Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 114 ar urma să fie modificată de Executivul condus de Viorica Dăncilă, astfel încât primarii să poată utiliza resurse din Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) pentru depozite destinate produselor agroalimentare, este anunțul făcut vineri, 17 mai 2019, la Topoloveni, de președintele PSD, Liviu Dragnea.

Într-o întâlnire avută cu membrii PSD Argeş, liderul partidului de guvernământ a spus că a întocmit un plan, astfel încât fermierii să poată să-şi mărească producţia de legume în solarii, menţionând că a apărut problema depozitării.

„Ieri, am vorbit la Guvern, săptămâna viitoare o să se modifice OUG 114 să dea posibilitatea primarilor ca, prin Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii nou-înfiinţat, să poată să ia bani să facă depozite pentru produse agroalimentare, aşa că, domnilor primari, doar să mergeţi la Bucureşti, să luaţi banii să faceţi aceste depozite”, a precizat liderul politic.

Conform precizărilor acestuia, prin deciziile luate până în prezent de Guvernul PSD-ALDE, fermierii încep să aibă încredere în Executivul de la București.

„Am asistat, zeci de ani de zile, la un plan, după părerea mea, bine gândit, cu efecte rele de distrugere a agriculturii româneşti. (...) Zootehnia noastră este la nivel a aproape 5 milioane de hectare de păşuni? Nu e. În agricultură, subvenţiile, pentru că oricum sunt mai mici în România, că aşa au vrut mai-marii Europei, se dădeau la timp? Nu se dădeau la timp. Atunci, am stabilit că primul lucru pe care trebuie să-l facem este ca fermierii români să capete încredere în Guvern”, a susţinut Liviu Dragnea.

În opinia sa, în ţara noastră legumele şi fructele sunt produse „deficitare”.

„Am constatat că avem nişte produse deficitare şi anume legumele şi fructele. De ce? Ca să putem să importăm sute de mii de tone de legume şi fructe din afară. (...) Eu, demult, nu mai mănânc roşii străine, pentru că am tot încercat şi toate au acelaşi gust, adică de rumeguş. Şi am zis să începem un program pentru roşii, pentru tomate”, a conchis Dragnea.

Sursa informației: Agerpres
Foto credit: Mediafax

Miercuri, 15 mai 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a finalizat Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2019, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 846.619 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.711.211,43 hectare.

În comparație cu anul 2018, numărul cererilor a scăzut ușor, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 194.695,83 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor.

În cazul județelor care au realizat un procent sub 100%, diferența se justifică prin depunerea cererilor în alte județe limitrofe.

UAT-urile cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (46.475 cereri), Dolj (36.029 cereri), Bihor (35.446 cereri), Maramureș (33.822 cereri) și Botoșani (32.778 cereri).

În contrapartidă, județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată sunt Timiș (531.311,55 ha), Constanța (495.402,46 ha), Teleorman (426.105,87 ha), Dolj (423.721,1 ha) și Călărași (376.343,05 ha).

În perioada 16 - 31 mai inclusiv, la sediile Centrelor județene/locale APIA, fermierii pot depune modificări la Cererile Unice de Plată depuse în cadrul Campaniei 2019, fără penalităţi.

Reamintim că, în conformitate cu art. 1 din Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 69/2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are obligația ca, începând cu luna iunie 2019, să respecte întocmai următoarele etape, prezentate la lit. b), c), d) și e), astfel: în intervalul 1 iunie – 1 iulie 2019, se va efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor; între 2 iulie – 1 octombrie 2019, se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice, în iarna sau în primăvara anului următor; plata avansului pentru anul de cerere 2019 se va efectua în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, conform Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare; plata finală, ca diferență între cuantumul acordat în avans și cuantumul calculat pentru anul de cerere 2018, se va efectua între 2 decembrie 2019 - 31 martie 2020.”

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Standardul european pentru licențierea produselor fără gluten – Crossed Grain – a fost lansat oficial în România, joi, 16 mai 2019, astfel încât producția de profil să fie securizată și dezvoltată și pe plan local.

Pentru un milion de români, precizează cei de la Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG), acest demers ar putea însemna acces mai facil la alimente sigure, produse local, cu prețuri adaptate pieței autohtone.

