În săptămâna 16-22 iulie 2018, costurile de achiziție a grâului exportat de Rusia au crescut vertiginos, în condițiile în care prețurile de referință globale s-au majorat simțitor și ele, iar temerile cu privire la calitatea grâului s-au intensificat în anumite regiuni ale țării, au precizat pentru presa străină analiști agribusiness.

Luni, 23 iulie 2018, contractul futures Wv1 de pe Bursa din Chicago a atins un nou nivel-record la șase săptămâni, ca urmare a temerilor cu privire la vremea secetoasă instalată în Europa și în zona Mării Negre, care ar urma să genereze diminuări de producție în anumite țări mari producătoare.

La finele săptămânii trecute, prețurile grâului rusesc la Marea Neagră, cu un conținut de proteină de 12,5 la sută și cu livrare în august, au gravitat în jurul sumei de 211 dolari SUA tona metrică, free on board (FOB), în creștere cu 11,5 dolari americani pe tonă față de prețurile din săptămâna 9-15 iulie a.c., afirmă analiștii agribusiness ai companiei de consultanță din Rusia – IKAR.

SovEcon, o altă companie de consultanță agricolă cu sediul la Moscova, a precizat într-o notă că prețurile FOB la Marea Neagră pentru grâu atingeau un nivel de 207,5 USD tona metrică, în creștere cu 9,5 USD/TM, în timp ce prețurile la orz s-au majorat cu 13 USD/tona metrică, până la un total de 203,5 dolari SUA/TM.

Aceste prețuri au fost susținute și de așteptările privind o calitate slabă a recoltei în anumite părți din regiunile centrale ale Rusiei, au adăugat analiștii IKAR. Potrivit vocilor autorizate ale SovEcon, există în prezent o ofertă limitată de grâu cu un nivel înalt de proteină în regiunile de sud ale Rusiei, iar cererea din partea exportatorilor pentru această materie primă a crescut simțitor.

La nivelul zilei de 18 iulie 2018, Rusia a exportat 2,1 milioane de tone de cereale de la începutul sezonului de marketing 2018-2019, care a debutat la 1 iulie a.c., nivel aflat în creștere cu 90 la sută de la an la an, incluzând aici 1,4 milioane de tone de grâu, au precizat reprezentanți ai Ministerului rus al Agriculturii.

În acest an, creșterea bruscă a exporturilor a fost generată de un debut prematur al recoltatului la cereale în Rusia, ca urmare a vremii uscate înregistrată în anumite regiuni ale țării.

Cel mai mare exportator al lumii a recoltat deja 31,2 milioane de tone de cereale de pe 19 la sută din suprafața însămânțată, în creștere față de cele 25 de milioane de tone încărcate în silozuri la aceeași dată a anului trecut.

Recoltatul la grâu se află la un nivel de 27 la sută din total, iar randamentele înregistrate la această cultură agricolă se află la minimumul ultimilor trei ani, au mai spus specialiștii SovEcon. Ei mai precizează că vremea ploioasă care a lovit anumite regiuni europene ale Rusiei în ultimele zile ar putea complica și mai mult procesul de recoltare.

Prețurile interne pentru grâul de clasa a III-a s-au majorat cu 100 de ruble, până la un total de 9.225 de ruble sau 146 de dolari americani tona în zona europeană a Rusiei în sistem EX-WORKS, potrivit SovEcon.

Prețurile la semințele de floarea-soarelui au crescut și ele cu 525 de ruble, până la un total de 21.875 de ruble tona, au mai adăugat cei de la SovEcon. Prețurile uleiului de floarea-soarelui au crescut cu 425 de ruble, până la un total de 46.175 de ruble, în timp ce prețurile uleiului destinat exportului rămân aceleași, adică 715 USD/tonă.

Nu în ultimul rând, indexul IKAR al prețurilor la zahărul alb pentru sudul Rusiei a atins un nivel de 521,6 USD tona la data de 20 iulie 2018, în creștere cu 63 de dolari americani față de săptămâna precedentă.

Publicat în Piata agricola

Lidl, inițiatorul proiectului „Cultivat în România, specific românesc”, singurul de acest gen menit să revitalizeze soiurile românești de legume, „dă roade” și anul acesta, anunță retailerul prin intermediul unui comunicat de presă.

Mai exact, Lidl extinde oferta adăugând ardeiul gras ARUM și ardeiul iute JOVIAL, după ce anul trecut pe rafturile magazinelor Lidl s-au aflat roșia Buzău 1600 și ceapa roșie de Buzău. Toate cele patru soiuri sunt revitalizate în cadrul proiectului „Cultivat în România, specific românesc” și sunt disponibile în comerțul modern, doar în magazinele Lidl.

Soiurile revitalizate de Lidl sunt foarte apreciate pentru calitățile lor nutriționale. De exemplu, roșia de Buzău 1600 are un raport echilibrat de glucide și de vitamina C, dar și o cantitate mare de licopen și carotinoizi, substanțe benefice sănătății. De asemenea, ardeiul JOVIAL, un soi de tip iute Cayenne, are o concentrație ridicată de capsaicină și este recunoscut pentru proprietățile sale benefice în reducerea durerii.

Inițiativa de revitalizare a soiurilor românești de legume este unică pe piața locală de retail și face parte din parteneriatul strategic „Cultivat în România, specific românesc”, derulat împreună cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă din Buzău.

„«Cultivat în România, specific românesc» este un proiect amplu de investiție în agricultura românească, prin care Lidl contribuie la dezvoltarea sustenabilă a producătorilor români. Prin această inițiativă, retailerul dezvoltă constant acțiuni care vin în sprijinul producătorilor: oferă gratuit consultanță de specialitate, sesiuni de audit și sprijin în rezolvarea problemelor tehnice cu care producătorii se confruntă. Astfel, proiectul urmărește inițiativa de a revitaliza soiurile autohtone dar și de a dezvolta producții agricole sustenabile”, se mai menționează în documentul de presă.

