Cu ocazia auditului realizat anul trecut și dat publicității în 2019, în cazul Agenției Domeniilor Statului (ADS), Curtea de Conturi a României (CC) a depistat, printre altele, neconcordanțe care au dus la o „denaturare a informațiilor din situațiile financiare”, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei, se precizează în Raportul public al instituției.

„Agenția Domeniilor Statului a menținut unele diferențe nejustificate între suprafețele de teren cu destinație agricolă din evidențele financiar-contabile și evidențele de fond funciar ale instituției, respectiv necorelarea datelor de fond funciar gestionate de Direcția de administrare patrimoniu cu datele de fond funciar de la nivelul unor reprezentanțe teritoriale, aspecte care au condus la o denaturare a informațiilor din situațiile financiare încheiate de ADS la 31.12.2017, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei”, potrivit raportului Curții de Conturi, transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Documentul cuprinde concluziile acțiunilor de audit efectuate în anul 2018 asupra conturilor de execuție întocmite pentru exercițiul bugetar al anului 2017 și asupra modului de administrare a patrimoniului public sau privat al statului și a unităților administrativ-teritoriale.

În plus, conform aceluiași raport, încă nu a fost clarificată situația patrimonială a peste 8.000 de hectare aflate în administrarea ADS.

Situația patrimonială a unor suprafețe de teren agricol, de cel puțin 8.023,5 ha, aflate în administrarea ADS, dar neexploatate de instituție, pentru care au fost emise titluri de proprietate de autoritățile publice locale, nu a fost clarificată”, se precizează în document.

Tot la ADS, conform raportului CC, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului „au fost prezentate date și informații incomplete și incorecte cu privire la bunurile imobile (terenuri) administrate de ADS atât în ceea ce privește componența, cât și valoarea acestora (ADS)”.

În condițiile în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) (la pachet cu instituțiile din subordine) ocupă locul al III-lea în topul ordonatorilor principali de credite, cu cele mai mari alocări de credite bugetare (17.036 de milioane de lei sau 11,35% din bugetul de stat), după Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), cu alocări totale de 35.794 de milioane de lei (23,84% din bugetul de stat), și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), cu alocări totale de 18.462 de milioane de lei (12,29% din bugetul de stat), era și normal ca auditorii Curții de Conturi să acorde o atenție deosebită problemelor constatate în instituțiile menționate. 

Nereguli au fost constatate și la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) – structura centrală, respectiv la Agenția Națională pentru Zootehnie „GK Constantinescu” (ANZ), asupra cărora vom reveni.

Probleme și mai mari, la APIA

Și în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), instituție care gestionează fondurile europene FEGA și care are cel mai mare grad de absorbție din România, unul de peste 99 la sută, s-au descoperit nereguli. Mai puține ca număr la nivel central, mai multe la centrele județene. În ceea ce privește însă valoarea sumelor cu privire la care au fost depistate probleme, Curtea de Conturi a informat doar asupra situației de la nivel central, nu și cu privire la cea din teritoriu.

Concret, în document se precizează că, în cazul APIA (sediul central), printre altele, entitatea citată „nu a înregistrat sau a înregistrat eronat în evidența tehnico-operativă debitele/accesoriile rezultate din acordarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, situație care a condus la înregistrarea și menținerea nejustificată, peste termenul legal, în soldul contului «Decontări din operațiuni în curs de clarificare» a sumei de 1,858 mii lei”.

De asemenea, APIA la nivel central „nu a clarificat menținerea în evidența contabilă a unei datorii de natură comercială, în sumă de 19.659 mii lei (n.r. - peste 19,6 milioane de lei), neefectuând o analiză de specialitate pentru stabilirea situației juridice și economice a respectivei operațiuni și neînregistrând această sumă în conturile contabile corespunzătoare”.

În ceea ce privește centrele județene ale APIA, auditorii Curții au constatat că „au existat cazuri în care s-au efectuat plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, situație despre care atât șefia agenției, cât mai mult ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, ar trebui să dea explicații.