Am adus Crossed Grain, standardul european pentru licențierea produselor fără gluten, în România, deoarece scopul nostru este să susținem producția în siguranță, pe plan local, a alimentelor fără gluten. Certificarea Crossed Grain se bucură de o recunoaștere și încredere excepționale în rândul persoanelor cu boală celiacă și intoleranță la gluten. Este o certificare complexă, care verifică și auditează toate etapele din procesul de producție, ambalare și distribuție a alimentelor fără gluten, și impune unul dintre standardele cele mai riguroase din domeniul alimentar. Pacienții cu boala celiacă și intoleranță la gluten vor avea, de acum, acces mai ușor la alimente sigure pentru ei, produse local, certificate standardizat și cu un preț avantajos”, a declarat Iuliana Roibu Bonoiu, președinte și director executiv al ARIG.

Potrivit statisticilor asociației, puse la dispoziția presei, piața produselor fără gluten de la noi din țară a cunoscut o creștere de peste 25 de procente în ultimii trei ani, bazându-se până acum, în principal, pe importurile de produse certificate.

Față de situația existentă pe plan mondial, consumul de produse fără gluten s-a majorat direct proporțional și în România, ajungând la valoarea de 44 de milioane de lei, în 2018.

În acest context, pentru a veni în sprijinul consumatorilor români, și retailerii de la noi din țară se reorientează și ies pe piață cu mărci proprii de produse alimentare fără gluten.

„Ne bucurăm să susținem această inițiativă care contribuie la dezvoltarea producătorilor locali și îi ajută să primească recunoaștere internațională pentru cele mai riguroase standarde gluten-free. Știm că avem producători locali care sunt pregătiți să livreze la cele mai înalte standarde. De exemplu, pastele fără gluten din marca noastră proprie K-free, lansate în 2018, sunt produse în România, într-o fabrică certificată gluten-free din Satu Mare și suntem mândri că sunt distribuite la nivel internațional în toate magazinele Kaufland din lume. În 2019, Kaufland România susține toate acțiunile Asociației Române de Intoleranță la Gluten, în cea mai mare campanie ce vine în sprijinul celor care se confruntă cu această afecțiune. Misiunea noastră este, pe de-o parte ,de a sprijini dezvoltarea producătorilor locali, iar pe de altă parte, clienților care au nevoie de alimentație specială, oferindu-le soluții de calitate, atât prin menținerea unei varietăți la raft, prețuri reduse, cât și prin resurse educaționale și campanii de depistare”, a declarat Valer Hancaș, Director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland România.

Produsele alimentare fără gluten reprezintă unul dintre segmentele de piață din FMCG cu cele mai mari rate de creștere. La nivel global, piața produselor fără gluten este evaluată la 4.48 de miliarde de dolari, în 2018, și se estimează o creștere cu 7.6% în anii imediat următori, ajungând la 6.47 miliarde de dolari în 2023. Această creștere robustă este generată de o mai bună diagnosticare și înțelegere a bolii celiace și a altor afecțiuni care includ intoleranța la gluten, precum și de trendurile legate de adoptarea unei diete fără gluten.

Piața produselor fără gluten este dominată de produsele de patiserie (pâine, paste, biscuiți, dulciuri), iar Europa este regiunea cu cel mai ridicat ritm de creștere.

Statisticile ARIG spun că, în 2017, în Europa existau mai bine de 17.000 de produse fără gluten certificate; practic, o creștere cu 47.5% față de 2016.

Porumbul românesc, o altă direcție

Primul producător român acreditat Crossed Grain a fost Sam Mills, compania care produce paste și mixuri pe bază de porumb în fabrica sa de la Satu Mare.

„Acum 12 ani, când am obținut certificarea Crossed Grain, trebuia să aplicăm separat și să fim auditați de fiecare țară în parte unde exista acest sistem de certificare – era complicat, dar am conștientizat importanța că bolnavii celiaci și consumatorii cu intoleranță la gluten să poată identifica ușor produsele pe care le pot consuma în siguranță. Nevoia pentru acest sistem de identificare a produselor gluten free a făcut ca proiectul Crossed Grain să devină în timp principalul sistem de certificare în Europa și nu numai – un standard în industria gluten free astăzi”, a spus Ioana Bercean, Managing Director Export Branch Sam Mills.