Roșia Buzău1600 alături de ardeiul gras ARUM și ardeiul iute JOVIAL vor fi disponibile în magazinele Lidl din întreaga țară, de la sfârșitul lunii iulie, iar ceapa roșie de Buzău va intra în ofertă la sfârșitul lunii august. Soiurile de legume au fost dezvoltate la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă (SCDL) Buzău.

Publicat în Comunicate

Potrivit celor mai noi calcule ale companiei de consultanță din Hexagon - Agritel, citate de importante agenții de presă internaționale, ca urmare a vremii secetoase instalate în sud-estul țării, recolta de grâu din acest an a Ucrainei ar putea fi de 24,72 milioane de tone, în scădere cu cinci procente față de cele 26,15 milioane de tone câte s-au obținut anul trecut în țara vecină.

Alți analiști ai pieței de profil au anticipat și ei o diminuare a recoltei de grâu a Ucrainei, pe fondul condițiilor agrometeo nefavorabile. Ca și în cazul Rusiei, acolo unde producția de grâu ar urma să scadă și mai mult în acest an, Ucraina este un jucător important pe piața exportului de materie primă de proveniență agricolă din zona Mării Negre.

Într-o estimare privind potențialul de producție al țării, bazat pe un tur al exploatațiilor, analiștii francezi de la Agritel apreciază că media randamentelor în Ucraina pentru anul în curs, atât la grâul de toamnă, cât și la cel de primăvară, ar urma să scadă la 3,91 tone la hectar, față de 4,11 t/ha recoltate în 2017.

O scădere abruptă a randamentelor este așteptată și în sud-estul țării, pe fondul vremii uscate, chiar dacă regiunile centrale ar putea beneficia de productivități majorate, după seceta înregistrată acolo anul trecut, au adăugat analiștii Agritel.

Suprafețele cu grâu de pe care se va recolta în 2018 în Ucraina vor fi mai mici cu un procent față de totalul anului trecut, mai exact 6,315 milioane de hectare.

Viziunea analiștilor Agritel privind producția totală de grâu a Ucrainei din acest an este mai mare decât totalul de 23,3 milioane de tone, cât previzionau oficialitățile statului vecin, miercuri, 27 iunie 2018, însă sub cele 26,5 milioane de tone estimate de USDA la mijlocul lunii în curs, în raportul său global.

Publicat în Piata agricola

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 1 august 2018 se depun la Centrele judeţene APIA/Centrul Municipiului București (ori la Centrul județean cel mai apropiat de sediul social, de vatra stupinei sau de locul de deplasare în pastoral al stupinei), cererile şi documentele doveditoare pentru Programul Naţional Apicol (PNA) pentru anul 2018, anunță instituția printr-un comunicat de presă.

În conformitate cu Hotărârea nr. 307/2018 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 443/2017 privind aprobarea Programului Național Apicol (PNA) pentru perioada 2017-2019, valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este de 99,34 milioane de lei. Din acest total, suma de 49,67 milioane de lei reprezintă contribuția Uniunii Europene (UE) la programele apicole naționale, potrivit prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1.102 a Comisiei din 5 iulie 2016 de aprobare a programelor naționale de îmbunătățire a producției și comercializării produselor apicole, prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr.1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Cele peste 99,3 milioane de lei vor fi distribuiți astfel: - pentru anul 2017 – 32,542 milioane de lei; - pentru anul 2018 – 33,399 milioane de lei; - pentru anul 2019 – 33,399 milioane de lei.

Plățile aferente anului 2018 se efectuează la cursul de schimb de 4,6585 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 29 decembrie 2017.

Pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, în cadrul secţiunii: Măsuri de piaţă – Apicultură – Anul 2018 (http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2018), se regăsesc informații privind Programul Naţional Apicol pentru anul 2018.

„Menționăm că plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după finalizarea tuturor controalelor aferente cererilor de plată depuse pentru Programul Național Apicol și după centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat”, precizează autoritățile competente.

PNA trebuie ajustat necesităților pieței

La mijlocul lunii martie a.c., secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, preciza că actualul PNA nu ar mai corespunde nevoilor apicultorilor, motiv pentru care este necesară o adaptare.

Programul Național Apicol, cum este el în forma actuală, nu mai corespunde. El a fost bun într-o anumită etapă. Astăzi, cu toții suntem de acord că trebuie să-l ajustăm necesităților pieței. Și PNA, inițial, el a fost modificat. S-a dat posibilitatea utilizării acestor bani și pentru calitate genetică ridicată a ceea ce facem. Apoi am cumpărat stupi, rame, tratament împotriva Varroa; iată că este nevoie de o adaptare și aici. Trebuie să aducem aceste modificări nu numai legislativ, dar și modificări de comportament”, a menționat Botănoiu.

În ceea ce privește cheltuielile eligibile, în cazul apiculturii convenționale, HG 307/2018 prevede susținerea prețului fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deținut de apicultor, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor;

De asemenea, este acoperit prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea nosemozei, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor.

În cazul apiculturii ecologice, se încadrează la cheltuieli eligibile și prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deținut de apicultor, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor;

Totodată, este susținut prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea nosemozei, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori.

Publicat în Finantari

Ca urmare a declinului înregistrat pe bursele din Paris și Chicago săptămâna trecută, scăderi puse pe seama îmbunătățirii previziunilor privind potențialul de recoltă din SUA și din țările Mării Negre, costurile de achiziție a grâului rusesc pentru export s-au diminuat ușor.

Prețurile pe piața Mării Negre a grâului rusesc din noua recoltă, materie primă cu un conținut de proteină de 12,5 la sută și livrare în luna august 2018, au gravitat în jurul sumei de 202 dolari americani tona (FOB) la finele săptămânii trecute, în scădere cu 1 USD față de săptămâna 30 aprilie - 6 mai 2018, potrivit datelor vehiculate de agenția de consultanță IKAR.

Rusia – unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume – de obicei demarează procesul de recoltare în a doua jumătate a lunii iunie. Anul trecut, fermierii ruși au reușit să obțină o recoltă-record, iar previziunile pentru acest an sunt îmbucurătoare.

