fermier - REVISTA FERMIERULUI

Datorită faptului că un tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat nu este asimilat autovehiculului, conducerea sa pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu reprezintă o infracțiune, a decis miercuri, 12 aprilie 2017, un complet al instanței supreme într-o speță care a vizat dezlegarea unor chestiuni de drept.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată de Curtea de Apel Timișoara în vederea dezlegării unei chestiuni de drept, într-un dosar în care un bărbat (Ion Ilie Creinicean) a fost achitat de Judecătoria Deta pentru săvârșirea infracțiunilor de punere în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat și conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute de art 334 alin.1 și art.335 alin.1 din Codul penal.

Magistrații de la Curtea de Apel Timișoara au solicitat instanței supreme pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept cu următorul enunț: „În ce măsură tractorul agricol sau forestier condus pe drumurile publice devine asimilat autovehiculului, iar conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînregistrat, potrivit legii, sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere întrunește condițiile de tipicitate a infracțiunilor prevăzute de art.334 alin. 1 din Codul penal, respectiv art. 335 alin.1 din Codul penal”.

ÎCCJ a admis sesizarea și a decis că nu constituie infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

„În interpretarea noțiunii de «autovehicul», prevăzută de art. 334 alin.1 din Codul penal și art. 335 alin.1 din Codul penal, raportat la art. 6 pct.6 si pct.30 din OUG nr.195/2002, modificată și completată prin OG nr.21/26.08.2014, conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat potrivit legii sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunilor prevăzute de art.334 alin.1 din Codul penal, respectiv, de art.335 alin.1 din Codul penal. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit dispozițiilor art.477 alin.(3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică, 12 aprilie 2017”, se arată în decizia instanței, citată de Agerpres.

Art. 334 alin.1 prevede: „Punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai neînmatriculat sau neînregistrat, potrivit legii, se pedepsește cu închisoare de la unu la trei ani sau cu amendă”.

Art. 335 alin.1 stipulează: „Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani”.

Publicat în Tehnica agricola

Unul dintre cei 80 de legumicultori afiliat proiectului Cooperativa Carrefour Vărăști, Ionel Crăciun, a declarat într-un scurt interviu acordat publicației Revista Fermierului că înainte de parafarea colaborării cu retailerul francez, cantitatea de materie primă pe care era nevoit s-o arunce era de nu mai puțin de 40 la sută din totalul obținut, asta după ce restul era comercializat en-gros intermediarilor din piețe.

Chiar dacă, inițial, din cauza unor proiecte similare eșuate, Crăciun și alții ca el erau neîncrezători în viitorul unei astfel de forme de organizare, viziunea sa s-a schimbat și, iată, acum, el vorbește de planuri de producție și dezvoltare, dar și de plata constantă, la șapte zile, atât de necesară legumicultorilor români.

El recunoaște că, în prezent, peste 95 de procente din legumele obținute de pe cele două hectare (un teren în câmp și altul cu solarii) sunt valorificate prin intermediul cooperativei, ceea ce este mult peste așteptările sale, ocazie cu care a scăpat și de intermediarii care îi făceau zilele amare atât lui, cât și colegilor săi din Vărăști.

Mult în urma inițiativelor „Dor de Gust”, „Ţara mea” și „Gusturi româneşti”, retailerul Carrefour România face totuși o mișcare îndrăzneață și, după o campanie de PR foarte bine gândită, cu o vizibilitate mare și care cu siguranță a costat bani foarte mulți, precum și după investiții serioase (300.000 – 500.000 de euro doar în centrul de colectare de 300 mp de la Vărăști, conform unor surse), acesta reușește să aducă laolaltă 80 de familii din localitatea Vărăști, județul Giurgiu, și promite o producție de legume de 5.000 de tone în 2017!

Însuși documentul de presă care a circulat înaintea conferinței de presă oficiale sublinia în mod clar că forma asociativă a legumicultorilor din Vărăști și a retailerului însumează pentru moment 60 de hectare (din care 15 hectare de solarii), cu o producție previzionată pentru 2017 de 5.000 de tone de legume: roșii, salată, ardei, dovlecei, fasole, vinete, varză, țelină, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, leuștean, spanac, lobodă, leurdă, urzici, ridichi, ceapă verde, usturoi verde și ștevie.