Mai exact, potrivit raportului, vorbim de efectuarea unor plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură unor solicitanți (persoane juridice) care nu îndeplineau condițiile de acordare a acestei forme de sprijin financiar, aflându-se în stare de dificultate financiară (cazul depistat la CJ APIA Bacău). Totodată, s-au făcut plăți necuvenite ca urmare a declarării eronate a suprafețelor de teren agricol de către beneficiari, precum și a neaplicării rezultatelor controalelor efectuate pe teren asupra suprafețelor de teren agricol declarate de beneficiari la cererile de acord prealabil de finanțare/de plată (situație constatată la CJ APIA Bihor).

În aceeași ordine de idei, auditorii Curții de Conturi au considerat drept necuvenită acceptarea la plată a unor ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, în condițiile în care pe numele solicitanților erau emise procese-verbale de debit în baza OG nr. 14/2010 și care se aflau în perioada celor trei ani calendaristici de la data încasării sumelor necuvenite pentru ajutoarele de stat acordate în perioada 2013 (cazul CJ APIA Covasna), respectiv pentru neîncadrare în suprafața totală aferentă culturilor cu același consum (cazurile CJ APIA Covasna și CJ APIA Gorj).

Nu în ultimul rând, auditorii au catalogat efectuarea unor plăți drept necuvenite, reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, ca urmare a declarării unor suprafețe mai mari decât cele reale (cazurile CJ APIA Hunedoara, CJ APIA Ialomița, CJ APIA Mehedinți și CJ APIA Suceava), cât și a acordării ajutoarelor unor beneficiari care au avut și discounturi financiare/cantitative de la furnizorii de carburant (cazul CJ APIA Ilfov).

Curtea de Conturi, cu ochii pe acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi a României, tot la APIA s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor. Mai exact, acestea se referă la declararea, în cererea unică de plată a subvenției, a unui număr mai mare de animale decât cele deținute efectiv (cazul CJ APIA Arad).

O altă problemă depistată în acest context a fost „decontarea nejustificată a cheltuielilor pentru un ajutor de stat în cazul serviciilor prevăzute pentru determinarea calității genetice a raselor aferente, pentru un efectiv de animale mai mare decât cel deținut” (cazul CJ APIA Cluj).

De asemenea, s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor ca urmare a acordării de ajutoare de stat în sectorul creșterii animalelor unor beneficiari, fără documente justificative. „În timpul auditului, deficiențele au fost remediate parțial prin transmiterea către DSVSA a bazelor de date privind REN pentru beneficiarii serviciilor (CJ APIA Gorj)”, explică auditorii.

Nu în ultimul rând, s-au constatat nereguli în contextul acordării de ajutor de stat necuvenit pentru întocmirea și menținerea registrelor genealogice ale raselor de animale, în condițiile deținerii unui efectiv de animale mai mic decât cel prevăzut de lege (cazul CJ APIA Suceava).

„În ceea ce privește creanțele provenite din sume plătite în mod necuvenit, s-au identificat situații în care nu s-au calculat, înregistrat și raportat, prin situațiile financiare încheiate la 31.12.2017, dobânzi și penalități de întârziere, aferente debitelor din subvenții necuvenite neîncasate în termen (CJ APIA Brăila), precum și accesorii datorate de către beneficiari ai ajutoarelor de stat care au fost încasate în mod necuvenit (CJ APIA Covasna)”, menționează în plus auditorii Curții de Conturi.

Totodată, precizează aceștia, CJ APIA Suceava „nu a realizat venituri la bugetul de stat, constând în debite pentru care entitatea nu a efectuat demersurile legale în vederea transmiterii la ANAF pentru urmărire și încasare sau debite pentru care nu au fost calculate dobânzi și penalități de întârziere, conform prevederilor legale, pentru perioada cuprinsă între data scadenței și data transmiterii acestora la ANAF”.

Recomandările Curții de Conturi pentru șefia entităților din subordinea MADR în scopul eliminării abaterilor, erorilor și deficiențelor care nu au putut fi corectate/eliminate pe parcursul misiunilor de audit financiar se referă la recuperarea sumelor acordate necuvenit sau nelegal, corectarea erorilor de înregistrare în evidența contabilă, cunoașterea exactă și reflectarea corespunzătoare în evidențele tehnico-operative și financiar-contabile a valorii reale a bunurilor imobile care alcătuiesc patrimoniul instituției, monitorizarea atentă a proceselor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, inițierea demersurilor pentru modificarea corespunzătoare a Anexei nr. 3 la HG nr. 1705/2006 în acord cu actele normative de transmitere a dreptului de administrare a bunurilor din domeniul public al statului, precum și cu valorile stabilite în urma acțiunii de reevaluare.