Potrivit acelorași statistici IKAR, prețurile pentru recolta veche de grâu, cu livrare în această lună, au rămas neschimbate la un nivel de 213 USD tona metrică, în condițiile în care lichiditățile sunt la un nivel mic. SovEcon, de această dată, o altă companie de analiză agribusiness cu sediul la Moscova, a calculat un preț de 212,5 dolari americani tona de grâu rusesc, preț FOB, din recolta anului 2017, în scădere cu un dolar , iar pe cea de porumb, la 201 USD/TM.

La nivelul zilei de 9 mai a.c., Rusia exportase 45,3 milioane tone de cereale de la începutul sezonului 2017-2018 (1 iulie), incluzând în acest total 35,2 milioane de tone de grâu, precizează Ministerul rus al Agriculturii prin vocile sale autorizate. Exporturile de cereale sunt astfel în creștere cu 44 de procente față de aceeași perioadă a sezonului trecut.

Exporturile rusești de grâu, orz și porumb aferente lunii mai 2018 sunt estimate să totalizeze 4,20 milioane de tone, în comparație cu cele 4,26 milioane de tone înregistrate în luna aprilie a.c., potrivit unei analize SovEcon.

Deja, fermierii au însămânțat cerealele de primăvară pe 31 la sută din suprafețele planificate sau 9,5 milioane de hectare, în comparație cu cele 11,8 milioane de hectare semănate cu un an în urmă, precizează vocile autorizate ale instituției guvernamentale ruse.

La finele săptămânii trecute, în zona europeană a Rusiei, prețurile Ex-works de pe piața internă ale grâului de clasă IV s-au majorat cu 50 de ruble, până la un total de 8.800 de ruble (142 de dolari SUA) pe tonă, conform SovEcon. Acest tip de livrare nu include taxele de livrare.

Prețurile florii-soarelui s-au majorat cu 200 de ruble, până la un total de 21.075 ruble tona, spun aceiași analiști SovEcon. Prețurile interne la uleiul de floarea-soarelui s-au „împlinit” și ele cu 100 de ruble tona, până la un total de 44.425 de ruble, în timp ce prețurile la export s-au micșorat cu 10 dolari, până la un total de 745 USD/TM.

Indexul prețurilor zahărului alb, potrivit IKAR, prețuri valabile în zona de sud a Rusiei, se situa la data de 11 mai 2018 la un nivel de 543,8 USD/TM, în creștere cu 24 dolari față de săptămâna anterioară.

Publicat în International

Ca urmare a faptului că fermierii ruși s-au retras din anumite tranzacții, chiar dacă au avut contracte semnate, ca urmare a faptului că rubla s-a depreciat puternic sau pur și simplu că nu au mai vrut să vândă, prețurile grâului pentru export s-au majorată săptămâna trecută.

Tot săptămâna trecută, moneda națională a Rusiei a pierdut șase procente din valoarea sa în favoarea dolarului nord-american, afectată de o nouă rundă de sancțiuni impuse de SUA. Acestea au general la rândul lor o amplă mișcare de vânzări pe piața din Rusia.

Prețurile grâului rusesc pe piața Mării Negre, la un conținut de 12,5 la sută proteină, cu livrare în aprilie sau la începutul lunii mai, se situa la finele săptămânii trecute la un nivel de 212 USD tona (FOB), în urcare cu doi dolari SUA față de săptămâna de dinainte, potrivit unei note a IKAR, compania rusă de consultanță agricolă.

Un alt grup de analiză cu sediul la Moscova – SovEcon – a precizat prin vocile sale autorizate că prețul FOB al grâului pentru export s-a majorat cu trei dolari SUA, până la un total de 211 USD tona, în timp ce orzul a rămas la un nivel stabil de 217 USD tona. Prețurile porumbului au fost și ele stabilizate la un nivel de 202 dolari tona.

„Destabilizarea rapidă a rublei înregistrată săptămâna trecută a condus la o majorare pe termen scurt a profitabilității exporturilor și a condus, de asemenea, la o situație în care fermierii au refuzat livrările de materie-primă pentru care semnaseră contracte sau, pur și simplu, au suspendat vânzările”, au precizat cei de la SovEcon, citați de Reuters.

La nivelul zilei de 11 aprilie a.c., Rusia exportase 40,8 milioane tone de cereale de la debutul anului comercial (1 iulie 2017), incluzând aici 31,8 milioane tone de grâu, potrivit datelor date publicității de Ministerul Agriculturii. De asemenea, exporturile de cereale sunt în creștere cu 39,4 la sută față de aceeași perioadă a sezonului trecut (2016-2017).

Prețurile naționale Ex-Works (EXW) pentru grâul de clasă III se majorau cu 275 de ruble, până la un total de 9.050 ruble (145 dolari SUA) pe tonă la finele săptămânii trecute, în partea europeană a Rusiei, conform acelorași date SovEcon. Stocurile EXW nu includ costurile cu livrarea.

Prețurile pentru semințele de floarea-soarelui au crescut la rândul lor cu 150 de ruble, până la un total de 20.075 ruble tona, au mai precizat analiștii SovEcon. Prețurile de pe piața internă a uleiului de floarea-soarelui și cele de export au rămas neschimbate, la un nivel de 43.250 ruble sau 750 USD tona.

Indexul prețului zahărului IKAR pentru sudul Rusiei a fost stabilizat la un nivel de 515,55 USD tona, la finele săptămânii trecute, în creștere cu 17 USD față de săptămâna de dinaintea celei de referință.

Publicat în International

În demersul nostru de a afla mai multe despre ce anume înseamnă să fii producător de usturoi, l-am contactat pe viceprimarul vestitei comune Copălău („Patria” acestei legume și condiment, deopotrivă), Constantin Bălineanu, și am aflat de la el că se poate obține marfă „curată” pentru piață chiar și de pe un hectar, în ciuda faptului că pentru acest sector nu există, deocamdată, un program de sprijin, cum este în cazul tomatelor, al cărnii de porc, al lânii etc., iar forța de muncă lipsește aproape cu desăvârșire.

