Miercuri, 13 Septembrie 2017 22:23

Ion Roșu spune că existența „băieților deștepți ai cărților de rasă” este în realitate doar o polemică și un lucru greșit înțeles. Cum rămâne însă cu schema desenată?

Scris de
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Oficial, directorul general-adjunct al Direcției generale politici de piață din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ion Roșu, este de părere că existența „băieților deștepți ai cărților de rasă” este în realitate doar o polemică și un lucru greșit înțeles, însă off the record, informațiile pe care le-am obținut, schematic, ce-i drept, indică în mod clar cine stă în spatele recentului scandal mediatic creat și care sunt resorturile ascunse.

Scandalurile care gravitează în jurul subiectului Registrului Genealogic al rasei și al Controlului Oficial al Producției (COP) suscită interes încă de la decizia țării noastre de a investi în păstrarea cărților de rasă și în testările calitative ale materiilor prime. Subiectul acestui interviu nu a fost însă nici pe departe de a aduce lămuriri într-un scandal iscat de o parte a presei agricole. Că există sau nu „băieții deștepți ai cărților de rasă”, noi nu ne putem pronunța, atâta vreme cât oficialitățile statului nu devoalează informațiile pe care le dețin; și le dețin!

De asemenea, că există interese din partea unor „crescători de animale”... fără animale, astfel încât să-și încaseze „și ei dreptul lor” sau din partea altora care vor mai mulți bani pentru că au abordat o anumită modalitate de analiză genomică specializată, despre asta... autoritățile vorbesc „off the record”, pe scheme hipersintetizate (o astfel de schemă se află și în posesia noastră).

Când am plănuit realizarea acestui interviu, ne gândeam că aceia care au prerogative în a prezenta publicului rezultatele preliminare sau finale ale supracontroalelor (constante) care vizează Registrele Genealogice ale raselor și Controlul Oficial al Producției (COP) vor devoala situația reală din acest domeniu de interes. Este bine-cunoscut faptul că se efectuează verificări asupra modului în care sunt ținute registrele genealogice și dacă sunt îndeplinite condițiile de acreditare. Așa, și? Autoritățile tac în realitate și spun doar ce se vrea să se audă.

În cadrul interviului de față, directorul general-adjunct al Direcției generale politici de piață din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ion Roșu, afirmă că beneficiarul final al ajutorului financiar pentru ameliorarea animalelor este însuși fermierul și că ideea de „băieți deștepți ai cărților de rasă” (parafrazându-i pe colegii noștri de presă) nu este altceva decât „o polemică”, „un lucru greșit înțeles”.

Promitem că la următorul interviu insistăm să aflăm de la Ion Roșu detaliile schemei desenate, off the record, rămasă în posesia noastră, informații pe care noi le considerăm „incendiare” și care indică în mod clar cine stă în spatele scandalului mediatic creat și care sunt resorturile ascunse ale acestuia.

schemaMulțumim și de această dată Surse și Resurse (http://sursesiresurse.weebly.com).

Revista Fermierului: Să explicăm mai clar cititorilor noștri ce înseamnă acest proces de „ținere” a unui Registru Genealogic de rasă.

Ion Roșu: Aș porni în primul rând de la ceea ce înseamnă Registrul Genealogic și de ce este bine ca acest registru să fie condus. În vederea ameliorării unei rase de animale, aceasta trebuie neapărat să fie izolată reproductiv, să i se cunoască performanțele, precum și ascendenții și descendenții. De asemenea, Registrul Genealogic al rasei este instrumentul de izolare reproductivă.

Pentru a conduce un Registru Genealogic, este neapărat nevoie să cunoaștem performanțele productive ale animalelor, iar acest lucru se face prin controlul acestora. Dacă discutăm de taurine, în momentul de față există mai multe asociații acreditate pentru conducerea Registrului Genealogic al rasei. Sigur, aceste asociații au fost acreditate după o procedură specializată. Au depus un dosar de acreditare la Agenția Națională pentru Zootehnie, autoritatea competentă în domeniu. Dosarul acesta a fost evaluat și au primit acreditarea pentru conducerea Registrului Genealogic de diferite rase.

Din punctul meu de vedere, da, la acreditare, toate aceste asociații care astăzi sunt acreditate în vederea conducerii Registrului Genealogic al rasei au îndeplinit condițiile necesare în acest sens. Pentru fiecare rasă, sunt acreditate mai multe asociații. Într-un județ, pot fi acreditate chiar și două asociații pentru efectuarea controlului oficial al producției.

R.F.: Ce înseamnă efectuarea acestui control oficial al producției?