Tot ea a precizat că marea majoritate a materiei prime folosite în acest moment în cadrul companiei provine de pe piața autohtonă, un real sprijin pentru producătorii de porumb. Mai mult, Bercean susține că, în relația cu procesatorul, furnizorii români nu au costuri suplimentare cu transportul mărfii în camioane decontaminate, procesul de curățare fiind făcut chiar de către procesator.

Aș zice că, undeva, la 80 la sută din ceea ce producem se folosește materie primă din România, în mod special din județul Satu Mare, unde este și fabrica. Datorită faptului că noi avem partea de morărit, de unde a și venit un alt picior al activității noastre, noi nu cerem producătorilor de porumb să ne livreze materia primă în camioane deja curățate. Noi avem proces de curățare deja integrat în partea de morărit. Controlăm totul”, a mai adăugat reprezentanta Sam Mills. „Aceasta este doar o activitate din grupul nostru care reprezintă undeva la 9 la sută din venitul nostru total. Avem a doua cea mai mare moară de porumb din Europa, cu o capacitate de 500 de tone pe zi. Partea care merge la producția de paste gluten free este mică”.

Produsele certificate Crossed Grain, strict auditate

Programul de certificare pentru produse fără gluten, Crossed Grain, este dezvoltat și operat de Asociația Societăților Europene de Celiachie (AOECS), o organizație independentă, non-profit. Este asociația europeană umbrelă care reunește, în acest moment, 37 de asociații membre de pe teritoriul Europei. În România, ARIG este singura asociație națională de pacienți cu boală celiacă din România acreditată de AOECS.

Programul de certificare Crossed Grain a fost creat pentru a asigura securitatea alimentelor destinate persoanelor cu boală celiacă, de la procesul de fabricație și până la etichetarea corectă a produselor și disponibilitatea acestora.

Produsele certificate Crossed Grain sunt strict auditate și analizate pentru a prezenta certitudinea că au un continut maxim de gluten de 20 mg/kg sau părți pe milion (ppm). Analizele de laborator și auditările de certificare privesc atât ingredientele, cât și procesele de producție, procesele de stocare, ambalare și distribuție.

Alimentația fără gluten reprezintă tratamentul pentru peste un milion de români afectați de boala celiacă sau alte boli autoimune, tiroidite și afecțiuni neurologice. Dintre aceștia, persoanele cu boală celiacă primesc indicația de dietă fără gluten de la medic, ca unic tratament pentru această afecțiune, pe viață. Boala celiacă este o afecțiune autoimună, genetică și afectează, statistic, 1% din populația lumii. Boala celiacă se poate declanșa la orice vârstă, fie în copilărie, fie în viața adultă sau chiar la vârsta a treia, în cazul persoanelor cu predispoziție genetică.

Glutenul este o proteină care se găsește în grâu, orz și secară. De asemenea, glutenul poate fi prezent în multe alimente procesate, care pot fi contaminate de la aditivi alimentari sau în timpul proceselor de fabricație. Identificarea produselor care pot fi consumate în siguranță este foarte importantă pentru persoanele cu boala celiacă sau intoleranță la gluten.

Ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile manifestate în primăvara acestui an, care au afectat creșterea și dezvoltarea răsadurilor de tomate, precum și replantarea acestora, Guvernul Dăncilă a decis prelungirea perioadei de valorificare a roșiilor cultivate în spații protejate până la data de 15 iunie 2019.

Acest demers a fost realizat prin completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 107/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul în curs.

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți, se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate, începând cu luna mai și până în decembrie.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a reamintit condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an. În primă instanță, aceștia trebuie să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp, să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg, dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată.

Nu în ultimul rând, este necesar ca beneficiarii de sprijin să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

În ședința Executivului Dăncilă, din data de 14 mai 2019, s-a decis ca sprijinul financiar acordat cultivatorilor de usturoi să se majoreze de la 1.000 de euro/ha la 3.000 de euro/ha (13.950 lei/ha).

„Prin acordarea sumei de 3.000 de euro/ha (13.950 lei/ha) se susține menținerea culturii de usturoi în zonele cu tradiție, precum și înființarea de noi suprafețe, crescând, în acest fel interesul fermierilor pentru accesarea acestui program”, se precizează într-un document al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, destinat presei.