Recunoaștem că interviul survine la doar două zile de la întâlnirea de lucru de la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la care au participat principalii producători de usturoi din zonele consacrate, printre care și Copălău (Botoșani), Teleorman, Dolj, Mehedinți, Iași și Timiș, precum și reprezentanți ai ministerului de resort, ai marilor importatori din România, interesați de contractarea unor cantități mari și constante de marfă produsă autohton, respectiv reprezentanți ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR și ai Direcției Măsuri de Piață și Comerț Exterior din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Am vrut să trecem dincolo de un simplu comunicat care preciza sec că, la noi în țară, suprafața cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.936 de hectare, cele mai multe suprafețe fiind mici și foarte mici, exploatate de ferme de familie și de mici fermieri.

Voiam să aflăm mai multe decât generalitățile din comunicat referitoare la dificultățile întâmpinate de cultivatorii de usturoi (costuri mari de producție, deficitul de sămânță din soiuri autohtone, gama de mașini și utilaje necesare eficientizării acestei culturi, slaba asociere a micilor producători, valorificarea producției către piață, depozitarea, păstrarea și ambalarea corespunzătoare, astfel încât să fie satisfăcute nevoile pieței).

De asemenea, nu eram pe deplin lămuriți de fraza din documentul de presă potrivit căreia „interesul comercianților de a încheia contracte ferme cu producătorii, în contextul în care preferințele consumatorilor români sunt tot mai mult orientate spre produsele autohtone de o calitate ridicată”, în condițiile în care ne-am săturat de usturoi adus din Asia și aproape doar acest tip de marfă găsim în retailul românesc.

Eram curioși de ce MADR a recunoscut atât de târziu că „este pentru prima dată când instituția a așezat la aceeași masă producătorii de usturoi, importatorii și autoritățile pentru a sprijini eficientizarea culturii usturoiului, care a pierdut tot mai mult teren în România din cauza importului masiv din țări terțe”. Povestea usturoiului străin nu este de ieri, de azi.

Discuția cu viceprimarul fermier Bălineanu a fost lungă, dar vă asigurăm că interesantă (am redus la maximum din informațiile obținute). Pentru a vă provoca la lectură, vă spunem doar că singura reprezentantă a importatorilor la ședința de la MADR este de baștină dintr-o comună vecină cu Copălăul, dar a prezentat invitaților pretențiile atât de mari ale celor pe care i-a reprezentat, încât producătorii au plecat dezamăgiți de acolo, dar și că tinerii refuză salarii de 2.000 de lei, preferând să fie „sclavi” printre străini.

Atât, deocamdată. Despre prețuri, suprafețe, desfacere, nevoi, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule viceprimar Constantin Bălineanu, ați fost prezent marți, 10 aprilie 2018, la sediul MADR, la întâlnirea de lucru pe filiera usturoiului românesc. Cu ce impresie ați plecat de la această primă reuniune?

Constantin Bălineanu: Am purtat o primă discuție pe subiect. Pentru a vă răspunde la întrebare, de la întâlnirea aceea am plecat cu un oarecare optimism. Rămâne să vedem ce și cum se vor concretiza cele discutate acolo, așteptăm rezultatele. (...) La prima impresie, ministrul Agriculturii, Petre Daea, ne dă speranțe. Mie, cel puțin, din ce discuții am avut cu domnia sa până acum, mi-a dat speranțe că începem s-o luăm pe drumul cel bun.

R.F.: Care vă sunt debușeele de desfacere a usturoiului obținut pe terenurile dumneavoastră din Copălău?

C.B.: Personal, în prezent am parafat un contract destul de bun cu un retailer care a intrat însă destul de greu în piață, abia anul trecut (...), în condițiile în care cu Agrocoop Copălău eu am pornit de vreo cinci ani și mai bine. N-am găsit însă înțelegere la lume de la bun început. Îi adunam la masă, discutam, totul era OK, iar când ieșeau de acolo, lucrurile se schimbau.

R.F.: Poate privesc în urmă la cooperativizarea forțată. N-ar fi o noutate pentru România.

C.B.: Pot vorbi doar despre mine - personal, am luat-o pe cont propriu. Azi am mai avut o discuție cu celălalt asociat și i-am spus că avem nevoie de încă doi parteneri pentru a porni la drum cu Agrocoop Copălău. (...) Singuri, ne este greu. Nu mai avem forță de muncă, nu mai avem cu cine lucra, am devenit cerșetori pe la poarta muncitorilor, astfel încât să îi aduci la muncă. Deja este foarte greu.

R.F.: Revenind la ședința din 10 aprilie 2018, cu această ocazie, oficialitățile au vehiculat o cifră de 9.936 ha însămânțate cu usturoi, anul trecut. La o medie de cinci tone de usturoi la hectar, unde sunt cele 50.000 de tone de marfă? În supermarket, găsim usturoi chinezesc...

C.B.: La noi, în Copălău, în prezent sunt însămânțate 90 de hectare cu usturoi. (...) Așa cum ați menționat și dumneavoastră, să mergi la minimum, la cinci tone la hectar, facem un calcul și vedem unde suntem. Este o aberație cifra! Nu cred. Copălăul, cât este el, și tot s-a ajuns ca suprafața cu usturoi să fie diminuată până la o treime din tot ceea ce era înainte.

La adunarea care s-a făcut la MADR, când am auzit că sunt unii care au și 500 ha însămânțate cu usturoi... m-am mirat. Unde se vinde toată marfa asta? Care sunt piețele de desfacere? Noi când mergem prin piețe, ne mai cunoaștem unul cu celălalt, producătorii între noi. Dar din Banat? Am rămas surprins. Cineva de la masă a vehiculat cifra aceasta și aproape că m-a bufnit râsul.

R.F.: Noi știm însă că, în cazul dumneavoastră, situația este tocmai inversă. Ați sărit de la 40 de ari însămânțați cu usturoi, în 2016, la peste un hectar, în toamna lui 2017.

C.B.: Da, sezonul acesta a lăsat de dorit. Cu toate acestea, eu am semănat un hectar cu usturoi și am făcut niște calcule. Până anul trecut, însămânțam 30-40 de ari (3.000 – 4.000 de metri pătrați). Anul acesta, am pus un hectar, să vedem ce se întâmplă, care sunt cheltuielile exacte și cât vom pierde.