Pentru ca legumele și verdețurile produse în inedita formă asociativă să ajungă la consumatori în cel mai scurt timp, mai anunța retailerul prin același comunicat de presă, a fost construit în Vărăști un depozit de 300 mp, unde producătorii locali le pot depozita. De acolo, legumele sunt transportate la depozitul central și apoi distribuite către magazinele rețelei din toată țara.

Mai mult, rețeaua de hipermarketuri pune la dispoziția producătorilor lădițe din plastic, pliabile și returnabile, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să achiziționeze de fiecare dată navete de carton sau lemn.

Nu în ultimul rând, etichetele de preț de la raft vor fi inscripționate cu zona de proveniență, astfel încât clienții să devină parte activă a lanțului comercial, susținând direct, prin cumpărare, Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști.

Revista Fermierului: Înainte de proiectul Cooperativa Carrefour Vărăști, ați mai încercat și alte forme de asociere?

Irinel Crăciun: Au mai existat câteva proiecte de a (...) ne asocia, (...) dar fără concretizare. Dorința noastră de asociere s-a materializat, până la urmă, sub forma Cooperativei Carrefour Vărăști și vă pot spune că ni s-a potrivit propriilor nevoi ca o mănușă. Am avut un sprijin consistent din partea retailerului care practic reprezintă prima verigă și ultima.

R.F.: Din ce știm, retailerul este „răspunzător” de aproape întreaga investiție!

I.C.: Și este și principala parte care ne ajută să desfacem marfa. Înainte ne chinuiam prin piețe, nu aveam certitudinea că vindem cât producem, aruncam undeva la 40 la sută din ceea ce obțineam; pierdeam timpul. Acum ne este foarte simplu: avem un plan de făcut, știm exact cât trebuie să producem și ce trebuie să producem pe tot anul; ne este foarte ușor.

R.F.: În afară de depozit, selectoare ș.a.m.d., Carrefour v-a pus la dispoziție tot, inclusiv ambalajele din plastic care pot fi returnabile și nu mai alergați după acele cutii pentru banane...

I.C.: Acestea sunt costuri în minus pentru noi. Noi preluam, căutam acele ambalaje, baxuri de banane și alte minunății prin care eram nevoiți să ducem marfa, da? Este un cost în minus pentru noi, dar este un avantaj foarte mare, iar marfa este mult mai ușor de manipulat. În plus, producția de legume obținută își păstrează mai mult prospețimea. Lădițele au spațiile acelea de aerisire, aspect care ne ajută, de asemenea, foarte mult.

R.F.: Până în prezent, cum comercializați materia primă obținută?

I.C.: În piețe, prin mica târguială. Nu aveam tarabă. Vânzarea se făcea en-gros către micii intermediari. Am mai încercat și câteva parteneriate cu diverși intermediari care, la rândul lor, livrau nu știu pe unde, dar ne-am lecuit. Am luat câteva țepe și ne-am lipsit. În acele cazuri fie am livrat marfa și nu am mai primit banii, fie i-am încasat foarte târziu. Alți colegi de breaslă au primit inclusiv marfa retur, după vreo două zile. Practic, ei livrau astăzi, aceasta pleca spre client, pentru ca, în a treia zi, furnizorii să fie anunțați că legumele se vor face retur. Puteau măcar ca de la bun început să explice asta, să verifice calibrarea mărfii, iar dacă aceasta nu era corespunzătoare, trebuia specificat încâ de la început.

R.F.: Ați avut totuși curajul să deveniți partener (producător) în această cooperativă.

I.C.: Prima dată când am auzit despre această idee vorbindu-se în comuna noastră, am avut o reticență în a mă implica. Până atunci fuseseră mai multe discuții despre o multitudine de parteneriate, dar nu s-a concretizat niciunul. Am avut o mică îndoială, dar până la urmă aceasta s-a spulberat, ceea ce este un lucru foarte bun pentru cei implicați în această cooperativă. Ușor-ușor, și ceilalți producători vor veni după noi.

R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent?

I.C.: Cultiv aproape un hectar cu legume în solarii și circa tot un hectar de legume în câmp. Solariile sunt moderne, cu încălzire pe centrale cu lemne și suflante cu aer cald. Ne încadrăm astfel inclusiv pe cerințele Ministerului Agriculturii cu privire la programul tomate în spații protejate. În prezent, din ceea ce produc aproape 95-96% valorific, ceea ce este mult peste așteptări.

Publicat în Interviu

La acest sfârșit de săptămână, pe 25 și 26 martie 2017, la Blaj, în județul Alba, are loc a X-a ediție a târgului apicol „Sărbătoarea Mierii”. Sunt așteptați peste 10.000 de vizitatori.

