fermier - REVISTA FERMIERULUI

Nu mai puțin de 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, au fost aplicate de comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) celor 515 agenți economici la care s-au constatat abateri (dintr-un total de 853 de operatori), ca urmare a unei acțiuni de control privind conformitatea, modul de etichetare, comercializare, prezentare şi publicitate în cazul laptelui de consum şi al produselor lactate, se arată într-un comunicat al autorității de control.

„În martie 2017, comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au desfăşurat o acţiune de control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentare şi publicitate pentru laptele de consum, produsele lactate, laptele conservat, parţial sau integral deshidratat, laptele pentru cafea. În cadrul acţiunilor de control, desfăşurate în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, au fost controlaţi 853 de operatori economici, constatându-se abateri la 515 dintre aceştia (60%)”, se arată în comunicat.

Potrivit ANPC, a fost verificată o cantitate de 94 de tone de lapte de consum şi produse lactate, din care circa nouă tone produse (9,6%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Tot cu această ocazie, au fost prelevate 104 eşantioane de lapte şi produse lactate, care, în urma analizelor de laborator efectuate de CNIEP Larex, ICA şi DSVSA, a rezultat că 3,8% nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuşi sau declaraţi de producători.

ANPC precizează că structura eşantioanelor prelevate este următoarea: 17 eşantioane de telemea, din care 17,6% erau neconforme, 14 eşantioane de unt, din care 7% erau neconforme, 13 eşantioane de lapte de consum, toate fiind conforme, nouă eşantioane de smântână, toate fiind conforme, 11 eşantioane de produse lactate acide, toate fiind conforme, 22 de eşantioane de caşcaval fiind conforme, 11 eşantioane de brânzeturi fiind conforme, două eşantioane de brânză proaspătă de vacă fiind conforme, cinci eşantioane de alte produse lactate fiind conforme.

Instituţia a dispus oprirea temporară de la comercializare a circa 4,1 tone de lapte de consum şi produse lactate în valoare de 51.000 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 182 kg produse în valoare de 2.382 lei care erau improprii consumului uman, aplicarea a 686 de sancţiuni contravenţionale, constând în 330 de avertismente şi 356 de amenzi contravenţionale, însumând 1.045.200 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Principalele abateri constatate: conformitatea laptelui de consum şi a produselor lactate, neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, iar în 52% din județe se comercializau lapte de consum și produse lactate în afara datei durabilității minimale, respectiv a datei-limită de consum stabilite  de producători. Lista nu se oprește însă aici.

Lista contravenienților este lungă și poate fi găsită în detaliu aici: http://www.anpc.gov.ro/articol/944/rezultatele-actiunilor-de-control--privind-conformitatea--modul-de-etichetare--comercializare--prezentare-si-publicitate-a-laptelui-de-consum-si-a-produselor-lactate

Publicat în Ultimele noutati

Pe fondul reticenței sectorului bancar autohton în a investi într-un domeniu cu „riscuri impredictibile”, cum este și cazul agriculturii, Coface constată o subfinanțare a acestuia, chiar dacă contribuția sa la PIB a variat în ultimii ani între opt și zece procente, se arată într-o analiză dată recent publicității.

„Sectorul agriculturii, în general, este subfinanţat, prin comparaţie cu valoarea adăugată generată în formarea PIB-ului. Ponderea agriculturii în formarea PIB a variat între 8% și 10% în perioada 2007 - 2015, în timp ce soldul creditelor acordate de sectorul bancar în totalul creditelor a crescut de la 3%, în 2007, la doar 6,1%, în 2016. Atribuim această tendinţă de subfinanţare factorilor precum reticenţa sectorului bancar de a finanţa un sector expus unor riscuri impredictibile (ex: volatilitatea condiţiilor meteorologice) în lipsa unor garanţii acordate prin diverse scheme de susţinere a fermierilor şi apetitul fermierilor de a apela la creditul comercial (extinderea termenelor de plată către furnizori) în dauna creditului bancar, pe fondul accesului mai facil şi al costurilor mai reduse”, se arată într-un document Coface transmis presei.

În plus, mai precizează analiștii Coface, comportamentul de plată al companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor a înregistrat o deteriorare pe parcursul anului precedent.

„În 2016 s-au înregistrat 1.423 de procese comerciale împotriva companiilor din sector, în creştere cu 78% faţă de 2015. Cea mai mare creştere a fost în rândul proceselor de executare silită, respectiv 1.034 de procese. În acelaşi timp, valoarea datoriilor fiscale restante din această industrie a crescut cu 32% pe parcursul anului anterior, de la 63 de milioane de lei (2015) la aproape 84 de milioane de lei, în 2016”, menţionează sursa amintită, citată de Agerpres.