În ceea ce privește însămânțările pe cooperativă, anul viitor, ne-am propus să semănăm 20 ha.

R.F.: Și? Ați reușit să gestionați costurile în mod eficient? Sau ați fi avut nevoie de sprijin de la stat?

C.B.: Măcar dacă statul ne-ar da și nouă cum dă prin programul guvernamental „Tomate în spații protejate”, să ne susțină măcar trei-patru ani, cât să ne punem pe picioare, și tot am putea să le demonstrăm și celorlalți producători că se poate. Până nu văd ceea ce trebuie să vadă, și anume realitatea din teren, deocamdată fiecare produce usturoi cât știe că poate comercializa.

R.F.: Am avea o șansă să-i oprim pe tinerii din Copălău să emigreze și să-i susținem să producă usturoi în România?

C.B.: Asta cu plecatul în străinătate nu se va rezolva. Dacă ar fi să ni se dea un ajutor, cum a fost în cazul tomatelor, tind să cred că 20 la sută dintre ei ar rămâne totuși în România. Pentru unii, este mai ușoară sclavia; s-a învățat. Credeți-mă, știu. Am fost fost și eu sclav opt ani, cât am fost în Grecia.

Apropo de forța de muncă, eu mai lucrez cu cineva și sunt nevoit să-i dau 15 la sută din încasări! Pe el nu-l interesează că eu am investit 35.000 de euro în tractor, în sculele necesare, când se strică, n-are treabă. El vine și spune că vrea 15 la sută. Am încercat să le ofer emigranților un salariu de 2.000 de lei pe lună și n-a mers. Preferă să tragă la bălegar pe 500 de euro în alte țări.

R.F.: Chiar și cu sprijin guvernamental, tot n-am văzut prea multe tomate românești în toate supermarketurile, chiar și în vârf de sezon. În cazul dumneavoastră, unde vă putem găsi, ținând cont de faptul că, deocamdată, statul nu vă sprijină? Ajungeți cu usturoiul de Copălău și în piețele bucureștene?

C.B.: Noi prin piețele bucureștene nu ajungem. Nici nu avem loc în ele. Dacă mă duc într-o piață, eu merg acolo unde se vinde marfa. Pe piața bucureșteanului este greu de intrat. Sunt și la noi samsari, dar au decență în ei. La București este „pe rupere”.

R.F.: La ședința de la minister au fost prezenți retaileri sau doar importatori?

C.B.: Din câte îmi aduc aminte, la întâlnire a fost prezentă o reprezentantă a importatorilor, o doamnă blondă, de baștină chiar de pe lângă Copălău, din Sulița. Am rămas însă dezamăgit de cerințele celor pe care îi reprezenta. Aceștia vor marfa aproape pusă la raft. (...) Eu, cu cine am încheiat contract, nu mi-a cerut altceva decât 200 de tone de usturoi, iar eu am semnat documentul și le-am și livrat 40 de tone de produs. În plus, nu mă pot apuca să produc cantități mari până nu am contracte ferme, o hală de stocare, forță de muncă, utilajele necesare. Apropo, pe noi ne omoară lipsa utilajelor. În comuna Copălău, dacă am avea un set de utilaje, cel puțin o semănătoare care să-mi pună usturoiul calibrat, altfel ar sta treaba.

R.F.: Vi-o permiteți de unul singur sau este nevoie de o finanțare?

C.B.: Ne-o putem permite doar printr-un program de finanțare. Asta este și discuția. De asta am ajuns și la Ministerul Agriculturii. Chiar asta i-am spus și ministrului, să ne ofere o direcție din două: - fie ne îngropăm de tot, ne luăm gențile și plecăm, fie primim un ajutor. Pachetul acela de utilaje nu l-aș folosi numai pentru Agrocoop Copălău. Numai așa poți să-i dezvolți și pe ceilalți.

R.F.: Cât ar costa acest pachet de utilaje?

C.B.: Cred că undeva la 100.000 de euro. Vorbim de o semănătoare, o prășitoare și o mașină de recoltat. Apoi, ne-ar trebui o hală pentru depozitarea producției.

R.F.: Care este media productivității la usturoi în exploatația familiei dumneavoastră?

C.B.: Am avut ani și cu trei tone producție, cu două tone etc. În toamna lui 2016, am lăsat-o mai moale cu însămânțările, drept pentru care am obținut în iunie-iulie 2017 doar vreo 200 de kilograme, pe care le-am dat sub formă de obligații și diverse. Anul trecut însă, în toamnă, am semănat un hectar întreg. În plus, am vreo două loturi experimentale de un ar, două.

R.F.: Pentru a exemplifica, vă rugăm să ne spuneți care este media cheltuielilor cu înființarea, întreținerea și recoltarea unui hectar cu usturoi?

C.B.: O tehnologie completă de cultură, inclusiv cheltuielile cu recoltatul, poate atinge un total de 24.000 – 25.000 de lei. Asta înseamnă să-i dai usturoiului tot ce are nevoie și să obții șapte-opt tone la hectar. Este posibil ca randamentul să fie și mai mare dacă nu avem atac de boli.

În ceea ce privește cazul meu, până la ora actuală nu am cheltuit bani cu bulbii și nici cu mecanizarea, ci doar cu manopera, cu motorina și cu restul de bulbi. Toate acestea m-au costat cam 8.000 de lei pe tot hectarul (fără recoltat).

consilieri 1317413568Revista Fermierului: Ne-ați mai împărtășit un „secret”, și anume acela că în anul 2018 veți recolta un usturoi mai curat. Vă așteptați la diminuări de randament?

Constantin Bălineanu: În acest sezon – toamnă 2017 - vară 2018 – nu i-am aplicat culturii mele nicio formă de tratament, ci doar un complex în toamna anului trecut și un azotat în primăvara această, fără fungicide. Și da, când produci usturoi curat, cum îi spuneți dumneavoastră, unul fără tratamente, ai diminuări de producție. Dacă recoltez în această vară patru tone de usturoi de pe acest hectar însămânțat în toamnă, consider că sunt „tare”. Mizez pe precipitații, care să-l facă mai mare.

