierii români, unii dintre ei naționaliști, dornici să-și mărească suprafețele lucrate, iar pe de altă parte, alte voci care spun că este normal să avem străini în agricultura românească. Cum vedeți dumneavoastră această diferență de viziune?

C.G.B.: Înțeleg neliniștea de pe piața funciară, dar trebuie să nu uităm un lucru, și anume acela că România este țară membră a Uniunii Europene; ne obligăm să respectăm aceleași regulamente. Din punctul nostru de vedere, al MADR, prin ADS, ca administrator al terenurilor statului, trebuie să ne îngrijim, în primul rând, de chestiunile tehnice. Mai exact, chiar dacă este un străin care ia în concesiune un teren în condițiile legii, da, i-l dau; n-am niciun motiv să nu i-l dau. Îl lucrează în conformitate cu obligațiile contractuale, ceea ce presupune și investițiile în teren ș.a.m.d.? O facem. Nu putem stopa, nu putem pune piedici unor cetățeni străini să poată exploata terenul din România, în condițiile legii.

Afirmațiile că „s-ar externaliza profitul”, „s-ar exporta subvenția”, „ar pleca banii din țară” nu sunt o fugă de răspundere, dar MADR nu are niciun instrument de a urmări lucrurile acestea. Cred că sunt alte instituții ale statului român care ar trebui să facă acest lucru, în conformitate cu legea. Dacă entitățile despre care vorbim exportă profitul în mod legal, asta este. Nu știu dacă s-ar dori să se facă ceva, poate doar la nivel legislativ să fie luate măsuri. Însă ADS trebuie să-și îndeplinească doar atribuțiunile care îi parvin în urma contractului cu concesionarii.

R.F.: Ca aflux însă, în 2017, ați constatat o majorare a cererilor de preluare de teren arabil în concesiune de resortisanți străini, persoane juridice sau nu?

C.G.B.: Nu. Avem, deja, firme cu acționari cetățeni străini care își fac treaba foarte bine, la fel cum o fac și cei români.

R.F.: Cu privire la suprafețele de teren pe care ADS încă nu le-a contractat, au scăzut ele în ultima perioadă, ca urmare a cererilor de preluare în concesiune?

C.G.B.: Noi administrăm circa 370.000 de hectare de teren agricol, cu diferite categorii. Avem rămase neconcesionate undeva până în 50.000 ha. De ce nu reușim să le concesionăm și pe acestea? Sunt categorii de teren care nu sunt atractive, cum ar fi clădirile, drumuri agricole, diguri sau sunt suprafețe pe care nu s-au făcut îmbunătățiri funciare, situații în care acestea sunt neatractive. Noi le scoatem la concesiune, dar nu vine nimeni să liciteze pentru ele. Nu le putem concesiona cu forța, cuiva.

R.F.: Și totuși, în ciuda celor spuse de dumneavoastră, sunt tineri fermieri care se plâng că nu au acces la suprafețe de teren agricol pentru a le lucra. Cum îi poate ajuta statul să obțină pământul de care au nevoie?

C.G.B.: Pentru a completa ceea ce am spus mai devreme: - în cazul celor 50.000 ha pe care nu le-am putut concesiona, într-adevăr, unul dintre motivele îngreunării contractării este generat de un grad sporit de fărâmițare – 5 hectare, 7 ha, maximum 10 ha. Normal că marii fermierii nu au ce face cu aceste suprafețe. De aceea, facem tot posibilul să ne îndreptăm către acești tineri fermieri, pentru care cadrul legal există de a le putea chiar da în atribuire directă suprafețele. Doar în cazul în care există două cereri pe aceeași suprafață, atunci trebuie să scoatem terenul la concesiune. Legea spune că le putem da tinerilor până la 50 ha, asta înseamnă că ei pot lua 3 ha, 5 ha etc. Cred că sunt soluții pentru dânșii, astfel încât să putem da în concesiune aceste terenuri care, dacă sunt tineri, poate nu au cu toții posibilități financiare de a exploata terenuri mari. Astfel, ei se pot orienta către înființarea de livezi, de viță-de-vie și, atunci, își pot face un plan de afaceri și pentru cinci hectare, nu pentru 50 ha.

R.F.: Am discutat de gradul de colectare a redevenței pe 2017. Îmi aduc aminte de anii anteriori, când cifrele nu erau atât de bune, când existau procese pentru recuperarea creanțelor etc.

C.G.B.: La sfârșitul anului trecut, la 31 decembrie, reușeam să colectăm redevențe în proporție de 99,40 la sută. Știu că s-a făcut inclusiv o analiză a colectării până la data de 1 iulie 2018 și avem și de această dată un grad de colectare de peste 99 la sută.

În ceea ce privește recuperarea de creanțe, situații de acest gen nu mai avem. Diferența nesemnificativă este reprezentată de accidente, să le spunem. Discutăm de armonizare a unor aspecte tehnice și nu de situația în care nu se vrea efectiv să se plătească redevența.

Publicat în Interviu

Întrebat fiind câte din cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.

„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maxim două luni de zile să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR.

Acesta a participat la o conferinţă organizată de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).

Înainte de răspusul ministrului de resort, Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, a menționat că ancheta nu a avut în vedere şi naţionalitatea celor care deţin terenuri.

„La această anchetă nu a fost stabilită o asemenea obligație prin metodologia pe care am abordat-o. Putem stabili acest lucru la Recensământul General Agricol și asta poate să fie o provocare a statisticii oficiale. Este posibil ca o asemenea întrebare să fie pusă în chestionarul la recensământul respectiv. Ancheta statistică desfășurată în 2016 nu a stabilit o asemenea caracteristică”, a punctat Andrei.