La „Sărbătoarea Mierii” 2017 și-au anunțat prezența 200 de expozanți, din 20 de țări. „Ediția jubiliară, a zecea, a celui mai mare târg apicol din România vine cu numeroase noutăți și surprize dulci, sobrietatea conferințelor pe teme de miere fiind însoțită de veselia și farmecul pe care le oferă programele speciale pentru tineret și cei mici și atmosfera de târg de primăvară. Deschiderea oficială are loc sâmbătă, 25 martie, la ora 10.00, pe scena amplasată în centrul orașului Blaj, în Piața 1848, locul care va găzdui majoritatea manifestărilor. Am încercat să venim cu lucruri interesante pentru fiecare dintre cei care participă la deja consacratul nostru târg apicol, fie că sunt doar simpli vizitatori, fie că sunt producători interesați de ultimele descoperiri tehnice în acest domeniu sau dornici de schimburi de experiență cu colegii lor din alte țări. Sunt foarte bucuros că, pentru prima dată la târgurile de acest profil din România, va fi prezent președintele Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA) - Philip McCabe, un fapt care ne onorează și care spune multe despre evenimentul pe care-l organizăm la Blaj în fiecare an. Sper ca toți cei prezenți la Sărbătoarea Mierii să petreacă un timp plăcut, să se bucure din plin de programul pe care îl propunem și să nu părăsească cu mâna goală târgul, pentru că oferta expozanților este generoasă și de calitate”, a declarat Victor Mateş, manager Apidava Blaj, companie care organizează, alături de Primăria și de Consiliul Local Blaj, de Consiliul Județean Alba și de Asociația Apis Târnave Blaj, sărbătoarea dedicată apicultorilor și nu numai.

„Sărbătoarea Mierii” are trei secțiuni consacrate: târgul cu vânzare pentru produse apicole, miere și produse apiterapeutice, produse tradiționale românești sau certificate ecologic, secțiunea de comunicări științifice și business, precum și programul artistic. Vor fi organizate conferințe pe teme apicole, susținute atât de lectori din România, cât și din alte țări (Irlanda, Polonia, Turcia), precum și o secțiune Business. Pe parcursul celor două zile, pe scena amplasată în Piața 1848 vor avea loc numeroase concursuri pentru apicultori, vor fi acordate premii copiilor prezenți, organizatorii pregătind și surprize pentru doamnele și domnișoarele participante, într-o lună, martie, în care, în întreaga lume, sunt sărbătorite femeile.

Organizatorii au pregătit o conferință de presă, sâmbătă, de la ora 12.00, la Primăria Municipiului Blaj, la care vor participa Philip McCabe -  preşedintele Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA), Hideo Yamada - preşedintele Yamada Bee Farm Company, Victor Mateş - manager Apidava Blaj, Cristina Mateescu - președintele Comisiei Științifice de Apiterapie a APIMONDIA, Gheorghe Valentin Rotar - primarul Municipiului Blaj, și Ștefan Orban - președintele Sindicatului Apicultorilor Zona Târgu Mureș.

Publicat în Eveniment

Aproape 850.000 de fermieri care depun anual cereri de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) lucrează suprafețe arabile mai mici de 100 de hectare, fapt care ne dezavantajează ca țară în negocierile cu privire la plățile directe care vor urma anului 2020, avertizează bosul Pro Agro, Emil Dumitru.

Politica Agricolă Comună (PAC) care ar urma să fie schimbată după anul 2020 va avea ca etalon plata pe fermă, cei 850.000 neputând să fie capabili, în majoritatea lor, să prezinte un istoric financiar-contabil, astfel încât să maximizeze șansa de a încasa subvenții de nivel european.