R.F.: În calitate de viceprimar, ne puteți spune câți producători de usturoi sunt în Copălău, cu aproximație?

C.B.: Mulți, asta vă pot spune. Pentru a detalia puțin, din 4.050 de locuitori ai comunei, jumătate sunt plecați. La 1.000 de familii, cam pe fiecare curte tot găsim 10-20 de ari însămânțați cu usturoi. Alții pot avea un hectar, o jumătate de hectar, cinci ari, trei ari... Să ținem totuși cont că lumea rămasă este îmbătrânită. N-am însămânțat cu usturoi niciun ar în plus peste 90 ha.

R.F.: Cam care ar fi producția medie la hectar în Copălău?

C.B.: Aproximativ cinci tone de usturoi la hectar.

R.F.: Și cu cât se vinde usturoiul la recoltă?

C.B.: La noi, kilogramul de usturoi se vinde la un preț de 11-12 lei vrac, cu coadă cu tot. Frăncuit însă, cumpărătorul câștigă 100%. Într-adevăr, este de muncă la el. Trebuie căutat, împletit, transportat, vândut la piață.

R.F.: La un calcul simplu, asta ar însemna că, în vara aceasta, fermierii din Copălău ar urma să obțină aproximativ 450 de tone de usturoi.

C.B.: Dacă vorbim de marfa pentru piață, totalul ar fi de cam 400 de tone (50 de tone se mai strică), iar 100 de tone rămân pentru sămânță. Astfel, 300 de tone tot pleacă pe piețele din Bacău, Iași, Suceava, fiecare pe unde își are locul de valorificare.

Personal, vă pot spune că am vândut mult usturoi și prin curierat.

R.F.: Prin comenzi online?

C.B.: Am păstrat un anunț postat cu ani în urmă și oamenii continuă să mă sune. Așa cum văd lucrurile, pentru micii producători asta este soluția – livrarea pe comandă. Din ce ne dăm noi seama, cam acesta este viitorul.

R.F.: Dacă ați putea, ați vrea să vă extindeți suprafețele cultivate?

C.B.: Noi avem un italian aici, în zonă, iar din 2.000 ha suprafață agricolă a comunei, 700 sunt vândute lui. Dacă aș vrea să cumpăr un hectar de teren și să mă extind și mai mult, în prezent, nu mai am de unde. (...) Ar trebui să umblu după acte și proprietari, pentru suprafețe foarte mici.

R.F.: Să înțelegem că aveți și suprafețe de cultură mare?

C.B.: Dețin aproximativ 12 ha pe care le cultiv cu floarea-soarelui, cu grâu... fac rotație. (...) Majoritatea materiei prime produse pe zona de cultură mare este dusă în piață. (...) Am avut unde vinde, am dus și în Comcereal (...), însă tot din usturoi trăim. Aceasta este sursa de venit a comunității, în afară de cei care au plecat să muncească în străinătate.

Balineanu Constantin 1490697395 1Balineanu Constantin 1490697395 2Balineanu Constantin 1490697395 3Balineanu Constantin 1490697395 4Balineanu Constantin 1490697395 5Balineanu Constantin 1490697395 6           

Publicat în Din fermă-n fermă!

Afacerile din piaţa cărnii ar putea depăşi în acest an nivelul de 34 de miliarde de lei, pe fondul creşterii consumului, dar şi ca urmare a evoluţiei semnificative a preţurilor, pe plan intern, principala provocare din acest an urmând să fie reprezentată de inflaţie, creşterea preţurilor urmând să influenţeze într-o proporţie semnificativă evoluţia vânzărilor, potrivit unei analize publicată de KeysFin pe site-ul său.

Faţă de 2012, când piaţa cărnii raporta afaceri de 32,9 miliarde de lei, businessul nu a crescut semnificativ (33,6 miliarde de lei în 2017), dovadă că industria a ajuns deja la maturitate.

„Avansul de 2,2% din intervalul analizat de KeysFin trebuie pus însă în oglindă cu evoluţia profitabilităţii din acest sector, care înregistrează un rezultat remarcabil. În ultimii 5 ani, profitul net al companiilor din piaţa cărnii a crescut cu 115,9%, de la 901,4 milioane de lei în 2012, la 1,94 miliarde lei în 2017. În acest an, profitul sectorului ar urma să treacă de 2,21 miliarde de lei”, precizează analiștii companiei citate.

Rezultatul net raportat de companii a trecut de la o pierdere de 16,4 milioane de lei în 2012 la un plus de 838 milioane de lei în 2016, ultimul an pentru care există, în prezent, date complete la Ministerul Finanţelor.

Conform experţilor de la KeysFin, evoluţia susţinută trebuie pusă pe seama investiţiilor masive din acest sector.

„Ultimii 5 ani au adus investiţii semnificative pe întregul lanţ de producţie, de la creşterea animalelor la comerţ. Problemele cu pesta porcină, cu exporturile, alături de semnalul semnificativ dat de criza economică au impulsionat firmele din domeniu să îşi reorganizeze liniile de producţie, astfel că întregul lanţ economic s-a eficientizat, iar calitatea şi oferta de produse au crescut semnificativ”, afirmă cei de la KeysFin.

Datele arată, pe de altă parte, că din 2016 se observă o tendinţă uşoară de scădere a numărului de angajaţi, evoluţia fiind generată de eficientizarea schemei de personal şi mai ales de tehnologizarea proceselor de producţie.

Potrivit datelor companiei, în piaţa cărnii activează în jur de 9.500 de firme, cele mai multe, în sectorul creşterii animalelor (5.777 în 2016), în timp ce în sectorul de producţie sunt prezente puţin peste 1.000 de firme. Restul reprezintă firmele din comerţul cu ridicata şi amănuntul.

Producătorii de carne înregistrează cea mai mare parte din cifra de afaceri a sectorului, de 13 miliarde de lei în 2016. Creşterea animalelor a generat în anul de referinţă un business de 11,4 miliarde de lei, în timp ce retailul a raportat afaceri de 7,7 miliarde de lei.