2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi

În Raportul public pe anul 2017 sunt prezentate, într-o manieră sintetică, rezultatele misiunilor de audit public extern (financiar, al performanței și de conformitate) efectuate de Curtea de Conturi la entitățile cuprinse în programul pe anul 2018, inclusiv rezultatele auditului public extern efectuat de Autoritatea de Audit asupra fondurilor europene care vizează exercițiul bugetar 2017.

Anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 1.670 de misiuni de audit financiar, 30 de misiuni de audit al performanței și 572 de misiuni de audit de conformitate, acțiuni realizate la un număr de 2.522 de entități.

„2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi a României prin dezvoltarea unei culturi instituționale a transparenței și a deschiderii către dialog, iar calitatea rapoartelor a întărit poziția auditului public și încrederea partenerilor noștri și a societății în managementul responsabil al finanțelor publice. Curtea de Conturi rămâne un partener implicat în demersul instituțional și legislativ de identificare a celor mai bune soluții care să contribuie la gestionarea eficientă a resurselor bugetare”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2000 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2017 a fost transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Publicat în Ultimele noutati

Într-un interviu acordat ediției online a RF, directorul general al Agenției Domeniilor Statului (ADS), Cătălin Gheorghe Bologa, a precizat că până la data de 4 iulie 2018, nici Agricost SA Brăila și nici Al Dahra Agriculture LLC, holdingul guvernamental emiratez care a preluat compania dețiută de Constantin Duluțe (potrivit informării Consiliului Concurenței din 2 iulie 2018), nu au informat instituția de stat cu privire la acest demers care implică preluarea prerogativelor contractuale de prelucrare a terenului agricol din Insula Mare a Brăilei.

Fără să fi fost transmisă în mod expres o solicitare de presă către Consiliul Concurenței, autoritatea a postat de la sine putere un comunicat de presă, luni, 2 iulie 2018, prin intermediul căruia preciza negru pe alb că a autorizat „tranzacția” prin care Al Dahra Agriculture LLC. din Emiratele Arabe Unite a preluat compania Agricost SA Brăila.

Cel puțin până în prezent, singura instituție transparentă din punctul de vedere al informațiilor legate de tranzacția care a făcut să curgă multă cerneală în mass-media, autoritatea de concurenţă a evaluat „achiziția” din punctul de vedere al legislaţiei în domeniu şi a constatat că aceasta „nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia”.

Ca urmare, vocile autorizate din cadrul Consiliului Concurenţei au afirmat că s-a emis o decizie de autorizare cu respectarea termenului prevăzut de lege. În același timp însă, au fost notificate și alte autorităţi cu atribuţii în domeniu, care vor lua decizii din perspectiva legislației specifice în competenţa acestora.

Astfel, în plus față de lipsa de transparență față de ADS a celor doi parteneri contractuali, nici statul nu pare a se informa cu privire la această tranzacție-gigant. Nu știm în acest caz către care autorități au fost trimise aceste notificări din partea autorității de concurență, în condițiile în care statul român, prin Agenția Domeniilor Statului, nu a fost informat, potrivit șefului instituției.

Bologa a recunoscut că abia atunci când cele două entități comerciale care și-au dat mâna peste țară vor informa și ADS-ul cu privire la intențiile lor, agenția va ști cum anume să gestioneze relația contractuală care vizează exploatarea celor circa 58.000 de hectare de teren agricol din Insula Mare a Brăilei.

Chiar dacă, în opinia unora, este un plătitor de redevență prea mică pentru încasările și subvențiile primite an de an de la statul român și de la Uniunea Europeană, Agricost rămâne pe locul I în Top 3 ADS la plăți, cu circa un sfert din totalul încasat în 2017.

Pentru a satisface măcar parțial nevoia publicului de informații pe acest subiect, mai multe detalii aflăm din interviul cu Cătălin Gheorghe Bologa.