Potrivit spuselor lui Iancu Guda, services director, Coface România, o serie de factori generează presiuni asupra lichidităţii companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor: volatilitatea veniturilor (pe fondul dependenţei de condiţiile meteorologice şi fluctuaţiei preţurilor), scăderea profitabilităţii, întârzierea plăţilor de către APIA, extinderea termenelor de încasare a creanţelor şi tendinţa dezintermedierii cuplate cu susţinerea investiţiilor pe termen lung.

Conform reprezentantului Coface, comportamentul de plată al companiilor din acest sector a înregistrat o deteriorare semnificativă în 2016.

Aceleași date Coface relevă că, în 2017, sectorul agricol se situează doar pe penultimul loc la insolvențe (355 de cazuri), după comerțul cu amănuntul (1391), comerțul cu ridicata și distribuția (1335), construcțiile (1264), hoteluri și restaurante (687), alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (558) și transporturi (538).

Publicat în Finantari

În urma agregării datelor statistice deținute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și date publicității recent, persoana care face cea mai mare risipă alimentară are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, a absolvit studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.

Concret, românii aruncă, în medie,11,9% din alimentele pe care le cumpără, o mare parte reprezentând produse de panificaţie, în contextul în care aceștia se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarketuri sau de la hipermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară, spun datele MADR date publicității la cererea Agerpres (www.agerpres.ro).

În plus, cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, iar cei care câştigă cei mai mulţi bani fac şi cea mai mare risipă.

Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creşterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, se confirmă corelaţia nivelului mediu naţional cu resursele financiare existente, acesta variind de la simplu la dublu, respectiv un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 lei, aproximativ 330 euro, iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 euro, n.r.)”, informează ministerul de resort. În plus, aceleași date statistice relevă că absolvenţii de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%.

În ceea ce privește cantitatea aruncată, statisticile MADR spun că, săptămânal, o gospodărie de circa trei membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă şi două kilograme.

Potrivit Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, realizat de Ministerul Mediului, gospodăriile generează mai multe deşeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianţii şi hotelurile la un loc. Cele mai recente date arată că gospodăriile fac circa 1,7 milioane tone deşeuri alimentare, iar sectoarele menţionate, puţin peste un milion de tone.

Publicat în Piata agricola

În cazul în care ar urma să fie adoptată propunerea unilaterală de consolidare a unor noi contingente tarifare pentru Ucraina, în vederea majorării fluxurilor comerciale din această țară către Uniunea Europeană (UE), una care încorporează un nou contingent de taxe vamale zero de 650.000 tone de porumb, aceasta ar reprezenta o altă lovitură pentru cultura porumbului, cât și pentru producătorii din UE, se arată într-un comunicat APPR remis la redacție.

Propunerea a fost vehiculată încă de anul trecut, din 29 septembrie, mai spun cei de la CEPM și adăugată concesiilor deja acordate de comunitatea europeană în cadrul Acordului de asociere UE- Ucraina (450.000 tone la taxa zero în 2017, respectiv 650.000 tone în 2021).

„CEPM se opune ferm acestei noi concesii, una care sacrifică încă o dată interesele producătorilor de porumb din UE”, se precizează în documentul de presă.

Anul acesta, la data de 4 mai, Comisia Parlamentului European pentru Comerțul Internațional a validat implementarea acestui nou contingent de porumb, în ciuda sfaturilor contrare emise de Comisia pentru agricultură a Parlamentului European în luna martie a anului trecut.

„Dacă această propunere este adoptată, ar fi o altă lovitură pentru porumb și pentru producătorii de porumb din UE”, mărturisesc cu temere oficialii APPR.

Porumbul ucrainean este deja dominant în rândul exporturilor către UE (opt milioane tone în 2015, reprezentând 60% din importurile din țările terțe) și beneficiază în mod clar de un avantaj competitiv pe piața comunitară, spun specialiștii.

Prin acordarea acestei noi cote, autoritățile europene și-ar slăbi producătorii, care a trebuit deja să se confrunte cu o criză a prețurilor în ultimii trei ani! Prin urmare, CEPM invită legislativul să elimine această nouă cotă în cadrul votului în plen al Parlamentului European, care va avea loc în zilele următoare.

Daniel Peyraube, președintele CEPM, spune chiar că porumbul european este de multe ori „victimă” a concesiilor rezultatele în urma unor negocieri.

„Pe măsură ce sunt lansate dezbaterile privind viitorul CAP, UE trebuie să înceteze să-și mărească concesiunile comerciale, de când tarifele reprezintă ultima plasă de siguranță disponibilă a producătorilor în fața crizelor prețurilor. Să nu mai sacrificăm porumbul european, care este adesea victimă a concesiilor rezultate din negocieri al căror scop depășește sferele economiei și agriculturii”, declară Daniel Peyraube, președintele CEPM.