Topul investitorilor din piaţa cărnii este dominat de Smithfield România SRL. Compania este principalul jucător din sectorul creşterii animalelor, dar şi din cel al producţiei, cu afaceri de 732,8 milioane de lei, respectiv de 897,8 milioane de lei, în 2016.

În topul crescătorilor, Smithfield este urmată de Transavia SA, cu un business de 478,8 milioane de lei, Avicola Buzău şi Agrisol Internaţional, fiecare cu afaceri de peste un sfert de miliard de lei. Clasamentul este completat de Interagroaliment SRL, Galli Gallo SRL, Banvit Foods SRL, Avicola Braşov, Fermador SRL şi Avicola Focşani.

„Este de remarcat faptul că 8 din 10 companii sunt crescători de păsări, dovadă a apetitului românilor pentru acest tip de consum, companii urmate de cele din sectorul creşterii porcilor. Principalul jucător din piaţă, Smithfield România, crescător de porcine din vestul ţării, aduce 28% din cifra de afaceri din Top 10”, susțin analiştii.

În sectorul producţiei de carne, locul secund, după Smithfield Prod, este ocupat de Unicarm SRL, cu o cifră de afaceri de 651,3 milioane de lei. Urmează Aaylex Prod SRL, cu business de 472,8 milioane de lei, şi Caroli Foods SRL cu 429,7 milioane de lei. Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri înregistrată în 2016, de Agricola International SA, Recunoștinţa ProdCom Impex SRL, Elit SRL, Diana SRL, Aldis şi Scandia Food.

„Interesant este că cifra de afaceri, în acest sector, nu este direct proporţională cu numărul de angajaţi (ex: Smithfield), diferenţa fiind generată în primul rând de eficientizarea proceselor tehnologice. Rezultatele vin să confirme, în mare măsură, investiţiile semnificative ale jucătorilor din piaţă. Carnea de porc şi cea de pasăre sunt în prim-plan, consumul pe piaţa internă fiind în continuă creştere. De remarcat este evoluţia semnificativă a exporturilor în acest sector, care cunoaşte un trend ascendent, dublat de o diversificare tot mai mare a pieţelor de destinaţie”, precizează experţii KeysFin.

În ultimii ani, piaţa cărnii a trecut printr-un proces de maturizare şi consolidare. Pe fondul investiţiilor semnificative, gama de produse a crescut, iar calitatea acestora a evoluat semnificativ.

„Într-o piaţă în care trendul vânzărilor era dat în primul rând de preţ, comportamentul de consum a început să se schimbe. Din discuţiile avute cu jucătorii din piaţă, am sesizat că românii au început să mizeze pe calitate. Este un trend în formare, însă cu valenţe  pozitive. De la parizerul no-name, aflat în topul vânzărilor în trecut, clienţii şi-au reorientat consumul către produse mai sănătoase. Trendul Healthy, fără E-uri, aditivi etc. a atras un număr tot mai mare de clienţi, iar producătorii şi importatorii au urmat această direcţie. Românii au început să aleagă carnea şi mezelurile de calitate”, au mai spus experţii KeysFin.

Aceştia consideră anul 2018 un an semnificativ pentru piaţa cărnii. Focusul investitorilor se va muta, în mare parte, pe exporturi.

„Apetitul pentru consum, pe fondul creşterilor salariale, va compensa în mare parte dinamica preţurilor, stimulând, totodată, diversificarea gamei de produse. Investitorii vor insista pe optimizarea formatelor de comercializare şi, mai ales, pe promovare, investiţiile în publicitate anunţându-se a fi peste cele din anul precedent", au precizat experţii KeysFin.

Publicat în Piata agricola

Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în prezent sunt îndeajuns de mulți miei de proveniență autohtonă pe piață, câteva milioane, conform spuselor guvernantului, astfel încât să acopere cerințele consumatorilor români.

Deja, a precizat ministrul de resort în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, tot astăzi, în sectorul 4 s-a deschis Târgul de Miei din incinta pieței Apărătorii Patriei, mai exact, în șoseaua Berceni nr. 183 B.

„Pentru toți consumatorii din România sunt miei românești. (...) Sunt și mici, și mari, și tăiem în funcție de cerințe și, evident, de posibilitățile care sunt la fiecare fermă. (...) La această dată, sunt câteva milioane de miei care sunt pregătiți pentru piață. V-aș ruga să vă duceți în sectorul 4, să vedeți că, deja, a început acest eveniment pe care îl așteptați și cu care vă întâlniți în fiecare zi prin punerea de întrebări”, a răspuns oficialul guvernamental ploii de întrebări pe acest subiect. „Se fac și acum târguri, peste tot. Sunt târguri în țară, sunt târguri autorizate, acolo se prezintă producătorii cu mieii respectivi și, evident, o să vedeți și v-aș ruga să vă duceți să vedeți, și în lanțurile de magazine, carne de miel, pregătită, frumos, cum sunt pregătite și celelalte care vin din import, dar nu sunt atât de valoroase ca ale noastre, nu sunt atât de gustoase. Merită să vă duceți să vedeți și să cumpărați. Avem de toate pentru aceste sărbători pe care le așteaptă românul”.

În plus, el a precizat că deocamdată nu s-a gândit de unde anume va achiziționa carnea de miel pentru Paște, precum și că nu va apela pentru asta la prietenii oieri. În ceea ce privește prețurile tradiționale pentru masa de Paște, Daea a afirmat că acestea sunt relativ identice cu cele de anul trecut.

„Eu n-am oi, n-am nicio orientare de unde iau, dar de undeva trebuie să iau și eu. Toți ciobanii mei sunt prieteni, dar nu iau niciun miel de la niciun cioban, pentru că prietenii trebuie să-i ajuți și să nu le ceri din miei, că nu-i bine”, a mai menționat șeful MADR. „Și prețurile sunt bune. Am văzut acum. Prețurile sunt ca și anul trecut. Este adevărat că, la început, fiecare are o tendință, așa, când iese pe piață, să crească. Dar vremea îl potolește, cum de altfel, vedeți, s-a potolit vremea și afară nu mai este zăpadă”.