Din cei circa 900.000 de fermieri care depun cereri unice de plată la APIA, doar 0,5 procente lucrează suprafețe de peste 100 ha, adică doar aproximativ 53.000 de persoane juridice sau de persoane fizice înregistrate fiscal, față de ponderea majoritară de 850.000 de persoane fizice care accesează plățile directe pe suprafață. Practic, avem o problemă structurală în agricultura României”, a afirmat Emil Dumitru într-o intervenție a sa la PRIA Agriculture. „Nu putem merge așa la o negociere pe viitoarea PAC, în care statele puternice evită să discute de uniformizarea subvențiilor pe suprafață și au găsit un alt mecanism de a acorda plata - pe fermă. Această plată pe fermă înseamnă un istoric financiar-contabil, ceea ce pentru majoritatea covârșitoare a fermelor noastre, adică acele 850.000 de persoane fizice, nu putem demonstra. Dacă nu vom ști care ne sunt obiectivele prioritare în viitoarea PAC, din nou vom fi tratați pe date statistice, fără măcar să identificăm câteva obiective majore cu care să mergem în negociere și pe care le-am identificat și la alte state membre. E clar că, din 2020, bugetul pe agricultură va fi total schimbat. (...) Pentru a fi competitivi, sectorul de cercetare are nevoie de finanțare, are nevoie de o predictibilitate și de parteneriat între noi, fermierii, și cercetarea românească”.

Producătorii agricoli români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Conform noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau de numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de intabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.

Potrivit prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, niciunul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar amândoi primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.

Publicat în România Agricolă
Joi, 23 Martie 2017 17:34

Semănatul timpuriu al porumbului

În contextul încălzirii globale, temperaturile tot mai ridicate înregistrate de-a lungul perioadei de vegetație a porumbului conduc în mod imprevizibil la pierderi importante de producție, afirmă dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom, DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate remisă redacției.

„Fermierul se vede obligat să-și adapteze structura de culturi, gama de hibrizi și tehnologiile aplicate. Astfel, în alegerea hibrizilor de porumb, tot mai mulți fermieri se concentrează pe comportarea acestora la secetă și arșiță”, afirmă specialistul companiei.

În viziunea sa, obținerea unor producții mari, în mod constant, reprezintă un prim indicator care ar trebui să facă parte din criteriile de dezvoltare a producătorilor agricoli români.

Această constanță se datorează cu siguranță, mai spune el, potențialului genetic de producție și adaptabilității hibridului la varietatea de condiții pedoclimatice și de tehnologie. Alături de aceste caracteristici, rămâne ca abilitatea tehnologică a fermierului să conducă la obținerea unor producții ridicate și în anii dificili sub aspect termic sau pluviometric.

Aici trebuie făcută o distincție clară între utilizarea hibrizilor care performează în condiții de stres termic și hidric în momentele critice (înflorire, umplerea bobului) sau utilizarea unor metode tehnologice  prin care se poate evita stresul, fie prin însămânțări timpurii, fie prin alegerea unei grupe de maturitate mai mică, a adăugat expertul agronom în lucrarea sa.

„Însămânțarea timpurie este o soluție tehnologică de mare ajutor, la îndemâna fiecăruia”, afirmă Petrache. „Atunci când, în opțiunea fermierului, sunt considerate ambele aspecte, rezultatele sunt apreciabile”.

Semănatul timpuriu aduce o serie de avantaje fermierului. Cele mai bune rezultate sunt evidente atunci când producătorul agricol selectează pentru semănatul timpuriu hibrizi din grupe de maturitate semitimpurie (FAO 300 – 400), cu perioadă de vegetație scurtă (120 – 135 de zile), care reușesc ușor să atingă 10-11 tone la hectar. Desigur, potențialul genetic este mult mai mare, dar niciodată exprimat în condiții necontrolate de pluviometrie și temperatură.

Semănatul la sfârșitul lunii martie sau cât mai repede posibil impune alegerea hibrizilor cu o vigoare foarte bună în primele stadii de creștere. Amplitudinea termică între zi și noapte în această perioadă poate depăși 20 de grade Celsius, iar unii hibrizi (caracter determinat genetic) reacționează negativ, blocându-și activitatea fotosintetică. Nu e tocmai ce ne dorim, mai cu seamă dacă am efectuat și un tratament pentru combaterea buruienilor, caz în care putem întâlni fenomene de fitotoxicitate, adică pierderi de producție (frângere plante, defoliere, arsuri foliare, resorbția rădăcinilor adventive, nanism, anomalii în dezvoltarea știuleților ș.a.).

Desigur, perioada calendaristică este foarte importantă. Nu recomandăm ieșirea în afara epocii optime de semănat a zonei cu mai mult de două săptămâni. Dacă condițiile atmosferice ale primăverii permit o însămânțare timpurie, suntem atenți la atingerea pragului termic de 6 grade Celsius la adâncimea de semănat, înregistrată la ora 7 dimineața. Prognoza pe următoarele două săptămâni trebuie să ne creioneze temperaturi diurne de peste 8 grade Celsius (pragul biologic al porumbului), fără riscuri de îngheț nocturn. Astfel, în prima săptămână de după semănat are loc îmbibiția și germinarea seminței, iar la momentul răsăririi, tânăra plantulă de porumb își începe activitatea fotosintetică fără perturbări de metabolism.