La rândul său, Arnaud Perrein, președintele APPR, a aprecizat că o acțiune de acest gen nu va face altceva decât să scadă nivelul de competitivitate al fermierilor europeni.

„Asociația Producătorilor de Porumb din România este implicată direct în acțiunile de promovare a unei Politici Agricole Comune viitoare care să susțină producătorii europeni de porumb și care să-i protejeze în special de riscurile de volatilitate crescută de pe piețele agricole. Un astfel de demers nu poate ajuta la creșterea competitivității fermierilor europeni și a cultivatorilor de porumb în special”, Arnaud Perrein,
președintele APPR.

În ceea ce privește porumbul boabe, anul trecut, România ocupă prima poziție la suprafața cultivată și locul al doilea la producția realizată, după Franța. Suprafața cultivată s-a diminuat cu 107.000 hectare, la 2,49 milioane, iar producția a crescut cu 1,03 milioane tone, la 10 milioane.

Publicat în International

Vineri, 5 mai 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a demarat autorizarea la plată a fermierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2016, ANT-urile 2-6 (Ajutoarele Naționale Tranzitorii), scheme din Buget Național, anunță APIA printr-un comunicat de presă, cel mai mare cuantum al ANT-urilor fiind cel pentru tutun (ANT4), în valoare de aproape 2012 euro la hectar.

Plăţile aferente acestor scheme se acordă cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de OUG nr.3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a HG nr. 208/2017 şi a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Cuantumurile stabilite în urma raportării plafoanelor alocate la suprafețele eligibile sunt: 1. ANT2  - in pentru fibră – 28,8995 euro/ha; 2. ANT3 - cânepă pentru fibră – 28,8995 euro/ha; 3. ANT4 - tutun – 2011,3676 euro/ha; 4. ANT5 - hamei – 509,0909 euro/ha; 5. ANT6 - sfeclă de zahăr – 90,5074 euro/ha.

„Menționăm că plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2016 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 363 din 1 octombrie 2016”, se mai precizează în comunicat.

Publicat în Finantari

Oficialitățile saudite și-au manifestat recent interesul față de capacitatea României de a asigura cantități importante de furaje pentru șeptelul propriu, context în care acestea au solicitat și au primit informații referitoare la condițiile de certificare pentru cereale și furaje, se arată într-un comunicat al ANSVSA transmis presei în urma unei vizite de lucru pe care specialişti ai Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în frunte cu președintele instituției, dr. Geronimo Brănescu, au efectuat-o în perioada 23 – 26 aprilie în Arabia Saudită.

De cealaltă parte, reprezentanții părții române și-au exprimat dorința și disponibilitatea de a organiza vizite ale unor specialiști saudiți la exploatații de animale, centre de colectare pentru animale, cât și la unități de abatorizare în sistem „halal” (agreate din punctul de vedere al normelor de sacrificare islamice), pentru a certifica, conform procedurilor, faptul că nu există riscuri sanitar-veterinare sau de siguranță a alimentelor pentru eventuale exporturi din România.

La finalul vizitei, cele două părți au convenit asupra abordării cu prioritate a relațiilor de cooperare sectorială în domeniul agro-alimentar și asupra derulării cu celeritate a tuturor etapelor necesare, pentru demararea, în cel mai scurt timp, a exportului de animale și de produse de origine animală în Regatul Arabiei Saudite.

Vizita, care a avut drept obiectiv inițierea negocierilor tehnice pentru deschiderea exportului de animale și produse de origine animală către Arabia Saudită, a fost realizată cu sprijinul Ministerului de Externe şi al Ambasadei României în Regatul Arabiei Saudite.

Primele discuții au avut loc la Saudy SFDA (Saudi Food and Drug Authority) cu șeful instituției, dr. Hisham Bin Saad Al Jaddaei, cu directorul departamentului de cooperare internațională, ing. Abdulrahman Al Ghurairi, și cu directorul departamentului de management al controlului, dr. Mohammed Ali Al Nasser.

A doua rundă de negocieri la nivel înalt a avut loc la sediul Ministerului Apelor, Mediului și Agriculturii, cu ministrul adjunct, dr. Hamad Abdulaziz Al Batshan, cu directorul Departamentului Carantină, Ibrahim Al Nowaiser, Mediului, precum și cu vicepreședintele Camerei de Comerț și reprezentanți ai oamenilor de afaceri interesați de domeniul agroalimentar.

Tema principală a discuțiilor a fost deschiderea exportului de animale și de carne și produse din carne de ovine, bovine și de pasăre din România.