Revista Fermierului: Domnule Bologa, care sunt informațiile pe care le dețineți la această oră cu privire la tranzacția prin care Al Dahra Agriculture LLC. din Emiratele Arabe Unite a preluat compania Agricost SA Brăila, cea care lucrează terenurile agricole din Insula Mare a Brăilei, mișcare autorizată inclusiv de Consiliul Concurenței?

Cătălin Gheorghe Bologa: Deocamdată, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin Agenția Domeniilor Statului (ADS), cea care administrează terenurile agricole aflate în proprietatea statului și care are un contract de concesiune prin atribuire directă cu Agricost SA Brăila, nu a fost informată nici neoficial, nici într-un mod oficial cu privire la relația comercială între această companie și un potențial cumpărător, partener, asociat; este o chestiune care ține de o relație comercială între doi parteneri, persoane juridice.

La momentul la care cele două entități vor încheia această tranzacție, vom fi și noi informați cu privire la modalitatea prin care cei doi au căzut de acord. Când vom afla într-un mod oficial care este forma gândită de cei doi parteneri, la momentul acela vom ști exact ce avem de făcut: se încheie un nou contract, nu se încheie, se va modifica, se va face un act adițional. Pur și simplu, la momentul respectiv vom ști ce avem de făcut.

R.F.: În ceea ce privește redevența pe care Agricost SA Brăila o plătește (și înainte, TCE Trei Brazi) ca urmare a exploatării terenului agricol din Insula Mare a Brăilei (IMB), au fost discuții ani la rând fie că aceasta ar fi mare, fie că ar fi mică. Cifrele sunt cele care sunt, iar contractul a fost încheiat cu mult timp în urmă prin atribuire directă. Sub ce formă ar putea fi renegociat acest contract cu noii acționari ai Agricost?

C.G.B.: În primul rând, trebuie subliniat că orice contract între doi parteneri, chiar dacă unul dintre ei este statul român, dar se supun acelorași legi din Codul Civil, dacă nu este prevăzută o renegociere a redevenței stabilite la momentul parafării, nu se poate face. Singura modalitate de a stabili o nouă redevență și, bineînțeles, una mai mare, este când se încheie un nou contract. Referitor la faptul că există diverse păreri că ar fi o redevență mică, mare, pe IMB, trebuie menționat că acest contract a fost încheiat prin atribuire directă datorită faptului că au fost cumpărate activele din Insula Mare a Brăilei și n-a fost supusă unei proceduri de licitație publică deschisă, care în mod normal ar fi crescut nivelul redevenței.

Ca o concluzie, nivelul redevenței se renegociază la încheierea unui nou contract.

Pentru că am văzut mai multe informații vehiculate pe la diverse posturi de televiziune conform cărora România s-ar fi rupt, că România ar fi rămas fără IMB, trebuie să precizez că Insula Mare a Brăilei este teritoriu românesc, este teritoriul statului român, iar acea insulă, acel teren, nu se negociază și nu se vinde.

R.F.: Ați menționat un aspect foarte important, și anume acela că IMB este teritoriu românesc. Știm foarte bine că Insula Mare a Brăilei este aproape de frontiera de stat. În cazul în care vorbim de un nou acționar, de această dată, străin – Al Dahra, sunt anumite instituții care trebuie să intre în acțiune și să acorde avizele necesare, chiar dacă vorbim doar de o societate care lucrează pe o perioadă lungă un teren aflat în proprietatea statului?

C.G.B.: Așa cum este prevăzut în Legea Fondului Funciar, pentru terenurile care sunt la o anumită distanță de granița țării trebuie să se obțină anumite avize de la instituții care se ocupă de siguranța națională – MApN, serviciile de informații și alte servicii specifice zonei.

Este o chestiune reglementată de Legea Fondului Funciar și de cea a Siguranței Naționale, dar în care ADS nu este parte decidentă în mod direct.

R.F.: Dar veți fi informați la momentul oportun cu privire la eliberarea acestor documente?