Foto 1

Foto 2Foto 3Foto 4Foto 41Foarte multe aspecte agrotehnice și fiziologice influențează pozitiv productivitatea și profitabilitatea culturii de porumb însămânțate timpuriu: modelarea patului germinativ este mai ușoară (terenul este încă reavăn); un pat germinativ mai bine pregătit conduce la o însămânțare facilă, ceea ce conferă o uniformitate răsăririi, așadar șanse egale de creștere și de dezvoltare a fiecarei plăntuțe de porumb; un pat germinativ bine pregătit conduce la o eficacitate superioară a erbicidelor preemergente; o uniformitate bună la răsărire conduce la o mai bună alegere a tratamentului erbicid de corecție din vegetație (evitând riscul de apariție a fitotoxicității), la o creștere și o dezvoltare în tandem (maturizarea plantelor, în același timp), la „închiderea” rapidă a rândurilor, evitând astfel riscurile de reîmburuienare și evaporare timpurie a apei din sol, la o arhitectură echilibrată a fiecărei plante (rădăcina puternică, tulpina viguroasă, suprafața foliară superioară); o uniformitate bună este absolut necesară în cazul hibrizilor intensivi, ce suportă densitate mărită; polenizarea și fecundarea au loc devreme (început de iunie), moment în care seceta și arsița nu ating praguri excesive (evităm riscul apariției fenomenelor de protandrie/protoginie); umplerea boabelor are loc încă în perioada de zi lungă; dinamica de pierdere a apei din boabe este rapidă, datorată temperaturilor încă ridicate din perioada sfârșit de august – început de septembrie; ușurință în recoltare; costuri reduse sau zero de uscare; recoltarea timpurie mărește șansa obținerii unui preț mai bun; cultura eliberează repede terenul; pregătirea din timp a terenului pentru cultura următoare sporește șansele acesteia de a obține rezultatele scontate (însămânțare în optim, evitarea pierderii apei din sol, evitarea îmburuienării excesive); costuri reduse de pregătire a terenului pentru cultura următoare (arături, scarificări).

Astfel, punând totul într-o balanță economică, într-un an normal sub aspect climatic, profitabilitatea poate fi superioară, prin toate beneficiile amintite.

În anii în care arșița și seceta își lasă amprenta asupra producției de porumb (de altfel, tot mai numeroși de-a lungul unei decade), nivelul recoltei depășește cu mult nivelul hibrizilor tardivi sau pe cel al celor semănați mai târziu.

  Foto 8Foto 7Foto 6Foto 5

 

Publicat în Tehnica agricola

Președintele Pro Agro, Emil Dumitru, este nemulțumit de faptul că exportăm în continuare mari cantități de materie primă de proveniență agricolă (grâu și porumb), finanțând astfel forța de muncă din sectorul procesării aparținând altor state membre ale Uniunii Europene (UE), implicit industria alimentară de acolo.

În plus, el spune că valoarea producției agricole de pe zona vegetală reprezintă doar un sfert din ponderea agriculturii și industriei alimentare în totalul PIB-ului pe sector.

„Practic, România exportă grâu și porumb și finanțează locuri de muncă și industria alimentară din alte state membre prin deficitul de balanță comercială. Nu este rău că exportăm grâu și porumb, dar haideți să vedem ce facem cu sectorul zootehnic românesc, ce facem cu industria alimentară românească”, a afirmat Dumitru în cadrul evenimentului PRIA Agriculture. „Uitându-mă pe aceleași date, am constatat că valoarea producției agricole de pe zona vegetală reprezintă doar 25% din ponderea agriculturii și industriei alimentare în totalul PIB-ului pe agricultură, care se cifrează undeva la 4,8 la sută, față de 1993, pe care îl aveam undeva la 22 la sută. Totodată, achiziționăm din comerțul intracomunitar circa 700.000 de tone (eu știam de 823.000 de tone) pe 2016 de produse congelate de panificație, în condițiile în care consumul din România este undeva la 1,8 milioane tone”.

Conform datelor INS, prezentate de Florentina Gheorghe, director general, direcția economică din cadrul instituției, la nivelul anului 2016 exporturile de produse agroalimentare au totalizat 6,2 miliarde euro, cu o creștere de 4,2 la sută față de anul 2015.