În acest sens, reprezentanții ANSVSA au  prezentat modul de organizare și funcționare al serviciilor veterinare și pentru siguranța alimentelor din țara noastră, aspecte privind inspecţia oficială a efectivelor de animale, a produselor alimentare și a capacității analitice a rețelei de laboratoare aparținând sistemului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor din România.

Totodată, a fost înaintată oficialilor saudiți o propunere tehnică, care a inclus modele de certificate sanitar-veterinare de sănătate pentru exportul de animale și produse de origine animală.

Partea română a folosit acest prilej pentru a evidenția calitatea, extrem de apreciată pe piețele europene, a produselor avicole românești, care pot asigura cu succes și pe termen lung necesitățile pieței saudite.

Publicat în Zootehnie

Noul rol al organismelor de audit naționale de a verifica legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) reprezintă un pas înainte, însă cadrul actual creat de Comisia Europeană (CE) în acest sens prezintă deficiențe semnificative de concepție, se arată în sinteza celui mai nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), care prezintă, totodată, studii de caz din șase state membre UE, printre care și România.

Potrivit documentului, ECA a examinat cadrul instituit pentru a permite organismelor de certificare naționale să formuleze opinii în conformitate cu reglementările UE aplicabile și cu standardele de audit acceptate la nivel internațional. În acest context, Curtea de Conturi Europeană formulează o serie de recomandări de îmbunătățire a situației, care să fie incluse în noile orientări ale Comisiei preconizate să devină aplicabile începând cu 2018.

Organismelor de certificare desemnate de statele membre le-a fost încredințat rolul de auditori independenți ai agențiilor de plăți din cadrul PAC din țările respective încă din 1996. Din 2015, organismele de certificare trebuie să formuleze, în plus, o opinie privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor a căror rambursare a fost solicitată CE.

João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport, recunoaște că noul rol al organismelor de certificare reprezintă un pas înainte întrucât are potențialul de a ajuta statele membre să își consolideze sistemele de control și să își diminueze costurile legate de audit, permițând totodată Comisiei să obțină o asigurare suplimentară independentă cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor.

Însă, potrivit concluziei ECA, „cadrul conceput în acest sens de Comisie pentru primul an de implementare a noului tip de activități desfășurate de organismele de certificare este afectat de deficiențe semnificative. Prin urmare, în domenii importante, opiniile emise de organismele de certificare nu sunt pe deplin conforme cu standardele și normele aplicabile”.

Și sunt și exemple. În trei dintre cele șase state membre vizitate de ECA – Germania (Bavaria), Spania (Castilia și Leon), Italia (AGEA), Polonia, România și Regatul Unit (Anglia), Curtea a constatat că organismele de certificare nu luaseră în considerare în măsură suficientă evaluările cu privire la sisteme, deficiențele cunoscute.

tabelConform raportului, mai jos este prezentată situația constatată de Curte într-unul dintre aceste trei state membre [Germania (Bavaria)], în comparație cu situația opusă constatată în România, unde organismul de certificare a luat efectiv în calcul, în evaluarea sa, astfel de deficiențe cunoscute. Aceste situații vin să confirme opinia Curții, potrivit căreia matricea de acreditare nu este un instrument adecvat pentru evaluarea funcționării sistemelor de control intern din punctul de vedere al legalității și regularității.

Exemple de situații în care matricea de acreditare nu a dus la rezultate fiabile în scopul evaluării legalității și regularității

În România, evaluarea obținută inițial, pe baza matricei de acreditare, pentru sistemele de control intern vizând ambele fonduri (FEADR și FEGA) și ambele straturi (populația inclusă în IACS și populația neinclusă în IACS) a fost „Funcționează”. Cu toate acestea, făcând apel la raționamentul său profesional pe baza informațiilor disponibile și ținând seama de deficiențele cunoscute și raportate anterior de DG AGRI și de către Curte, organismul de certificare nu a ținut cont de acest rezultat și a redus evaluările respective la „Nu funcționează” pentru FEGA (IACS) și la „Funcționează parțial” pentru FEADR (IACS) și FEGA (în afara IACS).

Întârzieri la reefectuarea de către organismele de certificare a controalelor la fața locului pentru operațiunile incluse în IACS din cadrul eșantionului 1 pentru anul de cerere 2014 (exercițiul financiar 2015)

În România, organismul de certificare a reefectuat toate cele șase controale clasice la fața locului pentru operațiunile incluse în IACS și aferente FEADR din eșantionul 1 la șase luni, în medie, după controalele efectuate de agențiile de plăți.

Caz în care au fost excluse operațiuni din eșantionul 1 de operațiuni IACS deoarece agenția de plăți nu a executat plata decât după ce organismul de certificare și-a finalizat activitățile de audit

În România, organismul de certificare a exclus cinci operațiuni din eșantionul 1 de operațiuni IACS pentru FEADR după finalizarea activităților sale de audit deoarece agenția de plăți nu executase încă plățile aferente. Drept consecință, organismul de certificare nu a luat în considerare rezultatele testelor efectuate pe operațiunile respective pentru a calcula rata de eroare globală pe care și-a fundamentat opinia privind legalitatea și regularitatea operațiunilor.