Practic, noul act normativ modifică și completează HG 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia.

Creșterea valorii sprijinului financiar prevăzută de acest act normativ se încadrează în bugetul maxim aprobat schemei de ajutor de minimis și nu atrage cheltuieli bugetare suplimentare. În situația în care, după finalizarea înscrierii în program, se constată depășirea bugetului alocat schemei, cuantumul sprijinului financiar se reduce proporțional.

Necesitatea unui sprijin mai mare pentru cultivatorii de usturoi a reieșit în urma întâlnirilor dintre aceștia și formele asociative reprezentative din sectorul legumicol, în cadrul cărora s-au analizat devizul tehnologic, cheltuielile și veniturile rezultate pentru această cultură.

În domeniul agriculturii, prioritatea principală a președinției române a Consiliului UE va fi negocierea pachetului legislativ legat de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) în contextul următorului Cadru Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021-2027, sunt asigurările date de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan.

Discuția a avut loc în contextul unei întâlniri a celor doi, din dimineața zilei de miercuri, 15 mai 2019, ocazie cu care președintele în exercițiu al Consiliului AGRIFISH a analizat, alături de comisarul Hogan, stadiul de realizare a reformei Politicii Agricole Comune (PAC) și punerea de acord privind acțiunile următoare, în vederea atingerii obiectivelor președinției române a Consiliului UE.

Conform unui document de presă transmis de MADR la redacție, printre celelalte priorități ale președinției române se vor număra bioeconomia, inovarea și cercetarea în domeniul agriculturii, proteinele vegetale, precum și sănătatea plantelor și a animalelor. În ceea ce privește pescuitul, președinția va continua lucrările vizând planurile multianuale de gestionare și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), precum și dimensiunea externă a politicii comune în sector.

Phil Hogan a remarcat, totodată, numărul de dosare finalizate (nouă) care situează țara noastră în fruntea plutonului țărilor care au deținut președinția în ultima perioadă, se mai menționează în comunicatul ministerului de resort.

Pachetul de reformă a PAC post-2020

Cu o zi înainte, șeful MADR a condus lucrările reuniunii Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) – AGRIFISH de la Bruxelles.

Principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat, în special, Pachetul de reformă a PAC post-2020, cât și Regulamentul privind planurile strategice în domeniul PAC - schimb de opinii cu privire la noul model de performanță.

„Noul model de performanță este elementul central al reformei PAC și cea mai inovatoare caracteristică a acesteia. Aceste schimbări de paradigmă vor permite statelor membre să aibă un cuvânt mai greu de spus în elaborarea politicilor lor naționale, dar vor avea și o responsabilitate mai mare. Avansarea discuțiilor noastre cu privire la acest aspect ne va ajuta să definim poziția Consiliului cu privire la întregul pachet de reformă”, a afirmat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și președinte al Consiliului AGRIFISH.

Consiliul a avut un schimb de opinii în cadrul sesiunii publice privind noul model de performanță a pachetului de reformă PAC post-2020, pe baza unui document al Președinției. Miniștrii și-au concentrat intervențiile asupra raportării reperelor și a evaluării performanței, precum și asupra posibilității stabilirii unor sume unitare pentru intervențiile altele decât pe suprafață și pe cap de animal.

O planetă curată pentru toți

„Săptămâna trecută, la Sibiu, liderii noștri au reafirmat importanța abordării unitare a schimbărilor climatice. Deși obiectivul principal al agriculturii este asigurarea securității alimentare pentru Europa, agricultura și silvicultura pot contribui la îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale UE în ceea ce privește mediul. Astăzi, am discutat despre modul în care putem să-i încurajăm și să-i pregătim pe fermierii noștri să facă față acestei provocări”, a mai declarat oficialul guvernamental român.

Consiliul a fost informat și a avut un schimb de opinii cu privire la aspectele agricole din comunicarea Comisiei „O planetă curată pentru toți: o viziune strategică europeană pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al climei.”

Miniștrii s-au concentrat, în special, asupra acțiunilor prioritare care ar trebui întreprinse la nivel european și național în domeniul agriculturii și al silviculturii, pentru a contribui la realizarea obiectivelor acordului de la Paris, până în 2050.