C.G.B.: Da. Însă neștiind, deocamdată, care va fi modalitatea de colaborare, probabil că organismele care au obligația de a verifica lucrurile acestea vor solicita sau nu un aviz. Dacă vom fi în situația să încheiem un nou contract, bineînțeles că trebuie să avem și acel aviz care poate fi cel precedent sau unul nou.

R.F.: Care a fost nivelul redevenței plătite de societatea Agricost în 2017?

C.G.B.: Agricost este cel mai mare contribuabil. Compania plătește redevența cea mai mare, una care se apropie de un sfert din totalul încasărilor. Asta, în condițiile în care, anul trecut, ADS a încasat redevențe de aproximativ 97 de milioane de lei, iar firma menționată a plătit cam 25 de milioane de lei.

N-am avut niciodată o problemă relațională cu dânșii, și-au plătit toate obligațiile financiare la timp. De asemenea, am urmărit realizarea la timp a investițiilor. Și asta, pentru că avem în vedere și modul de exploatare a terenului, în general, în țară, nu numai în IMB, pentru că trebuie să ținem cont că acest teren trebuie să ne hrănească și în următorii 100 de ani, nu doar să dea un randament bun pe un termen scurt. De aceea, urmărim cu atenție investițiile care se fac.

R.F.: Inclusiv cele menite să mențină calitatea solului? La un moment dat, cei de la Institutul de Pedologie vorbeau de pericolul reprezentat de așa-zisul „minerit al solului”, de utilizare a sa într-un mod superintensiv, fără utilizarea amendamentelor. În cazul în care acționariatul se schimbă, veți monitoriza cu și mai mare atenție utilizarea solului din IMB?

C.G.B.: Nu, pentru că monitorizarea va avea loc la fel de bine cum a fost făcută și până acum. Ca atare, nu văd de ce ar fi o modificare din punctul acesta de vedere.

R.F.: Știm că există un Top 3 ADS societăți plătitoare de redevență. Ne puteți da mai multe informații?

C.G.B.: Imediat după Agricost, următorul mare concesionar este Maria Trading, care are, cred, terenuri în mai multe județe – Călărași, Constanța etc., dar cea mai mare suprafață o are în Călărași, undeva la 11.000 ha, în total. Acest contribuabil plătește o redevență de aproximativ 4,2 milioane de lei pe an. Apoi ar fi Agro Chirnogi, care, la fel, are teren concesionat în Călărași, circa 9.500 ha, și contribuie cu peste două milioane de lei redevență anuală.

R.F.: Pentru că s-a tot discutat de investitori străini și de așa-zisă acaparare a terenurilor, de o prelucrare intensivă a lor, avem, pe de-o parte, fermierii români, unii dintre ei naționaliști, dornici să-și mărească suprafețele lucrate, iar pe de altă parte, alte voci care spun că este normal să avem străini în agricultura românească. Cum vedeți dumneavoastră această diferență de viziune?

C.G.B.: Înțeleg neliniștea de pe piața funciară, dar trebuie să nu uităm un lucru, și anume acela că România este țară membră a Uniunii Europene; ne obligăm să respectăm aceleași regulamente. Din punctul nostru de vedere, al MADR, prin ADS, ca administrator al terenurilor statului, trebuie să ne îngrijim, în primul rând, de chestiunile tehnice. Mai exact, chiar dacă este un străin care ia în concesiune un teren în condițiile legii, da, i-l dau; n-am niciun motiv să nu i-l dau. Îl lucrează în conformitate cu obligațiile contractuale, ceea ce presupune și investițiile în teren ș.a.m.d.? O facem. Nu putem stopa, nu putem pune piedici unor cetățeni străini să poată exploata terenul din România, în condițiile legii.

Afirmațiile că „s-ar externaliza profitul”, „s-ar exporta subvenția”, „ar pleca banii din țară” nu sunt o fugă de răspundere, dar MADR nu are niciun instrument de a urmări lucrurile acestea. Cred că sunt alte instituții ale statului român care ar trebui să facă acest lucru, în conformitate cu legea. Dacă entitățile despre care vorbim exportă profitul în mod legal, asta este. Nu știu dacă s-ar dori să se facă ceva, poate doar la nivel legislativ să fie luate măsuri. Însă ADS trebuie să-și îndeplinească doar atribuțiunile care îi parvin în urma contractului cu concesionarii.