„Deficiențe la nivelul orientărilor Comisiei”

Curtea Europeană de Conturi a remarcat că modelul de asigurare utilizat de Comisie continuă să se sprijine pe statisticile de control ale statelor membre. În urmă cu doi ani, opiniile emise de organismele de certificare nu constituiau decât unul dintre factorii care erau luați în considerare. Curtea consideră că, atunci când este efectuată în mod fiabil, activitatea organismelor de certificare ar trebui să devină elementul principal al modelului de asigurare al Comisiei.

ECA a identificat o serie de deficiențe la nivelul orientărilor Comisiei, în legătură cu următoarele aspecte: riscul unei exagerări a nivelului de asigurare obținut pe baza controalelor interne, reprezentativitatea eșantioanelor, tipul de teste permise, calculul a două rate de eroare diferite și modul în care acestea erau utilizate și opinii bazate pe un nivel subevaluat al erorii.

În mod special, Curtea recomandă Comisiei să utilizeze rezultatele obținute de către organismele de certificare, atunci când activitățile acestora sunt definite și desfășurate în mod adecvat, ca element principal al modelului său de asigurare și să solicite organismelor de certificare să instituie o serie de măsuri de siguranță adecvate  pentru a asigura reprezentativitatea eșantioanelor lor. De asemenea, ECA recomandă CE să permită organismelor de certificare să efectueze teste la fața locului și să desfășoare procedurile de audit pe care ele însele le consideră adecvate, să solicite organismelor de certificare să calculeze o singură rată de eroare cu privire la legalitate și regularitate, precum și să se asigure că nivelul de eroare raportat de agențiile de plăți în statisticile lor de control este inclus în mod corespunzător în nivelul erorii calculat de organismele de certificare.

Politica agricolă comună (PAC) dispune de un buget de 363 de miliarde de euro pentru perioada de programare 2014-2020, ceea ce înseamnă în jur de 38% din suma totală disponibilă pentru cadrul financiar multianual 2014-2020. Cheltuielile din cadrul PAC fac obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre. Chiar dacă deleagă sarcini de execuție bugetară agențiilor de plăți desemnate de statele membre, Comisia este cea căreia îi revine responsabilitatea ultimă în ceea ce privește execuția bugetului și are obligația de a se asigura că interesele financiare ale UE sunt protejate la același standard la care acestea ar fi fost protejate dacă sarcinile respective ar fi fost îndeplinite de către ea însăși.

La nivelul statelor membre, bugetul PAC este gestionat de agențiile de plăți acreditate de autoritatea competentă responsabilă. Agențiile de plăți efectuează controale administrative cu privire la toate cererile de sprijin pentru proiecte și cu privire la toate cererile de plată primite din partea beneficiarilor, precum și controale la fața locului pentru un eșantion de cel puțin 5% din totalul cererilor, pentru cea mai mare parte din măsurile de sprijin. În urma acestor controale, agențiile de plăți efectuează plăți către beneficiari pentru sumele datorate și declară aceste sume lunar (FEGA)/trimestrial (FEADR) către Comisie în vederea rambursării lor. Toate sumele plătite sunt apoi înregistrate în conturile anuale ale agențiilor de plăți. Directorul fiecărei agenții transmite Comisiei conturile anuale respective, alături de o declarație (declarația de gestiune) cu privire la eficacitatea sistemelor de control ale agenției, care cuprinde, printre altele, o sinteză a nivelurilor de eroare rezultate din statisticile ei de control. Ordonatorul de credite al Comisiei (directorul general al DG AGRI pentru PAC) ține cont de aceste conturi anuale și de declarațiile de gestiune aferente în raportul anual de activitate al DG AGRI.

Pentru exercițiul financiar 2015, cheltuielile PAC efectuate în cele 28 de state membre au fost gestionate, în total, de 80 de agenții de plăți, care au fost, la rândul lor, auditate de 64 de organisme de certificare. 46 dintre aceste organisme erau entități publice și 18 erau societăți de audit private.

Raportul special nr. 7/2017, intitulat „Noul rol al organismelor de certificare în ceea ce privește cheltuielile din cadrul PAC: un pas înainte către un model de audit unic, însă există în continuare deficiențe semnificative care trebuie remediate”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții (http://eca.europa.eu).

Publicat în Finantari

Începând de astăzi și până la 31 iulie 2017, respectiv 31 octombrie a.c., fermierii români pot depune la Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) cererile de proiecte pentru 14 subMăsuri din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014-2020), anunță senatorul PSD Lucian Trufin, secretar al Comisiei pentru Agricultură, printr-un comunicat de presă remis la redacție.