Târgul de Miei din incinta pieței Apărătorii Patriei este organizat sub coordonarea Agenției Naționale pentru Zootehnie, a Direcției pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti, cu sprijinul SC Amenajarea Domeniului Public 4 (ADP4) SA, acesta fiind deja autorizat pentru funcționare.

Târgul de Miei din piața Apărătorii Patriei va funcționa în perioada 30 martie – 07 aprilie, iar sacrificarea mieilor se va face zilnic, în intervalul 07:00 – 17:00.

„Prin această acțiune, încercăm să aducem mai aproape de consumatori produse de calitate, solicitate în mod frecvent, rezultate în urma parteneriatului direct dintre crescătorii de oi şi consumatorii autohtoni”, se menționează într-un comunicat al ministerului de resort.

Conform unui studiu dat recent publicității și care cuprinde opiniile specialiștilor Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție Integrată (UNCAPI), ai Cooperativei „Țara Mea” și ai Asociației „Miorița”, ouăle ar urma să se ieftinească de Paște, carnea de miel va fi mai scumpă, „dar nejustificat”, iar prețul la carnea de pasăre ar urma să se păstreze constant, trendul acesta urmând să se păstreze și la alte alimente de bază.

În ceea ce privește subiectul scumpirii cărnii prin faptul că anul acesta Paștele pică mult mai devreme, iar mieii nu vor apuca să crească suficient, motiv pentru care unii crescători de ovine ar justifica eventuala majorare a prețurilor, în replică, Asociația „Miorița” afirmă prin vocile autorizate că prețurile ei la produsul în cauză vor rămâne constante și anul acesta, chiar dacă Paștele este la începutul lunii aprilie.

„În viu, prețul este ca anul trecut, 10-11 lei kilogramul. Carnea carcasă ar putea ajunge la 23-25 de lei, adică tot ca anul trecut. Cine vrea să vândă de Paște întotdeauna pune montele mai devreme și se pregătește. Se știe tot anul când pică Paștele”, conform spuselor lui Ion Branga, președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine „Miorița”.

O explicație a majorării prețurilor la carnea de miel ar fi și cea potrivit căreia anumiți crescători de oi păstrează mieii pentru export, astfel că totalul cantității livrate pe piață ar urma să fie mai mic, în comparație cu cererea din perioada sărbătorilor.

Publicat în Ultimele noutati

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat la plecarea sa de la conferința „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, că nu comentează decizia autorității de concurență de a demara o investigație pe piața ouălor, dar că așteaptă răspunsul la adresa care a generat acest control.

„Sigur, eu nu comentez decizia. Eu aștept răspunsul. (...) Aștept Consiliul Concurenței să îmi dea răspunsul la adresa pe care noi am înaintat-o și știu că piața se reglează. Ați văzut și dumneavoastră că ea s-a reglat. În momentul în care au apărut și produsele, (...) s-a liniștit și spaima aceasta că nu există și creează anumite momente (...). Vedeți și dumneavoastră, acest lucru este și îmbucurător. Toți se așteaptă să avem un Paște Fericit, de aceea să-l facem fericit”, a afirmat guvernantul.

El a adăugat că vor exista suficiente ouă pe piață în perioada dinainte de sărbătorile pascale, oferta fiind pentru orice buzunar.

„Ouă sunt pe măsura posibilităților pe care le are fiecare. Unii iau ouă la caserole de șase bucăți; acelea sunt mai scumpe. Alții, la 10, alții la 30. Pentru fiecare, există o ofertă diversificată, în funcție de posibilități, poate fiecare să-și cumpere”, a adăugat el.

Marți, 27 martie 2018, Consiliul Concurenţei anunţa că a demarat o investigaţie pe piaţa ouălor, după ce, în luna noiembrie a anului trecut, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a solicitat autorității de concurență să cerceteze care au fost cauzele creşterilor abrupte ale preţului ouălor în acea perioadă. Inspectorii de specialitate au efectuat o analiză preliminară, iar concluziile au condus la necesitatea unei investigaţii mai aprofundate.

În comunicatul de marți, anchetatorii autorității competente mai precizau, de asemenea, că analiza pieței românești a ouălor, în contextul european actual, indică faptul că majorările de prețuri de la sfârşitul anului 2017 ar putea fi explicate de anumiți factori conjuncturali, precum criza producției de ouă din anumite state membre ale Uniunii Europene (UE) sau ciclicitatea producției. Cu toate acestea, se mai afirmă în comunicat, NU SE POATE EXPLICA AMPLITUDINEA CREȘTERII PREȚURILOR PRODUSELOR AUTOHTONE. Astfel, dacă în septembrie, anul trecut, preţul ouălor în România era sub media UE (85,2%), în noiembrie, acesta a crescut, depăşind media UE (104%).

Analiza autorității a mai arătat că au existat creșteri importante ale prețurilor de achiziție de către comercianți, prețurile crescând în medie cu 57% în luna noiembrie, față de luna septembrie 2017. Prețurile de vânzare la raft au crescut, în medie, cu 49% în același interval.

La rândul lor, producătorii şi comercianţii de ouă aflați în vizorul inspectorilor de la Consiliul Concurenţei (CC) au anunțat printr-un comunicat de presă, că au asigurat șapte procente din producţia totală de ouă a anului trecut, respectiv 21,25% din producţia industrială, în contradicție cu afirmațiile celor de la CC, potrivit cărora furnizorii vizaţi de investigaţie reprezintă aproximativ 45% din producţia existentă de ouă din România.

Reprezentanţii Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) au replicat că au acoperit 28,31% din producţia de ouă realizată de membrii UCPR, aferentă anului 2017, în timp ce unul dintre furnizorii vizaţi nu este membru al Uniunii. UCPR reprezintă circa 80% din producţia de ouă de consum realizată în sistem intensiv industrial.

Afirmațiile celor din UCPR survin ca urmare a verificărilor declanşate de CC pe piaţa producţiei şi comercializării ouălor de consum, suspectând un cartel care a determinat creşterea artificială a preţurilor la finalul anului trecut.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 2