Probleme agricole legate de comerț

În cadrul aceleiași întâlniri, Comisia Europeană (CE) a informat Consiliul privind performanța comerțului agricol din UE. Executivul de la Bruxelles a raportat, în special, ultimele progrese ale inițiativei sale diplomatice de promovare a produselor agricole europene în lume, precum și negocierile comerciale care au fost încheiate sau sunt în curs de desfășurare și care au un impact asupra agriculturii europene. Acestea includ: Mercosur, Australia și Noua Zeelandă.

Oficialii statelor europene au avut ocazia să-și expună punctul de vedere și să reflecteze asupra aspectelor sensibile, precum și asupra priorităților și avantajelor pentru agricultura UE, în contextul negocierilor comerciale libere aflate în curs de desfășurare și a celor viitoare, întreprinse de UE.

Miniștrii agriculturii prezenți la eveniment au fost, de asemenea, informați despre regulamentul privind viitorul Fond European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, urmărirea hotărârii Curții Europene de Justiție privind organismele modificate genetic, respectiv situația din sectorul fructelor.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a acordat finanţare în valoare de 11 milioane de euro pentru achiziţionarea şi instalarea sistemelor de plasă antigrindină în exploataţii pomicole, prin proiecte depuse pe subMăsura 4.1a a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), au anunțat vocile autorizate ale agenției, marţi, 14 mai 2019.

AFIR a încheiat, până în prezent, contracte de finanţare cu 412 pomicultori, în valoare de 204 milioane de euro prin subMăsura 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”.

„Dintre aceştia, 85 au prevăzut prin proiect achiziţionarea de plase antigrindină. Valoarea totală a acestor proiecte este de aproximativ 11 milioane de euro, iar suprafaţa culturilor protejate prin instalarea acestor sisteme antigrindină este de 383 de hectare”, se precizează în document.

Conform spuselor directorului general al AFIR, Adrian Chesnoiu, plasele antigrindină pot fi utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile, iar prin PNDR 2020 au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti.

„Rezultatul schimbărilor climatice, dar şi cererea pe piaţa românească a produselor de calitate la preţuri accesibile, au creat necesitatea utilizării tehnologiilor de ultimă generaţie şi în sectorul pomicol. Printre acestea pot fi incluse şi plasele antigrindină utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile. Astfel, prin PNDR 2020, au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti. Dacă finanţarea sectorului pomicol a demarat mai greu la începutul Programului, începând cu sesiunile din 2018 lucrurile s-au îmbunătăţit mult în acest sector ,ca urmare a simplificărilor procedurale şi administrative pe care le-am implementat la nivelul Agenţiei. Ultimul Raport de selecţie intermediar evidenţiază această creştere a numărului de proiecte depuse, dar, mai ales, a calităţii acestora prin punctajele foarte mari obţinute. Anvelopa financiară alocată pentru investiţii în exploataţii pomicole a fost consumată în totalitate. Pentru acest sector vom deschide o nouă sesiune pentru procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în a doua jumătate a acestui an”, a spus Chesnoiu.

În plus faţă de proiectele contractate deja, AFIR a primit, în sesiunea anuală 2019, în cele două etape lunare (februarie şi martie), 81 de solicitări de finanţare pentru proiecte de investiţii în exploataţii pomicole, ce includ plase antigrindină, în valoare totală de 7,72 milioane de euro.

Aceste solicitări sunt în etapa de evaluare şi selecţie în vederea finanţării, precizează AFIR.

În cazul în care vor fi finanţate și acestea, suprafaţa exploataţiilor pomicole care va fi protejată prin finanţarea acestor proiecte ar urma să fie de 378 de hectare. Cele mai multe cereri de finanţare, care prevăd şi achiziţionarea de plase antigrindină, peste 40, au fost depuse în regiunea Nord-Vest şi au o valoare de peste 3,5 milioane de euro.

Produsele alimentare de înaltă calitate, mai exact cele montane, ecologice și tradiționale vor avea TVA de 5%, în loc de 9%, ca urmare a deciziei Executivului de la București de marți, 14 mai 2019.