Conform documentului, proiectele trebuie elaborate potrivit specificaţiilor Ghidurilor Solicitantului aferente fiecărei măsuri de finanțare în parte, care sunt publicate în secţiunea Investiţii PNDR şi pot fi consultate și la Centrele Regionale sau Oficiile Judeţene ale AFIR. Acestea se vor depune online în cadrul fiecărei secțiuni, până la data și ora menționate în Anunțul de Primire a Proiectelor aferent fiecărei submăsuri.

„Am promis atunci când am candidat că voi sprijini fermierii din județul Botoșani pentru a accesa mai multe fonduri europene în vederea dezvoltării agriculturii de pe plan local. În calitate de membru al comisiei pentru agricultură în Senatul României mi-am asumat misiunea de a informa și instrui fermierii botoșăneni cu privire la modul în care pot atrage fonduri europene dar și de la bugetul de stat. Astfel, în perioada 7-30 aprilie am organizat opt consultări publice în Trușești, Todireni, Manoleasa, Săveni, Darabani, Vorona, Hilișeu-Horia și Văculești, la care au participat peste 1.000 de fermieri din toate zonele județului.

Aceste întâlniri au fost organizate cu sprijinul directorului OJFIR, doamna Diana Cîmpanu, al primarilor, al reprezentanților grupurilor de acțiune locală, prezenți fiind și experți în accesarea proiectelor europene. Astfel, împreună, am reușit să transmitem în timp util toate informațiile necesare botoșănenilor interesați să se dezvolte în agricultură. Voi fi la fel de prompt în diseminarea informațiilor pentru fiecare măsură prin care Ministerul Agriculturii va finanța investiții în zona rurală”, a declarat Lucian Trufin.

Principalele submăsuri pe care fermierii și asociațiile agricole din județul Botoșani le au la dispoziție începând de astăzi pentru obținerea de finanțări prin Programul Național de Dezvoltare Rurală sunt următoarele: investiții în exploatații agricole, investiții în exploatații pomicole, sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol, înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol, sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole.

Publicat în Comunicate

Temperaturile scăzute şi ninsorile căzute sporadic în zona de deal au pricinuit pagube ușoare livezilor de cireş, vişin şi cais din Maramureș, iar frigul a afectat pomii fructiferi, orzoaica şi plantele furajere din Harghita.

În același timp, livezile de cireşi şi vişini din Bistrița-Năsăud au fost cele mai afectate de temperaturile scăzute din ultima perioadă, existând riscul ca producţia să fie redusă cu circa 15%.

De asemenea, câteva sute de hectare din localităţi buzoiene din Câmpia Bărăganului cultivate în această primăvară cu porumb au fost compromise de ninsorile de săptămâna trecută şi vor trebui replantate, iar agricultorii tulceni au înregistrat „o uşoară întârziere” în derularea campaniei de însămânţare, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile din ultima săptămână, potrivit Direcţiei Judeţene pentru Agricultură (DJA) Tulcea.

Pe de altă parte, (DSVSA) Tulcea transmite că a acordat anul trecut despăgubiri în valoare totală de peste 550.000 de lei pentru animalele bolnave de leucoză enzootică bovină (LEB) şi anemie infecţioasă ecvină (AIE).

În plus, doar 63 de procente din fermierii mehedințeni au depus până la această oră cererea de plată pentru minimum un hectar lucrat.

În fine, judeţul Brăila înregistrează cea mai mare suprafaţă cultivată cu loturi semincere din ţară, respectiv peste 18.000 ha, iar scăderea cuantumului sprijinului cuplat în sectorul zootehnic mureșean cu circa 200 de euro, de la peste 900 de euro la 720 de euro, se datorează creşterii numărului de beneficiari de subvenție.

Mehedinți - 14.633 de fermieri au depus la Centrul Judeţean (CJ) Mehedinţi al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) cereri pentru obţinerea subvenţiei pe hectarul de teren agricol, în timp ce beneficiarii unei suprafeţe de 56.138 de hectare ar urma să primească ajutoare financiare.

Tulcea - Cea mai mare parte a sumei de peste 550.000 de lei pentru animalele bolnave de leucoză enzootică bovină (LEB) şi anemie infecţioasă ecvină (AIE) acordată anul trecut respectiv de Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea 536.162 lei, a fost alocată pentru despăgubirea animalelor bolnave de LEB şi sacrificate în abatoare, iar restul, pentru cei şapte cai bolnavi de AIE.

În anul 2013, DSVSA a plătit despăgubiri pentru 512 animale bolnave de LEB şi pentru 72 de animale bolnave de AIE.