Ponderea exporturilor de produse agroalimentare în totalul exporturilor României este de 10,7 la sută la nivelul anului 2016, comparabilă cu ponderea pe care acestea au avut-o în anul 2015, mai afirmă angajata INS.

„Peste jumătate din exporturile de produse vegetale – circa 56% – au preponderență aici cerealele, semințele și plantele oleaginoase, mai mult de un sfert din exporturi sunt din grupa de produse alimentare «băuturi și tutun», cu preponderență pe tutun – 45%, precum și pe produse alimentare – 38 la sută și reziduuri ale industriei alimentare, aproape 11%”, a precizat Florentina Gheorghe.

Într-un top al produselor exportate din punctul de vedere al valorii comerțului peste graniță, grâul și meslinul se situează pe primul loc. Cele două produse au fost exportate în special în Egipt, Iordania, Vietnam, Libia, Etiopia, Spania, Sudan, Italia și Maroc.

Exportul de porumb (locul al III-lea) a fost făcut preponderent către Spania, în proporție de 15 la sută, către Egipt, Olanda, Italia, Portugalia, Federația Rusă, dar și către alte state.

Gheorghe a adăugat că, anul trecut, principalele țări către care România a exportat produse agroalimentare au fost: Italia (cu o pondere de 13 la sută din totalul exporturilor de produse agroalimentare), Bulgaria, Olanda, Germania, Spania, Franța, Ungaria, Belgia, Grecia, iar din spațiul extracomunitar am avut exporturi către Egipt, Iordania, Libia și Turcia (cele cu ponderi de peste trei la sută în exporturile de produse agroalimentare).

Importuri mai mari cu 12 procente

În ceea ce privește importurile, a mai precizat oficialul INS, acestea au înregistrat o creștere de 12% în anul 2016, atingând astfel o valoare de 6,8 miliarde de euro, față de 6,1 miliarde de euro în 2015, ponderea lor în totalul importurilor României fiind de circa 10,1 la sută, mai mare decât în anul 2015, când a fost înregistrată 9,6 la sută.

„În anul 2016, principalele țări din care România a importat produse agroalimentare au fost: Ungaria (16 la sută din totalul importurilor de produse agroalimentare), Germania, Polonia, Bulgaria, Olanda, Italia, Franța, Spania, Grecia și câteva țări din afara UE, în topul nostru fiind Turcia cu 3,2 la sută și Brazilia cu 2,5%”, a afirmat Florentina Gheorghe.

În topul produselor importate regăsim carnea de porc pe primul loc. Uimitor, grâul și meslinul ocupă locul al II-lea, restul locurilor fiind ocupate de produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, avem ciocolată și alte preparate alimentare care conțin cacao, cafea, preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor, brânzeturi și cașuri, tutunuri brute sau neprelucrate, pentru ca, pe locul al X-lea, să găsim zahărul din trestie sau din sfeclă de zahăr.

Din punctul de vedere al soldului balanței comerciale cu produse agroalimentare, care a depășit 600 de milioane de euro, INS a constatat o creștere de 100 de milioane, față de anul 2015. Principalele țări cu care România a înregistrat deficite în comerțul cu produse agroalimentare sunt Ungaria (un deficit de circa 836 de milioane de euro), Germania (660 de milioane de euro), Polonia (circa 560 de milioane de euro), Brazilia (170 de milioane de euro), Bulgaria (147 de milioane de euro), respectiv Olanda (120 de milioane de euro).

Publicat în Știri interne

Producătorii agricoli care utilizează terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru pachetele de agromediu şi climă (M.10), în zonele afectate de constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13), dar şi cei care utilizează terenuri aflate în conversie sau terenuri certificate în agricultura ecologică (M.11) pot solicita APIA, începând de la 1 martie, plăţile compensatorii de dezvoltare rurală prin cererea unică de plată.

Potrivit unui comunicat comunicat de presă al MADR, alocările acestor măsuri depăşesc 2,9 miliarde euro.

În 2017, ministerul de resort a adus unele modificări care să facă măsurile de mediu şi climă mai atractive pentru fermieri, dar şi să simplifice (acolo unde a fost posibil) implementarea angajamentelor. Concret, vorbim de majorarea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.10 pentru unele dintre pachetele aplicabile pe pajişti permanente (creştere cu circa 50 euro/ha/an faţă de anii precendenţi pentru pachetele 1, 3.1 şi 6), creșterea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.13 cu 5-11 euro/ha/an în funcţie de tipul de zonă afectată de constrângeri naturale, cât și eliminarea sau simplificarea unor condiţii (de eligibilitate şi de bază) care trebuiau respectate în cadrul angajamentelor M.10 şi M.11.