Potrivit anunțului făcut în deschiderea ședinței de Guvern de premierul României, Viorica Dăncilă, prin diminuarea cotei TVA pe întreg lanțul de distribuție, statul contribuie la reducerea prețului produselor de înaltă calitate și, astfel, oamenii sunt încurajați să consume alimente sănătoase.

„Avem în vedere creșterea accesului românilor la produse sănătoase, de înaltă calitate, tot mai căutate pe piața alimentară. Vom reduce Taxa pe valoarea adăugată de la 9% la 5% pentru livrarea acestor categorii de alimente, respectiv produse montane, ecologice, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a afirmat prim-ministrul Dăncilă.

Nu demult, asociaţiile producătorilor de produse bio, tradiţionale şi de promovare a alimentului românesc anunțau că au semnat un acord pentru reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%, aceasta fiind o măsură benefică pentru oprirea depopulării satelor româneşti, dar şi în favoarea producţiei, consumului şi accesului unei categorii mai mari de consumatori la produse agroalimentare româneşti de calitate.

„Măsura propusă este folosită şi de alte state europene pentru a putea oferi producătorilor naţionali instrumente europene şi bugete semnificative pentru certificarea şi promovarea produselor de calitate naţionale, fără încălcarea legislaţiei europene în materie. Este lăudabil faptul că începem să învăţăm să cerem şi drepturi într-o Europă încorsetată de restricţii. În acest fel, vom putea face din produsele alimentare româneşti nu numai un motiv de mândrie naţională, ci şi un motor de creştere economică. Dacă totuşi Guvernul României consideră că, pentru toate produsele alimentare de calitate, impactul bugetar la o cotă de TVA de 0% este prea mare, atunci patronatele semnatare sunt de acord şi cu cota de TVA de 5% pentru produsele de calitate pe scheme europene, dar, pentru produsele tradiţionale româneşti, cota de TVA să fie de 0%”, se menționa într-un comunicat remis presei.

La începutul lunii aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, ca măsură de sprijin pentru fermierii români, elaborarea unei iniţiative, sub forma unei legi sau a unei ordonanţe de urgenţă, privind reducerea TVA la 5% pentru produsele bio şi tradiţionale româneşti şi a anunţat că măsura urmează să fie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

La noi în țară, cota standard de TVA este de 19%. România aplică în paralel şi două cote reduse de TVA, una de 9% (pentru alimente, medicamente, livrarea de proteze, de produse ortopedice, livrarea de apă potabilă şi apă pentru irigaţii), şi alta de 5% (pentru cărţi, manuale şcolare, pentru servicii turistice şi de catering etc).

Foto credit: PAEFC

După o luptă strânsă cu faze la ambele porți, ca urmare a desfășurării finalei Campionatul European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, România a reușit să ocupe un binemeritat loc II, după Republica Moldova, locul III revenindu-i Poloniei, potrivit anunțurilor postate de oficialitățile organizatoare pe pagina de Facebook a evenimentului - PAEFC - Paying Agencies European Football Championship.

Scorul care avea să stabilească învingătoarea și ocupanta locului I a fost de 2-1 în favoarea selecționatei Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) din Republica Moldova, în înfruntarea cu echipa AFIR.

Pentru locurile III și IV s-au luptat jucătorii agențiilor de plăți din Polonia și Bulgaria, prima echipă învingând cu un scor clar de 3-0.

„Câștigătoare a Campionatului european de fotbal al Agențiilor de Plăți a devenit echipa AIPA, obținând trofeul mult râvnit! Ieri, 14 mai, echipa Moldovei s-a calificat în semifinalele Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, alături de echipele României, Bulgariei și Poloniei. Astfel, echipele câștigătoare ale semifinalelor au jucat astăzi, 15 mai curent, în finala mare a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, stabilind echipa câștigătoare a trofeului și clasamentul final al competiției: locul I- Republica Moldova, locul II- România și locul III – Polonia”, au anunțat, la rândul lor, câștigătorii, pe pagina lor de socializare.

Marți, 14 mai 2019, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunța că echipa României se califica în semifinalele Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, alături de echipele Republicii Moldova, Bulgariei și Poloniei. România urma să joace astăzi împotriva Bulgariei, iar Republica Moldova urma să întâlnească Polonia în cele doua semifinale programate a se desfășura simultan, începând cu ora 10.00, la Baza sportivă a comunei Berceni.