Leucoza enzootică bovină este o boală care afectează dezvoltarea normală a taurinelor şi care duce la scăderea producţiei de carne şi lapte. Anemia infecţioasă ecvină, cunoscută şi sub denumirea de febra de mlaştină, este o boală virală răspândită pe tot globul unde există ape stătătoare sau mlaştini şi unde principalii vectori, insectele hematofage, se dezvoltă în număr mare.

Maramureș - Au fost afectate, în special de temperaturile coborâte până la nivelul îngheţului, culturile de vişin, cais şi cireş din localităţile de deal, însă mai puţin la şes. Dintr-o primă evaluare, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri din judeţ, autoritățile de resort au constatat o afectare a culturilor între 8 şi 10%. Culturile pomicole au fost cel mai puţin afectate, mărul nefiind înflorit încă, a scăpat uşor de frigul ultimelor zile.

În judeţul Maramureş există peste 8.000 de hectare de culturi pomicole, predominantă fiind cea a mărului.

Harghita - Chiar dacă cele mai scăzute temperaturi din zonele Ciuc şi Gheorgheni au fost de minus 7, respectiv minus 9 grade Celsius, culturile de câmp nu sunt foarte afectate, întrucât perioada de vegetaţie era întârziată. Pagube se vor înregistra, potrivit autorităților, la orzoaică şi plante furajere.

În ceea ce priveşte pomii fructiferi, sunt pagube vizibile la caişi, piersici, cireşi, vişini şi parţial la pruni, atât în zonele Ciuc şi Gheorgheni, cât şi în zona Odorhei-Cristur, unde s-au înregistrat temperaturi puţin mai ridicate, dar pomii erau în faza mai înaintată de înflorire şi sunt mult mai sensibili.

Specialiștii spun că pagubele pot ajunge şi la 50 la sută pe unele parcele, în funcţie de zonă şi de poziţionare, însă, cu toate acestea, probleme vor fi cu precădere în gospodării, întrucât în Harghita pomicultura este în declin şi nu sunt suprafeţe mari, cu stare corespunzătoare de exploatare.

Pentru a primi despăgubiri, oamenii trebuie să aibă plantaţia înregistrată la APIA sau în Registrul Agricol, iar paguba provocată de vreme trebuie să fie mai mare de 30 la sută.

Cea mai scăzută temperatură a primăverii s-a înregistrat sâmbătă, 22 aprilie, la Miercurea Ciuc, când mercurul termometrelor a coborât până la minus 9 grade Celsius.

Bistrița-Năsăud - Frigul consecutiv, de câteva zile, înregistrat în județ, şi-a pus amprenta atât la cireş, cât și la vişin. În rest, la măr, gutui nu au fost probleme. S-ar putea să fie o diminuare cu un 10-15%, dar şi acolo punctual, pentru că diferă de la loc la loc. În mod cert, vor fi producţii de fructe, anul acesta, îndestulătoare, chiar spre bine, cu excepţia celor de la vişin, cireş, unde câteva soiuri sunt mai afectate, au spus specialiștii direcției agricole județene.

În judeţul Bistriţa-Năsăud s-au înregistrat precipitaţii sub formă de ninsoare doar în zona montană, în localităţile de la poalele Munţilor Ţibleşului, Rodnei şi Bârgăului.

Brăila - În anul 2016 a fost înscrisă la multiplicare o suprafaţă totală de 18.479 ha, loturile de hibridare porumb şi floarea-soarelui reprezentând circa 52% din suprafaţa cultivată la nivel de ţară. Judeţul Brăila are tradiţie în producerea de seminţe, producătorii agricoli cultivând cea mai mare suprafaţă de culturi semincere certificate oficial din ţară.

Anul trecut, în judeţul Brăila au fost monitorizaţi 246 de agenţi economici înregistraţi pentru producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor cu un număr de 387 de puncte de lucru, pentru care s-au eliberat 569 de autorizaţii. Au fost eliberate 65 de autorizaţii noi şi au fost retrase 23 de autorizaţii de la agenţii economici care nu au mai îndeplinit condiţiile pentru care au fost autorizaţi.

La nivelul judeţului Brăila, prelucrarea seminţelor se desfăşoară în 16 staţii performante de procesare, din care cinci pentru prelucrarea porumbului, două pentru floarea-soarelui şi nouă pentru cereale păioase.

Veniturile obţinute anul trecut din comercializarea seminţelor de calitate au fost de 1,5 milioane de lei, seminţele fiind vândute atât în ţară, cât şi în străinătate.

Mureș - Cuantumul sprijinului cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) a scăzut în comparație cu anul trecut, dar a crescut numărul de beneficiari. Cuantumurile pe scheme sunt aceleaşi, însă faptul că România are din 2015 nişte ajutoare mai mari faţă de ce a avut pe vechiul exerciţiu financiar 2007-2014 a trezit interesul fermierilor, sunt de părere specialiștii APIA locali.