R.F.: Ca aflux însă, în 2017, ați constatat o majorare a cererilor de preluare de teren arabil în concesiune de resortisanți străini, persoane juridice sau nu?

C.G.B.: Nu. Avem, deja, firme cu acționari cetățeni străini care își fac treaba foarte bine, la fel cum o fac și cei români.

R.F.: Cu privire la suprafețele de teren pe care ADS încă nu le-a contractat, au scăzut ele în ultima perioadă, ca urmare a cererilor de preluare în concesiune?

C.G.B.: Noi administrăm circa 370.000 de hectare de teren agricol, cu diferite categorii. Avem rămase neconcesionate undeva până în 50.000 ha. De ce nu reușim să le concesionăm și pe acestea? Sunt categorii de teren care nu sunt atractive, cum ar fi clădirile, drumuri agricole, diguri sau sunt suprafețe pe care nu s-au făcut îmbunătățiri funciare, situații în care acestea sunt neatractive. Noi le scoatem la concesiune, dar nu vine nimeni să liciteze pentru ele. Nu le putem concesiona cu forța, cuiva.

R.F.: Și totuși, în ciuda celor spuse de dumneavoastră, sunt tineri fermieri care se plâng că nu au acces la suprafețe de teren agricol pentru a le lucra. Cum îi poate ajuta statul să obțină pământul de care au nevoie?

C.G.B.: Pentru a completa ceea ce am spus mai devreme: - în cazul celor 50.000 ha pe care nu le-am putut concesiona, într-adevăr, unul dintre motivele îngreunării contractării este generat de un grad sporit de fărâmițare – 5 hectare, 7 ha, maximum 10 ha. Normal că marii fermierii nu au ce face cu aceste suprafețe. De aceea, facem tot posibilul să ne îndreptăm către acești tineri fermieri, pentru care cadrul legal există de a le putea chiar da în atribuire directă suprafețele. Doar în cazul în care există două cereri pe aceeași suprafață, atunci trebuie să scoatem terenul la concesiune. Legea spune că le putem da tinerilor până la 50 ha, asta înseamnă că ei pot lua 3 ha, 5 ha etc. Cred că sunt soluții pentru dânșii, astfel încât să putem da în concesiune aceste terenuri care, dacă sunt tineri, poate nu au cu toții posibilități financiare de a exploata terenuri mari. Astfel, ei se pot orienta către înființarea de livezi, de viță-de-vie și, atunci, își pot face un plan de afaceri și pentru cinci hectare, nu pentru 50 ha.

R.F.: Am discutat de gradul de colectare a redevenței pe 2017. Îmi aduc aminte de anii anteriori, când cifrele nu erau atât de bune, când existau procese pentru recuperarea creanțelor etc.

C.G.B.: La sfârșitul anului trecut, la 31 decembrie, reușeam să colectăm redevențe în proporție de 99,40 la sută. Știu că s-a făcut inclusiv o analiză a colectării până la data de 1 iulie 2018 și avem și de această dată un grad de colectare de peste 99 la sută.

În ceea ce privește recuperarea de creanțe, situații de acest gen nu mai avem. Diferența nesemnificativă este reprezentată de accidente, să le spunem. Discutăm de armonizare a unor aspecte tehnice și nu de situația în care nu se vrea efectiv să se plătească redevența.

Publicat în Interviu

Amendamentele aduse Legii 17/2014 și analizate în prezent în Parlamentul României urmează o „logică de interes statal”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea, sâmbătă, 12 mai 2018, la Bistrița, astfel că, în succesiunea preemptorilor, primii beneficiari ar urma să fie cei care au folosit în arendă terenurile arabile, urmaţi de tineri şi, la final, de Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