I.R.: Lună de lună, un controlor al unei asociații acreditate merge în ferme și prelevează probe de lapte după o anumită tehnică de la toate vacile care sunt în lactație în momentul acela. Ulterior, acele probe de lapte sunt trimise la un laborator, unde se realizează mai multe analize fizico-chimice. Cantitatea de lapte, împreună cu rezultatul analizelor de laborator, datele de producție, însămânțări, fătări și toate celelalte, intră într-o bază de date care se găsește și care este gestionată de către Registrul Genealogic al rasei.

R.F.: Să vorbim și de acest Control Oficial al Producției (COP). Care este rolul său, până la urmă?

I.R.: Rolul COP este acela de a cunoaște performanța exactă a fiecărui animal. Sigur, acest control de producție are și un rol în managementul fermei. Este bine ca toți crescătorii să cunoască animalele, performanța acestora și, de ce nu, dacă vorbim la vacă, de numărul de celule somatice, să cunoască și să poată acționa din timp și asupra stării de sănătate a animalului.

R.F.: Că România a decis să finanțeze Cartea de Rasă este bine-cunoscut acest fapt. Care sunt beneficiile pentru fermieri, până la urmă, ca urmare a existenței COP și a Registrului Genealogic? Ce câștigă crescătorul de animale de pe urma acestor acțiuni de verificare?

I.R.: Nu este adevărat că toți banii aceștia nu se dau pentru fermieri, că tot se vorbea de polemica „băieților deștepți ai cărților de rasă”. Beneficiarul final al acestui ajutor financiar pentru ameliorarea animalelor este fermierul. Chiar dacă, astăzi, acesta nu beneficiază de bani, el va avea parte în viitorul foarte apropiat de animale cu o productivitate mult mai mare, cu o calitate genetică evidentă. Astfel, de la o zi la alta, crescătorul va avea animale mult mai productive.

R.F.: Există sume care ajung direct la fermier pentru a-l sprijini sau asociațiile primesc acești bani în vederea derulării procedurilor menționate anterior?

I.R.: Așa cum actul normativ stipulează, beneficiarul final al acestui sprijin financiar este crescătorul de animale, dar banii aceștia nu ajung la crescătorul de animale. Sumele în cauză ajung la asociația care efectuează aceste servicii către crescător, indiferent că ele sunt serviciile de efectuare a COP sau servicii de menținere și de conducere a Registrului Genealogic.

R.F.: Care sunt cele mai performante asociații pe sectorul bovin? Întrebăm asta pentru că aici este interesul foarte mare. Presupunem că sunt anumite statistici efectuate cu privire la cheltuirea banului public.

I.R.: Nu putem discuta de asociații mai performante și de altele mai puțin. Pentru Bălțata Românească, astăzi, este acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic al rasei o singură entitate – Asociația Crescătorilor de Animale Bălțata Românească de tip Simmental de la Brașov. Eu vă pot spune că această asociație își desfășoară activitatea în condiții foarte bune, iar programul de ameliorare al acesteia este în desfășurare.

Pentru rasa Bălțată cu Negru Românească de tip Holstein Friză sunt acreditate două asociații, și anume Asociația Holstein RO și Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România. Și trebuie explicat și contextul: datorită specificității exploatațiilor, a fost aleasă această cale a împărțirii direcțiilor. Mai exact, la asociația Ho-RO sunt afiliați fermierii foarte mari, fermierii cu animale de valoare genetică foarte bună. În schimb, AGCT, care are filiale în întreaga țară, reunește sub cupola sa și exploatațiile crescătorilor de taurine cu capacități mai mici. Și la una, și la cealaltă, programele de ameliorare sunt în derulare.

R.F.: Cota de lapte a dispărut de ceva vreme. Consumatorul final așteaptă în continuare calitate din partea producătorilor. De la introducerea COP, nivelul calității laptelui autohton a crescut sau a rămas la fel, față de anii anteriori?

I.R.: Cu siguranță, calitatea laptelui a crescut din momentul în care s-a introdus COP. Și nu numai calitatea. Și aici mă bazez pe două argumente: marea majoritate a crescătorilor cu mai puține capete, care până la începutul COP mulgeau manual, au fost obligați să-și achiziționeze aparate de muls. În plus, vorbeam mai devreme de efectuarea unor teste calitative cu privire la producția de lapte; se determină inclusiv celulele somatice. Sigur, fermierul, având aceste rezultate ale analizelor de laborator, poate acționa, mergând până la scoaterea din efectiv a animalelor cu număr de celule somatice foarte mare.

R.F.: Continuă discuția cu privire la valoarea genetică a bovinelor de lapte, precum și la numărul acestora, mult mai mic față de primul deceniu de după Revoluție. Pe partea aceasta de Registru Genealogic al rasei s-a îmbunătățit ceva? Avem o filiație mai bună? O calitate mai ridicată a materialului seminal utilizat? Banii aceștia pe care Guvernul îi dă asociațiilor se justifică?