Echipele câștigătoare ale semifinalelor urmau să joace finala mare a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, începând cu ora 12.00. Finala mică avea să stabilească echipa care se va clasa pe locul III în clasamentul final al competiției.

Organizatorii competiției au invitat echipa Federației Române de Fotbal (FRF) pentru a susține un meci demonstrativ împreună cu selecționata agențiilor de plăți din Europa, compusă din câte un reprezentant al fiecărei țări participante. Din echipa FRF au făcut parte oficialii federației și ambasadorii fotbalului românesc, printre care Răzvan Burleanu, Gabriel Bodescu, Miodrag Belodedici, Mirel Rădoi, Ion Vlădoiu, Lucian Sânmărtean, precum și domnul deputat Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a României.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, împreună cu Asociația Ceresport, a organizat, în perioada 12 – 15 mai 2019, prima competiție sportivă destinată funcționarilor din agențiile de plăți de la nivel european, Campionatul European de Fotbal al Agențiilor de Plăți. În competiție s-au înscris opt echipe ale agențiilor de plăți din Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Lituania, Moldova și România.

Miercuri, 15 Mai 2019 16:48

Consumatorii europeni, mai educați

În ultimii ani, fermierii europeni trebuie să facă față unei noi provocări, și anume unei generații de consumatori din ce în ce mai educate, potrivit aprecierilor lui Gheorghe Albu, preşedintele interimar al Ligii Asociaţilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cu ocazia un forum de specialitate care a avut loc la București, marți, 14 mai 2019.

În acest context, el i-a îndemnat pe tineri să se alăture demersului de susținere a sectorului agricol, un domeniu în care, spune el, își pot face un viitor, ambele teme fiind discutate în data de 9 aprilie 2019, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri care a precedat-o pe cea de la București.

„Îndreptaţi-vă către agricultură, pentru că acolo este un loc în care vă puteţi realiza şi profesional, dar şi familial! Toată familia noastră lucrează în agricultură, cot la cot. O altă temă abordată la Bruxelles este legată de următoarea generaţie de consumatori, care este din ce în ce mai educată, iar noi trebuie să răspundem acestor provocări”, a spus Albu.

Cohorta demografică „Generația Y” sau așa-zișii mileniali (tinerii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) percep mediul rural ca principal furnizor de alimente sănătoase și optează pentru mâncarea realizată din ingrediente a căror provenienţă este cunoscută, se arată într-un studiu calitativ desfăşurat pe o perioadă de doi ani în interiorul comunităţii online create, moderate şi coordonate de Exact Cercetare și Consultanță și WaveTreeZero și remis presei luni, 20 august 2018.

Subiecții au mărturisit că mâncarea sănătoasă este cea în care ştii exact ce pui şi cum o prepari. Mai exact, consumul de mâncare gătită a fost menţionat de fiecare dată când s-a discutat despre alimentaţia sănătoasă, relevă studiul.

Pe de altă parte, milenialii simt că susţin comunitatea prin cumpărarea de alimente de la piaţă ori direct din gospodăriile ţăranilor, acest fapt generând şi un sentiment de apartenenţă la grup.

Atunci când vine vorba de produse cumpărate din magazin, reprezentanții Generației Y verifică eticheta - nutrienţi, E-uri, aditivi, zaharuri, gluten. Ei se opresc asupra produselor care reuşesc să convingă prin informaţia conţinută de etichetă. Această categorie de public alege să consume mai puţin, comparativ cu generaţia anterioară (Generația X), incluzând în meniu produse care par „mai sigure”, comparativ cu altele. Această alegere vine, pe de-o parte, ca urmare a convingerii conform căreia „a mânca mult este o lipsă de control care generează riscuri”. Pe de altă parte, este evitată, astfel, risipa alimentară.

Milenialii optează pentru meniuri variate, bucătării internaţionale, mâncare experimentală.

Partenerii Forum for The Future of Agriculture (FFA), în colaborare cu Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat, marţi, 14 mai a.c., la Hotel Intercontinetal din București, o conferinţă regională privind viitorul agriculturii.

Dezbaterea de la Bucureşti s-a concentrat asupra unor subiecte de interes pentru deţinătorii de terenuri, fermieri, ecologişti şi factori de decizie politică.

Pagina 1 din 111