„Legile pe care trebuie să le dăm în România sunt în primul rând pentru români, creând mecanisme juridice în aşa fel încât să facilităm drumul spre cumpărare a terenurilor pe care le doresc românii noştri. Am pus, de pildă, o serie întreagă de precizări în aşa fel încât etapele acelea de preempţiune, categoriile de preemptori să aibă o logică de interes statal. În momentul în care începe vânzarea unui teren, primul care trebuie să beneficieze, să fie în poziţia de prim beneficiar al unei asemenea oferte, în condiţiile în care doreşte, este cel care îl are în arendă, în aşa fel încât să nu rupem exploataţiile pe care le-am făcut. Apoi, tânărul, şi am introdus, evident, în joc şi Agenţia Domeniilor Statului, în aşa fel încât statul, în condiţiile în care preemptorii - cei din familie, cei care arendează, tinerii - nu doresc să cumpere terenurile respective, statul să intervină să cumpere aceste suprafeţe, ca apoi, printr-o politică statală, în funcţie de voinţa politică care există, să putem da acele terenuri acolo unde interesul statului pentru binele ţării se îndreaptă”, a afirmat ministrul de resort.

Petre Daea a adăugat că legiuitorii români sunt preocupați în prezent de a facilita apariția de noi exploatații cu acționariat român, de preferință administrate de tineri fermieri.

„Am introdus iniţiative legislative în Parlament, în aşa fel încât lucrările să capete consistenţă privind interesul pe care îl avem în acest domeniu. Şi avem legea în Parlament care vizează facilităţi pentru tineri, care trebuie să devină mâine fermieri ai ţării, pentru că nu poţi să fii fermier fără teren. (...) Este un mecanism pus în mişcare anul trecut, s-a folosit de acest mecanism o parte din doritorii a cumpăra teren în România şi a face treabă. În altă ordine de idei, suntem preocupaţi să creăm exploataţii în ţară, acele exploataţii necesare pentru realizarea unor randamente sporite, în aşa fel încât costurile de producţie să fie susţinute prin câştigul pe care îl pot obţine realizând producţii mari şi o valorificare la timp şi la preţuri convenabile pentru fiecare fermier”, a continuat Daea.

Analiștii români afirmă despre proiectul de lege prin care se amendează/completează Legea nr. 17/2014 că, din păcate, așa cum este acum, actul normativ favorizează exploatațiile mari și foarte mari, cu suprafețe uneori excesiv de mari, pe care le lucrează și în arendă și care, prin prevederile legii, dar și ale celor din proiectul de lege în dezbatere, deschid un drept preemțial de rang superior, pentru a le cumpăra.

De asemenea, cercetătorii specializați precizează că legea, nici cea existentă, nici inițiativa legislativă, nu stabilesc o limită de suprafață până la care se poate cumpăra teren agricol.

„Nu cred că trebuie permisă acumularea unor suprafețe de teren agricol/arabil extravilan foarte mari, care pot crea – la rândul lor – probleme economico-sociale în zona rurală. Nu trebuie să se ajungă la blocarea unor comunități rurale, cum se întâmplă astăzi”, afirmă fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, într-o lucrare de specialitate.

De asemenea, Tabără consideră că sub nicio formă nu ar trebui să se permită ca persoanele fizice sau chiar juridice să dețină în proprietate suprafețe de peste 1.000 ha.

„Cei care dețin în proprietate suprafețe agricole sau arabile în extravilan, de peste 1.000 ha, nu ar trebui să mai aibă dreptul de a participa la piața funciară pentru a achiziționa pământ în proprietate. Își pot mări exploatațiile (ferma) prin arendare”, a mai precizat Valeriu Tabără în lucrarea sa.

O concentrare excesivă a suprafețelor de teren agricol/arabil în mâna unui număr mic de proprietari, mai spune el, poate crea o serie de neajunsuri, cu consecințe grave asupra întregului sistem socio-economic nu numai în zona rurală, ci și la nivel național.

Publicat în Piata agricola

Printr-o decizie a prim-ministrului Viorica Dăncilă, publicată joi, 22 martie 2018 în Monitorul Oficial, Alexandru-Valentin Țachianu a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Anterior, acesta ocupase postul de preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), fiind numit în această funcţie în martie 2017, printr-o decizie a premierului Sorin Grindeanu.

În vârstă de 39 de ani, ing. Alexandru Țachianu a mai ocupat funcția de director al Grupului de Acţiune Locală și este fiul lui Marian Țachianu, primar al comunei Braniștea, județul Dâmbovița, șef al PSD Braniștea și asociat unic al unei profitabile firme care se ocupă cu producția, prelucrarea și distribuția de semințe.