Conform datelor INS, numărul exploataţiilor agricole a ajuns la 3,422 milioane anul trecut, în scădere cu 5,7% faţă de cel înregistrat în 2013 şi cu 11,3% faţă de 2010.

Numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 3,396 milioane, cu 5,7% mai mic decât în anul 2013, iar numărul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de 26.000, cu 6,4% mai mic decât în anul 2013.

Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiilor agricole a fost în scădere cu 4,2% faţă de cea înregistrată la Ancheta Structurală în Agricultură 2013 şi cu 6% faţă de Recensământul General Agricol 2010.

Peste 61 la sută din suprafața agricolă utilizată se află în proprietatea celor care o utilizează. În anul 2016, suprafața agricolă utilizată aflată în proprietatea exploatațiilor agricole cu personalitate juridică a reprezentat 18,9 procente.

TRANSMISIA COMPLETĂ A EVENIMENTULUI INS ESTE DISPONIBILĂ PE PAGINA DE FACEBOOK @FERMIERULUI

Publicat în Piata agricola

Autoritățile brăilene subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au anunțat recent că 1.203 hectare de teren agricol au rămas neutilizate în anul agricol 2016-2017 în judeţ (doar 0,31 la sută).

Asta, în condițiile în care, oficial, la nivelul judeţului Brăila au fost înregistrate 389.907 de hectare teren agricol, din care 387.210 de hectare în sectorul privat şi 2.697 de hectare în cel de stat.

Din totalul terenului agricol existent în judeţul Brăila, 350.533 de hectare (90,53 la sută) reprezintă teren arabil, 33.151 hectare - păşuni naturale în folosinţă (8,56%), 4.287 hectare - patrimoniu viticol (1,11 procente), 687 hectare - patrimoniu pomicol (0,18 la sută), 11 hectare - arbuşti fructiferi şi 44 de hectare - alte plantaţii de pomi.

Datele statistice disponibile în prezent relevă că la nivel de județ, pentru executarea lucrărilor agricole, producătorii agricoli brăileni dispun de 2.916 tractoare pentru cultura mare şi horticultură, 2.557 de pluguri, 1.723 de grape cu discuri, 435 de combinatoare, 864 de cultivatoare; 745 de semănători păioase, 890 de semănători prăşitoare, 185 de maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice, 417 maşini erbicidat, 1.456 de remorci tractor, 617 combine, 2.638 de instalaţii de irigat.

Publicat în România Agricolă

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că piedica cea mai importantă în implementarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reprezentată de metodologia de achiziție a serviciilor de specialitate care a blocat sistemul.

Potrivit spuselor sale, PNCCF luase un start bun, până când actualii guvernanți au decis să nu mai descentralizeze aceste achiziții și să aibă acces la serviciile de cadastru și PFA-urile de cadastru, ci să le păstreze „la centru”.

„Eu am aprobat acel program național de cadastru și el a fost demarat. După ce luase un start foarte bun, cineva l-a tras de tricou înapoi - cine-o fi acum pe la Guvern - și n-au făcut ce stabilisem. Cea mai mare piedică în implementarea programului de cadastru pentru care, repet, există sursele, o reprezintă sistemul prin care se achiziționează aceste servicii. Noi am stabilit atunci, când eu eram acolo, să fie descentralizare totală, adică achizițiile pentru realizarea cadastrului să fie duse până la cel mai jos nivel al sistemului public, să nu rămână la centru. Pentru că, astfel, aveau acces firmele de topometrie, dar și cei care sunt autorizați (persoane fizice); și sunt o grămadă în România. Au păstrat la centru aceste achiziții, ceea ce, bineînțeles, a blocat sistemul. Ca să nu mai zic a mia oară că asta e făcută cu rea intenție, nu mai zic”, a declarat Dragnea vineri, 28 octombrie 2016, la sediul PSD din București.

Întrebat fiind dacă până la implementarea sistemului de plată pe fermă (anul 2020 plus doi), cadastrul va fi gata, Dragnea a replicat că patru ani sunt suficienți, cu condiția să fie reintrodusă descentralizarea achizițiilor pentru serviciile de cadastru și să fie prioritizate operațiunile de măsurători și intabulare a terenurilor agricole.

„Garanția că se implementează (...)? Vă dau doar două argumente: în primul rând vor avea prioritate terenurile agricole, pentru că discutăm, pe de-o parte, de terenuri agricole, pe de altă parte de suprafețele din intravilan ca și terenuri și a treia componentă – imobilul, efectiv, clădiri. Prin această descentralizare totală, având sursele, iertați-mă – patru ani sunt suficienți. Asta dacă cine e la guvernare, înțelege că poate crește valoarea economiei doar prin acel sistem de cadastrare”, a conchis șeful PSD.

Una dintre facilitățile PSD propuse în programul său pentru agricultură „Sprijinirea Fermierilor Români”, lansat astăzi, 28 octombrie 2016, este și cadastrarea tuturor terenurilor agricole până în 2020, de către stat.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de HG nr. 294/2015. Acesta se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2337 UAT-uri situate în mediul urban și rural. Prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune. PNCCF ar trebui să beneficieze de fonduri externe nerambursabile (UE) în valoare de 312 milioane euro, venituri proprii de aproximativ 900 milioane euro, respectiv de alocări din bugetul UAT-urilor prin finanțare și cofinanțare.

Fermierii români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Potrivit noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de întabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.

Conform prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, nici unul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 2