I.R.: Cu siguranță, investiția se justifică. În ameliorare nu ne putem aștepta la rezultate spectaculoase de la un an la altul. Progresul genetic nu se observă an de an. Știința ameliorării ne spune că progresul genetic este în „dinți de fierăstrău”. Acesta este de foarte multe ori mascat de variațiile mediului general și de ale celui special. Cu siguranță însă, observăm că, urmare a implementării COP, de la un an la altul (uneori mai sunt și sincope), performanța medie a efectivului de animale aflate în controlul oficial se îmbunătățește.

Să nu mergem doar la această producție de lapte, ci să ne uităm și la animalele pe care le obținem. Dacă în multe din fermele mai ales din zona colinară și din fermele mici, până la intrarea în COP, se efectuau monte cu tauri neautorizați, acestea au trecut la însămânțarea artificială. Astfel, produșii pe care îi obțin, cu siguranță, vor fi net superiori generației actuale. Ne putem aștepta – și cu siguranță așa va fi – ca în generația următoare să avem animale mult mai valoroase și mult mai productive decât este generația parentală.

R.F.: Am înțeles că, în momentul de față, sunt verificări asupra modului în care sunt ținute aceste Registre Genealogice de rasă și dacă sunt îndeplinite condițiile de acreditare. Ce a determinat statul să întreprindă aceste controale?

I.R.: Controalele acestea sunt efectuate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este normal ca aceste controale să se desfășoare din timp în timp.

R.F.: Și care ar fi timpul determinat pentru aceste controale? Dacă tot am intrat pe această zonă...

I.R.: ANZ efectuează inspecția modului în care se efectuează controlul oficial, într-un procent de 5-10 la sută din controalele efectuate conform legislației în vigoare. În momentul de față, MADR nu caută ceva anume, ci dorește să se asigure că se fac lucrările din punct de vedere tehnic, corect.

R.F.: Ce înseamnă corect? Procedural vorbind...

I.R.: Se efectuează controalele, sunt emise datele către Registrul Genealogic al rasei, iar la sfârșitul fiecărui an, RG realizează o ierarhizare a animalelor în funcție de valoarea de ameliorare a acestora.

R.F.: RG de cine este ținut în momentul de față?

I.R.: Registrul Genealogic al rasei este ținut de către asociațiile de crescători de animale și care sunt acreditate în vederea conducerii acestuia.

R.F.: În baza unor programe de calculator?

I.R.: În baza unei documentații de acreditare pe care au depus-o la autoritatea competentă și au fost acreditați. Sigur că una dintre condițiile de acreditare era și existența unui soft pentru acest lucru sau contractul cu cineva care deține un asemenea soft.

R.F.: Mai departe, aceste pachete de date unde ajung?

I.R.: Mai departe, aceste date vin către ANZ și către MADR sub forma unor buletine statistice în care, an de an, sunt trecute toate exploatațiile care sunt afiliate RG, cu vacile care au încheiat producția, cu producția acestora.

Din aceste grupe sunt alese cele mai bune exemplare bovine – așa-numitele vaci-mame de tauri – care, în urma împerecherilor nominalizate, vor da acei tăurași foarte buni din punct de vedere genetic, care sunt crescuți în România și care nu vor avea așa-numita criză de aclimatizare. Sunt unele exemplare de tauri de import care au această problemă. De foarte multe ori, chiar dacă, spre exemplu, aceștia se află în Germania pe locul I, acest lucru nu este valabil și la noi. Exemplarul în cauză, cât și urmașii săi nu vor ocupa același loc, tocmai ca urmare a condițiilor de mediu de diferite.

R.F.: Tineretul taurin este, mai nou, orientat către zona de lapte sau către cea de carne? Se tot discută susținerea ultimei direcții...

I.R.: În direcția dezvoltării creșterii taurinelor pentru producția de carne s-au întâmplat lucruri frumoase. Din datele pe care le deținem la ora actuală de la APIA, pe sprijinul voluntar cuplat, în sectorul taurinelor de carne sunt cereri depuse pentru un număr de aproximativ 20.000 de capete. Lucrul îmbucurător este că din acestea, mare parte sunt animale de reproducție de rasă pură și care aparțin raselor specializate (Aberdeen Angus, Limousine și Charolaise).

R.F.: Exportăm animale de carne? Animale vii?

I.R.: Se exportă animale vii din România, dar nu neapărat exemplare de rasă pură de carne, ci animale metise.

R.F.: În final, credeți că există sau nu „băieții deștepți ai cărților de rasă”?

I.R.: În opinia mea, totul este o polemică și este un lucru greșit înțeles.

Citit 240 ori

Articole recente - Ionel Vaduva

Articole înrudite

newsletter rf

surse si resurse

Publicitate

ADAMA semintetoamna 300x250

romania food

Banner 300x250 archiTECHture

Revista