Tatăl lui Alexandru-Valentin Țachianu este unic asociat la SC Agro Alexoana SRL și acționar la SC Agromec Braniștea SA. Prima firmă, numită după numele copiilor săi, a fost premiată și în 2014, și în 2015, de către Ministerul Agriculturii, pentru rezultatele deosebite obținute. În 2015, a primit premiul „Fermierul Anului”, ca urmare a rezultatelor obţinute la nivelul fermei din Braniştea, preluată de la tatăl său.

Publicat în Știri interne

La numai câteva zile de la trimiterea pe flux a inițiativei legislative privind Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Mihai Vișan, confirmă susținerea întregului lanț de producție agro-zootehnică începând de la anul.

În plus, și piața funciară este luată în calcul, prin dorința de întărire a rolului ADS ca „jucător” pe piața de profil.

„Programele care vor fi demarate în anul 2018: - program pentru susținerea crescătorilor de suine în activitatea de reproducție, pentru susținerea crescătorilor de păsări în activitatea de reproducție, program de sprijin pentru comercializarea lânii, înființarea de centre de colectare-prelucrare legume-fructe, program de investiții în sectorul de creștere a taurinelor, program de investiții în sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor, program de dezvoltare a raselor românești Bazna și Mangalița, revitalizarea liceelor agricole prin preluarea finanțării activităților specifice de către MADR, programul „Mierea în școli”, pentru elevi, program pentru încurajarea activităților din zona montană, investiții în acvacultură, program național pentru îmbunătățirea calitativă a efectivelor de bivoli, program național de ameliorare genetică la ovine și caprine în vederea combaterii screpiei, program privind gestionarea durabilă a terenurilor și întărirea rolului ADS ca jucător pe piața funciară”, a declarat Vișan în cadrul conferinței PRIA Agriculture.

În ceea ce privește producția agricolă în anul 2017, acesta a ținut să arate că România a obținut producții foarte bune în acest an la grâu, mazăre, rapiță, orz, „cele mai mari din istoria țării”, potrivit afirmațiilor sale, agricultorii beneficiind atât de subvenții la timp, cât și de o vreme favorabilă în majoritatea regiunilor țării.

În plus, a adăugat Mihai Vișan, toate subvențiile pentru Campania 2016 s-au acordat până în 31 martie 2017.

„Cererile pentru Campania 2017 au fost depuse până la 15 mai 2017, creându-se premisele pentru acordarea avansurilor începând cu 16 octombrie a.c., iar plata regulară, până la 31 martie 2018. S-au acordat subvenții la reducerea accizei la motorină. Fondurile atrase prin subvenționarea agriculturii și intrate efectiv în țară se cifrează în acest an la 1,77 miliarde de euro”, a conchis el.

Petre Daea la „Ziua Porumbului” de la Orezu: „Da, vom avea roșii românești de Crăciun!”

Cel mai răsunător succes al actualei guvernări este programul tomate în sere.

Producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, începând din acest an, printr-un program guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă.

Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 de euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Programul se desfăşoară pe o perioadă de opt ani.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, de 3.000 de euro/an, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 de metri pătraţi, să obţină o producţie de minimum două kilograme tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 de kilograme, dovedită cu documente justificative.

Potrivit spuselor șefului lui Mihai Vișan, nu mai puțin de 4.300 de producători de tomate au închis ciclul I și au luat banii, partea a II-a din program fiind, în viziunea lui Petre Daea, pe un drum bun. În plus, el confirmă că românii vor avea pe masa de Crăciun tomate românești.

„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR.

360 de milioane pentru „Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”

În data de 6 septembrie 2017, biroul permanent al Camerei Deputaților primea de la senatoarea PSD Doina Silistru și de la deputatul PSD Ioan Munteanu inițiativa legislativă privind aprobarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, valoarea totală a propunerii de ajutor de stat reglementată prin intermediul acesteia fiind de 360 de milioane de euro, unul care ar urma se fie susținută din bugetul național.

Potrivit proiectului de act normativ – BP343/2017 –, una dintre condițiile primordiale pentru încasarea sumelor disponibile este ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției.

Publicat în Ultimele noutati