Din 2015, sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) a fost de aproximativ 900 de euro pe cap de vacă de lapte şi de 1.300 de euro pe cap de vacă de carne, cu anumite condiţii - să fie între 10 şi 250 de capete, să fie înscris în registrul genealogic al rasei - sunt anumite condiţii pe care nu oricine le poate îndeplini. Ca urmare a acestor cuantumuri din 2015, în 2016 fermierii s-au înscris în registrul genealogic şi în controlul oficial al producţiei şi de aici a crescut numărul de beneficiari. Scăderea este de la 919 euro la 720 de euro la vaca de lapte.

Pentru anul 2015, fermierii români au primit în contul sprijinului cuplat la bovine 919 euro/cap de vacă de lapte, 1.312 euro/cap de vită de carne şi 297 de euro/cap de bivoliţă, însă, din anul 2017, o parte dintre aceste criterii s-au schimbat, motiv pentru care a crescut numărul beneficiarilor.

Buzău - Pe lângă cele câteva sute de hectare din localităţi buzoiene din Câmpia Bărăganului cultivate în această primăvară cu porumb care au fost compromise de ninsorile de săptămâna trecută şi vor trebui replantate, pagube provocate de precipitaţiile sub formă de lapoviţă şi ninsoare au mai fost semnalate la culturile de rapiţă, precum şi la plantaţiile de viţă-de-vie şi de pomi fructiferi.

Tulcea - Chiar dacă condiţiile agrometeorologice din acest an au permis declanşarea în condiţii normale a campaniei de însămânţări, în ultima săptămână se înregistrează o uşoară întârziere, din cauza precipitaţiilor căzute în intervalul 17-20 aprilie.

Până la acest moment, însămânţările de primăvară s-au realizat pe o suprafaţă de 117.477 de hectare dintr-un total de 160.637 de hectare.

Ponderea cea mai mare în culturile de primăvară o va avea porumbul pentru boabe, care se va cultiva pe o suprafaţă totală de 66.182 de hectare, urmat de floarea-soarelui, care se va cultiva pe o suprafaţă totală de 49.138 de hectare.

Publicat în Știri interne

În vederea clarificării facilităților prevăzute de art. 76 din Legea 566/2004, modificată și actualizată, în care se arată că pentru rezolvarea problemei privind scutirea de la plata impozitului pe baza normelor de venit este necesară analizarea reglementărilor respective și completarea corespunzătoare a acestora împreună cu reprezentanții MADR, șefia Agrostar cere conducerii ministerului de resort identificarea posibilităților necesare demarării procedurilor legale pentru PF, PFA, II și IF.

Este vorba, mai exact, de analizarea în regim de urgență și identificarea posibilităților de scutire de la „plata impozitului pe norme de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru producția valorificată prin/către cooperativă agricolă”.

Potrivit Agrostar, scutirea în cauză este prevăzută în art. 76 lit. a^3 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

„Solicitarea noastră vine ca urmare a răspunsului primit de la Ministerul Finanțelor Publice căruia ne-am adresat, în vederea clarificării facilităților prevăzute de art. 76 din Legea 566/2004 modificată și actualizată, în care se arată că pentru rezolvarea problemei privind scutirea de la plata impozitului pe baza normelor de venit «... este necesară analizarea reglementărilor respective și completarea corespunzătoare a acestora, împreuna cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale... »”, a precizat secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu, într-un comunicat de presă.

Federația Agrostar este totodată de părere că șeful MADR, Petre Daea, ar trebui să se implice urgent în rezolvarea acestei probleme, cu atât mai mult cu cât fiscalitatea este unul dintre obiectivele ministerului, potrivit prevederilor Art. 1 alin. 5 lit. lit. d din HG 30/2017 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În plus, mai apreciază cei din Agrostar, această măsură este de natură să încurajeze asocierea fermierilor în cooperative, precum și să aducă la bugetul de stat taxe și impozite ca urmare a faptului că producția este comercializată printr-o formă asociativă, și nu prin diferite „piețe și târguri” în cadrul cărora se comercializează fără să fie fiscalizată.

„Nu în ultimul rând, trebuie ținut cont de faptul că această facilitate se regăsește în cuprinsul unei legi, iar aplicarea acesteia, cât și respectarea prevederilor legale țin în mod nemijlocit de ministerul pe care îl conduceți”, subliniază secretarul general al Agrostar.

Federația Agrostar are în componența peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, atât din sectorul privat, precum și din cel bugetar.

Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliată UITA si EFFAT la nivel european.

Publicat în Comunicate

newsletter rf

Revista