Cererile unice de plată pentru aceste măsuri se pot depune până la jumătatea lunii mai la centrele judeţene şi centrale locale ale APIA.

Publicat în Ultimele noutati

În ciuda unor pierderi de recoltă care se prefigurează a se înregistra în Scandinavia, Germania, Spania, Ungaria, cât și în regiunea Mării Negre, Comisia Europeană (CE) afirmă prin vocile sale autorizate că pagubele cauzate de înghețul de peste iarnă vor rămâne „limitate”, în timp ce prognoza agrometeorologică pentru România (22-28 februarie 2017) arată promițător.

Concret, sunt însă temeri că în Ucraina, ca urmare a persistenței pe suprafețele arabile a unor straturi groase de zăpadă, care au protejat până la un anumit punct grâul de toamnă, acestea s-ar putea transforma în perioada următoare într-un potențial pericol pentru culturile agricole.

Mai exact, Comisia Europeană a avertizat că „situația este delicată în zonele centrale și de nord-est ale Ucrainei”, din cauza straturilor de zăpadă care persistă pe suprafețele arabile.

„În aceste regiuni, culturile de toamnă sunt protejate de zăpadă, însă straturile groase și persistente de zăpadă (în anumite zone chiar sigilate de cruste de gheață) pot genera probleme de respirație pentru culturile agricole aflate dedesubt și majora probabilitatea de apariție a mucegaiului de zăpadă”, au mai adăugat specialiștii Comisiei. „Prin urmare, persistența zăpezii ar putea genera pagube însemnate dacă fenomenul continuă și după ultimele zile ale lunii februarie”.

În ceea ce privește situația României, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer şi sol din perioada 22-28 februarie 2017, „la culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă vor fi posibile reluări lente ale proceselor vegetative, îndeosebi în zonele de câmpie din jumătatea sudică a ţării”, fapt care ar putea reprezenta un atu pentru cultivatorii români în cursa pe care o au cu omologii lor ucrainieni.

Pagubele generate de îngheț, „limitate”

„Un val consistent de frig a persistat pe întreg parcursul lunii ianuarie 2017 în Europa centrală și de est, inclusiv cu zile în care minima atingea minus 15 grade Celsius, chiar și de minus 20 de grade Celsius în cele mai multe zone”, au mai afirmat specialiștii CE, citați de Agrimoney.

Însă, pagubele generate de îngheț ar fi totuși limitate în ceea ce privește culturile agricole de toamnă, iar pericolul revenirii unor valuri de frig similare, în zonele amintite mai sus, nu se întrevede pentru perioada imediat următoare.

„Pe baza previziunilor agrometeorologice, alte evenimente care ar cauza înghețul plantelor cultură nu se întrevăd înainte de data de 22 februarie 2017”, mai afirmă cei de la Comisia Europeană.

La culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă vor fi posibile reluări lente ale proceselor vegetative. Nu vom avea deficit de apă în sol decât în centrul Dobrogei

În cazul țării noastre, anunță agrometeorologii noștri, în intervalul 22-28 februarie 2017, în cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toată ţara, cu excepţia unor suprafeţe agricole din centrul Dobrogei, unde se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată).

Potrivit acesteia, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire (15- 100%), la nivelul întregii ţări. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor înfiinţate în perioada optimă va fi bună şi medie, fapt care ar putea prezenta un avantaj pentru țara noastră.

Europa centrală și de nord-est se confruntă însă cu deficitul de apă

Previziunile specialiștilor CE, pe de altă parte, întrevăd pericolul unui deficit de umiditate, care se extinde din Germania și până în Finlanda.

„Un deficit de precipitații, persistent, este înregistrat la scară largă în Europa centrală și de nord-est, care se extinde din Germania și până în Finlanda”, au mai adăugat cei de la departamentul specializat al CE. „Ploaia va fi binevenită în aceste regiuni, în vederea refacerii rezervelor de apă din sol, în condițiile în care primăvara se apropie”.

Însă, mai adaugă specialiștii Comisiei, condițiile actuale „nu reprezintă un pericol imediat pentru culturile agricole”.

Previziuni Strategie Grains, nemodificate. Comisia Europeană susține creșterea producției de grâu

În săptămâna 13-19 februarie 2017, compania de consultanță Strategie Grains prevedea că producția de grâu moale a UE va totaliza la finele sezonului 2017-2018 nu mai puțin de 143,8 milioane tone.

Cifra este mai mare cu șase procente de la an la an, creșterea preconizată fiind bazată pe condițiile normale agrometeo care au survenit după un an mai greu pe care l-a înregistrat Franța, principalul producător de grâu al UE.

„Nimic nu s-a întâmplat între timp, astfel încât să provoace serios previziunea noastră asupra producției de grâu a UE în sezonul 2017-2018”, au conchis cei de la Strategie Grains.

Totodată, ultimele estimări ale Comisiei Europene privind situaţia culturilor agricole în anul 2016-2017 indică un nou record al producţiei de grâu în UE, mare parte fiind de cea mai bună calitate. De asemenea, Europa are toate şansele să fie cel mai mare exportator de orz al lumii, urmare a producţiei record. Toate acestea şi ca urmare a activităţii fermierilor vor permite României să se menţină pe poziţia a cincea între statele europene din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu cereale. Producţia ne plasează însă pe poziţia a şasea, având în vedere că Marea Britanie a produs 22 milioane de tone de cereale de pe 3,1 milioane hectare, în timp ce România, cu ale sale 5,2 milioane de hectare, reuşeşte o producţie de numai 19,9 milioane de hectare.

În 2016, producția de grâu și secară a României a crescut în acest an cu 6% față de 2015, până la 8,484 milioane de tone, înregistrându-se o medie de peste 4 tone la hectar de pe 2,077 milioane hectare. Anul trecut, România a recoltat 7,98 milioane de tone de grâu, cu un randament de 3,77 tone la hectar, de pe o suprafață totală de 2,11 milioane hectare.

Depășirea pragului de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condițiile în care cele mai mari producții medii au fost obținute în 2015 — 3,84 tone la hectar, în 2011 — 3,68 tone la hectar, în 2014 — 3,58 tone la hectar și în 2008 — 3,40 tone la hectar.

Publicat în Piata agricola

Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.

„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!

Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).

De altfel, există și un calendar!

„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.

În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.

Incitant!

Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...

Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.

Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).

Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.

R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.

A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.

Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.

R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?

A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.

În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.

Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.

Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.

R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?

A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.

Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.

R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?

A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.

R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?

A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.

R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?

A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.

R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?

A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.

R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?

A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.

R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?

A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.

Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.

R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.

A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.

R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?

A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.

R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?

A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.

„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”

Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...

Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește

De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.

R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?

A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.

R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?

A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.

Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.

R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?

A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.

R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?

A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.

R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?

A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.

R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?

A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.

Publicat în Interviu

Fondurile prevăzute din bugetul de stat pentru acordarea subvenţiilor şi sprijinirea agricultorilor se ridică la 2,243 miliarde de lei, în plus cu 5,43% faţă de anul 2016, în condițiile în care pentru salariile de bază ale angajaţilor MADR au fost alocate 474,242 milioane de lei, o majorare de 8,55% faţă de anul trecut, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat de Ministerul Finanţelor Publice și citat de Agerpres.

În plus, în cazul proiectelor aferente perioadei actuale de programare (2014-2020) au fost estimate fonduri de 13,12 miliarde de lei, o majorare substanţială faţă de anul trecut, respectiv cu 284,17%.

Pe de altă parte, pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile din exerciţiile financiare încheiate a fost prevăzută de la bugetul de stat o sumă de 4,5 milioane de lei, în scădere cu 95,7% comparativ cu cele 104,5 milioane de lei alocate în 2016.

Totodată, propunerea prevede ca pentru programul de investiţii publice din 2017, MADR să aibă prevăzută o sumă de 1,571 miliarde de lei faţă de numai 1,04 milioane lei în anul 2016.

Cheltuielile curente ale MADR din bugetul de stat sunt estimate la 16,934 miliarde de lei, în creştere cu 147,14% faţă de anul trecut, din care cheltuielile cu personalul ajung la 602,33 milioane de lei, un plus de 7,72% faţă de 2016 (559,18 milioane de lei).

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2017 se ridică la 17,337 miliarde de lei, în creştere cu 83,4% faţă de 2016.

Alocarea bugetară ar urma însă să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde lei în 2020, conform aceluiași document.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista