Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Cu doar 0,610 kg de produs substanță activă consumată la hectarul cultivat, țara noastră este o adevărată „lanternă roșie” în interiorul Uniunii Europene (UE) la ceea ce înseamnă produsele de protecția plantelor (PPP) a precizat Vasile Iosif, director general FMC Agro România, în cadrul conferinței Meet the Food care a avut loc la București, vineri, 14 iunie 2019.

Și asta în ciuda faptului că România este singura țară din Europa Centrală care produce erbicide sulfonilureice.

„România încă utilizează foarte puține pesticide. Suntem aproape pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Conform statisticilor, UE utilizează (n.r. - în medie) aproximativ 2 kg de substanță activă de produse fitosanitare pentru a ține sub control bolile, dăunătorii și buruienile pe un hectar de cultură. În Ungaria se utilizează 1,240 kg, iar România are doar 0,610 kg de produs substanță activă pe hectar. Din acest punct de vedere, încă avem foarte mult de muncă”, a afirmat Iosif. „România este singura țară din Europa Centrală care produce erbicide sulfonilureice. Asta înseamnă o tehnologie de ultimă generație pe care numai țările foarte dezvoltate o posedă, înseamnă produs comercial care se aplică pe hectar de la 10 grame la 50 de grame, cu o toxicitate mai mică decât sarea de bucătărie”.

Tot el a mai adăugat că, în pofida luptei continue a agricultorilor cu bolile, dăunătorii și buruienile, acestea sunt inamici versatili care generează pierderi cu două cifre la procentaj.

„Astăzi, la nivel global, se pierde cam 28 la sută din producție din cauza atacurilor de boli, dăunători și buruieni. Europa stă mai bine, pierde cam 14 la sută, dar Africa și sudul Asiei pierd undeva la 35%. Cu toate că utilizăm PPP-uri, totuși ne luptăm cu niște inamici versatili și agresivi care, cu siguranță, concurează pentru resursa alimentară de care noi am avea nevoie”, a adăugat șeful FMC. „Sunt studii care spun că, dacă mâine s-ar renunța la pesticidele sintetice, eu le numesc produs de uz fitosanitar, pentru că astea sunt medicamentele pentru plante, în această situație, pierderile, în funcție de cultură, s-ar cifra între 40-80 la sută din producție”.

Piața de pesticide din 2018 a crescut cu 6% față de 2017. La nivel global, s-au cheltuit 57 de miliarde de dolari pentru partea de protecție a plantelor, din care cheltuielile cu pesticidele în agricultura românească reprezintă circa 0,7 la sută.

În prezent, 2% din forța de muncă activă de muncă la nivel global furnizează hrană pentru 7 miliarde de oameni.

Potrivit calculelor făcute de dr. Adrian Balaban, șeful Asociației Medicilor Veterinari din Sectorul Suin și al SC Ferme Plus SRL și membru APCPR, de la izbucnirea pestei porcine africane (PPA) în România, țara noastră ar fi pierdut nu mai puțin de aproximativ 500 de milioane de euro.

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi, 13 iunie 2019, la București, crescătorul de porci a cărui exploatație are din nou probleme prin reapariția unui focar de PPA, a mai adăugat că pierderea efectivului-matcă de scroafe a generat mai bine de două treimi din pierderea menționată.

„În România s-au plătit, anul trecut, 50 de milioane de euro pentru despăgubiri. Probabil, restul cheltuielilor cu distrugerea porcilor, cu mișcarea medicilor veterinari dintr-o parte în alta, se mai ridică undeva la 10-15 milioane de euro, peste suma de 50 de milioane de euro. Avem undeva la 30.000 de scroafe care au dispărut din efectivul-matcă al României și care aveau un potențial de a produce undeva la un milion de porci care transpus în valoare comercială înseamnă undeva la 300-350 de milioane de euro. Practic, România a pierdut aproximativ 500 de milioane de euro. Bugetul României a fost văduvit de această sumă”, a spus dr. Adrian Balaban.

Întrebat, la rândul său, de presa prezentă la conferință cum consideră că se poate câștiga lupta cu mentalitățile micilor crescători de porci (1-2 capete), în gospodăriile cărora au fost depistate 1.095 focare de pestă porcină africană, conform unui raport al DG SANTE (2018-6700), dar și cu cea a autorităților, Sorin Traian Lupașcu, administratorul Tebu Consult Invest, cât vicepreședinte APCPR, a precizat că frica de lege și cea de pericolul potențial al unei posibile mutații a PPA ar mai putea reprezenta două forțe motrice eficiente.

„Cum ajungem la oameni? Ce le spunem lor? Asta trebuie să le spunem: - trebuie să-i îngrozim, autoritățile și pe domnul doctor Arafat (n.r. - SS Raed Arafat), că Ebola și PPA vin din Africa, că au mai trecut niște episoade – H1N1, spuneți-le cum vreți, că-i porcină, că-i aviară, între organismul uman și cel al porcului există o foarte mare asemănare. Să ne ferească (n.r. - Dumnezeu) de-o mutație. Atât. Întrebați-l dacă ar fi reacționat la fel ca la Ebola ca la asta”, a adăugat Lupașcu.

Nu în ultimul rând, Ioan Ladoși, președintele APCPR, a întregit imaginea dezastrului provocat de PPA în România și a spus că dispariția a 25 la sută din efectivul-matcă din fermele comerciale înseamnă circa 100.000 de tone de carne de porc import, adăugate la factura totală plătită de fiecare cetățean al acestei țări.

„Ceea ce este cu adevărat dramatic (...) este un lucru mult mai grav, faptul că au început să reapară focare în aceleași localități în care au fost așa-zisele focare stinse, localitățile așa-zis curate. Asta înseamnă foarte clar că boala este departe de a putea fi stăpânită”, a punctat Ladoși. „Au fost eliminate aproape 366.000 de capete. 82% din aceste efective au fost din exploatații comerciale. Din ce-am găsit noi ca informație publică, despăgubirile au depășit 252 milioane lei. Ceea ce este mult mai grav, iar lucrurile nu au fost suficient de bine prezentate și exprimate în general, faptul care nu s-a discutat suficient, este că noi am pierdut efectiv-matcă din aceste ferme comerciale. Or, acest efectiv-matcă, să pierzi 25 la sută din efectivul-matcă al unei țări, cine își închipuie că acesta revine peste noapte și va fi readus la dimensiunea la care a fost înainte, se înșală amarnic. Aici va dura mult timp pentru ca sectorul să-și revină după acest adevărat cutremur pe care l-a declanșat această boală. Efectivul-matcă este fabrica de porci pentru o țară. (...) Asta înseamnă 100.000 de tone de carne de porc care se va adăuga la lista României de cumpărături pentru anii viitori, pentru că nu a scăzut cererea de carne de porc în România”.

Minus 35.000 de scroafe de reproducție

La un an de la declanșarea celei mai grave crize a sectorului creșterii suinelor din România, cauzată de evoluția explozivă a pestei porcine africane (PPA) care a debutat la Tulcea și a migrat în 19 județe, APCPR constată că nu există nicio strategie pe termen scurt, mediu sau lung pentru gestionarea PPA.

Ezitările autorităților în aplicarea legislației și în modificarea sau completarea acesteia, nu fac altceva decât să creeze incertitudine și riscuri pentru fermieri și să afecteze grav producția de carne de porc, afirmă cei din asociație.

„Bilanțul anului 2018 este unul dezastruos, cu minus 35.000 de scroafe de reproducție, cu minus 120.000 de porci livrați la abator și o cifră record de import de 332.000 tone carne porc, cea mai mare din ultimii 10 ani. Și în trimestrul I 2019, producția livrată este mai mică cu 20,6% față de trim. IV 2018 și scade în continuare”, se precizează într-un raport APCPR.

Conform ultimelor informări privind evoluția PPA, reprezentanții asociației constată că apar noi focare de boală și suspiciuni, unele chiar în zone deja afectate sau cu focare închise. Cei din APCPR se așteaptă ca perioada de vară să fie una critică și de escaladare a evoluției PPA, ceea ce va afecta grav piața cărnii de porc și va conduce la declinul accentuat al sectorului de creșterea suinelor din România.

Cauzele reapariției de focare PPA sunt menționate și în concluziile Misiunii Echipei de urgență veterinară EUVET în România (11-13 februarie 2019) care constată că nu există o evidență a animalelor și o limită legală pentru numărul de animale din fermele non-profesionale, că lipsesc măsurile de biosecuritate în acest tip de ferme, că circulația și comercializarea porcilor nu se face cu respectarea prevederilor legale, ceea ce reprezintă mari riscuri de reapariție a PPA. Misiunea EUVET recomandă să se adopte și să se pună în aplicare, în regim de urgență, noi proiecte legislative naționale de clasificarea fermelor, biosecuritate și controale ale circulației porcinelor, fără de care viitorul fermelor comerciale este incert.

Fermele comerciale sunt cele mai afectate de apariția unor focare de PPA în apropierea lor pentru că urmează blocarea activității pe perioade ce încep de la minimum 30 de zile și pot merge până la 120 de zile și chiar mai mult, perioade în care fermele nu au nici un venit, dar trebuie să-și susțină activitatea. Sunt ferme care au pierdut peste un milion de euro din cauza blocării fluxului și nicio autoritate nu s-a implicat în autorizarea și acordarea de sprijin financiar (cazul SC Ferme Plus SRL al dr. Adrian Balaban). APCPR a cerut întâlniri cu conducerile MADR, MFP și cu prim-ministrul, dar nu a primit răspuns.

APCPR a depus zeci de intervenții în care au cerut autorităților responsabile cu securitatea și siguranța alimentară a României să conlucreze, să protejeze și să susțină producția de carne de porc din fermele comerciale și să proiecteze sectorul suin pentru următorii ani.

„Este nevoie de o nouă viziune, de completarea legislației, de reguli clare pentru toți fermierii, indiferent de mărimea fermei, de supraveghere și control dar și de sancționarea celor care nu aplică sau nu respectă legile”, mai afirmă cei din conducerea APCPR.

Organizația lansează un semnal de alarmă pentru autorități, solicită reglementarea creșterii suinelor în Romania – Orizont 2030 și măsuri concrete de protejare și sprijin financiar pentru fermele comerciale de creșterea porcilor.

Managementul SC Agricost, companie preluată de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite, a investit în ultimele nouă luni nu mai puțin de 70 de milioane de euro în tehnologii menite să maximizeze producția la hectar și să reducă din nivelul costurilor, miza celor din IMB fiind majorarea suprafețelor însămânțate cu lucernă, a declarat miercuri, 29 mai 2019, Lucian Buzdugan, directorul general al companiei, cu ocazia primei zile din evenimentul Agricost Open Day.

„Au investit mult (n.r. - acționarii Al Dahra Agriculture), mai mult decât se investea înainte. Numai pentru anul trecut și anul acesta (n.r. - patru luni din 2018 și cinci luni din 2019), avem aproape 70 de milioane de euro investiții, numai în tehnologie. Este un concept. Nu luăm utilaje, așa, că mi-au plăcut mie. Eu, ca agronom, mi-ar conveni să am aici, să mă scol în fiecare dimineață și să mă urc în altă mașină. Nu se poate așa. Trebuie să te încadrezi și în performanțe economice, în primul rând, adică să maximizezi producția la hectar, să reduci costurile”, a declarat Buzdugan jurnaliștilor prezenți în Insula Mare a Brăilei (IMB).

Totodată, Lucian Buzdugan le-a vorbit acestora de beneficiile culturii de lucernă, atât din punctul de vedere al aportului de proteină - o miză imensă la nivel global -, cât și al generării de azot biologic, necesar plantelor de cultură.

„Dacă măcar 20 la sută din suprafața României s-ar cultiva cu lucernă, am avea parte de mai multă proteină la hectar și am avea parte de circa 50-100 de kilograme de azot substanță activă, lăsată în sol de o plantă. De această dată, nu este vorba de un azot chimic, ci de unul biologic pe care îl fabrică această minunată plantă și ni-l lasă gratis, în timp ce dincolo este un azot chimic care se spală atunci când plouă, foarte mult se duce în pânza freatică, mai cu seamă în această zonă. Acest azot biologic este consumat de plantele care urmează (n.r. - în rotație) timp de doi, trei ani. Noi practicăm scarificarea, o lucrare a solului la o adâncime de 40-60 cm, cu un consum energetic foarte mare și forță de muncă suplimentară. Asta în timp ce lucerna, datorită sistemului său radicular, penetrează și aproape că lucrează mai bine decât scarificatorul. Rădăcinile care străpung zona aceasta tare (n.r. - hardpan), putrezesc și lasă niște orificii prin care apa ajunge în profunzimea solului sau, atunci când este nevoie de apă, aceasta urcă spre zona necesară”, a mărturisit Lucian Buzdugan. „Ce cultură merită cultivată mai bine decât lucerna? Pentru noi, este o șansă să găsim, să dăm lucernă (n.r. - să comercializăm), să cultivăm. Un mare avantaj este că producem proteină. Noi avem «foame» de proteină. Nivelul alimentar proteic este mai important decât cel glucidic. Atunci când o țară are proteină, cum este cazul SUA, Argentinei, Braziliei, acestea ocupă primele trei locuri în lume în materie de agricultură. Ministerul Agriculturii, factorii politici ar trebui să militeze pentru extinderea suprafețelor cu lucernă, cultură care este foarte pretabilă pentru România. Arabii, dacă vor dori mai multă lucernă decât cea din IMB, pentru că noi nu putem produce mai mult de 12.500 ha, pentru că este o rotație în care trebuie să ne încadrăm, și ar cere și de la alți fermieri români, ar fi un mare avantaj pentru România”.

Profit de 500 de euro la hectar

Tot cu ocazia Agricost Open Day, Buzdugan le-a vorbit celor prezenți despre profitabilitatea acestei culturi fixatoare de azot. Bazându-se pe vasta sa experiență agronomică, șeful Agricost a precizat că suma care i-ar rămâne unui fermier în buzunar ar fi de circa 500 de euro pe hectar, în cazul contractelor la export. Valorificarea materiei prime pe piața internă ar genera un profit și mai mare.

„Programul nostru este de a înfiinţa în Insula Mare a Brăilei 12.500 de hectare de lucernă, deoarece este o cultură pentru care avem desfacere. În prezent, desfacerea e cea mai grea problemă, dar nivelul de profitabilitate este foarte ridicat. Depăşeşte circa 500 de euro pe hectar. Deocamdată, avem vreo 2.500 de hectare de lucernă pentru producţie şi vreo 300-400 de hectare pentru sămânţă”, a adăugat oficialul IMB.

El a precizat totodată că suprafața de 2.500 ha, existentă în prezent, ar urma să se dubleze în luna august a acestui an.

„Acum, în august, mai semănăm 2.500 de hectare, pentru că mai construiesc o fabrică - eu sunt legat de fabrici, fabrici de uscare, pentru că sistemul de producere a fânului de lucernă îmbalotat este următorul: se coseşte, umiditatea la cosire este de 80 de procente (...), se lasă până umiditatea scade la 40% şi atunci o strângem, o tocăm, o transportăm la o fabrică (...) la un uscător, unde se procesează, se usucă, se îmbalotează. Facem cinci coase pe an. Producţia medie este de 17 tone de fân la 12-14% umiditate, cu proteină peste 20”, a explicat Buzdugan.

Şeful Agricost susţine că 2.000 de tone de lucernă sunt vândute în România, la două ferme, una din judeţul Iaşi şi alta din judeţul Ialomiţa, iar restul ajunge în ţările arabe. Totuşi, spune Lucian Buzdugan, de preferat este vânzarea lucernei pe piața internă, întrucât profitabilitatea este mai mare.

„O vindem în ţările arabe şi 2.000 de tone în România. Pentru ce vindem în România, obţinem sprijin cuplat. Pentru ce vindem afară, nu primim decât subvenţia pe hectar, nu obţinem nişte bani suplimentari. Noi am fi interesaţi să vindem toată lucerna în România, dar nu este cerere. Acum, în România, cumpără lucernă două ferme mari de vaci, care s-au hotărât având în vedere calitatea deosebită; una din Iaşi, una din Ialomiţa. Profitabilitatea de 500 de euro este pentru cea exportată. Pentru cea la intern ar fi mult mai mare... Eu aş vrea să o dau pe toată la intern”, a continuat şeful celei mai mari ferme din sud-estul Europei.

Conform precizărilor sursei citate, programul de înfiinţare a 12.500 de hectare de lucernă necesită cinci fabrici de uscare a culturii, o investiţie care se ridică la 18 milioane de euro pentru fiecare unitate.

„Pentru cele 12.500 de hectare de lucernă, îmi trebuie cinci fabrici. Acum am una, o construiesc pe a doua, anul viitor, pe a treia şi tot aşa. De 18 milioane de euro avem nevoie pentru fabrica nouă de lucernă, nu e mult. Utilajele le cumpărăm din Spania. De ce e atât de scumpă? Nu e numai fabrica. Este copertina de depozitare: să aduci 1.000 de tone de lucernă, să o depozitezi, să o prelucrezi în 24 de ore... Fabrica actuală de uscare, prima dată, a avut capacitatea de 400 de tone şi mi-am dat seama că, dacă mă plouă o zi, o ploaie mă opreşte patru zile să recoltez. Este un calcul aproape matematic. Îţi spune că trebuie să dublezi capacitatea de uscare, ca să reduci timpul de recoltare. Timpul de recoltare, coasa, vine prima dată la 21 de zile, apoi, la o lună”, a mai spus Lucian Buzdugan.

Agricost primeşte anual subvenţii europene şi naţionale de circa 10 milioane de euro.

„Pe total fermă, noi primim în jur de 10 milioane de euro anual. Dar eu comparaţia aş face-o întotdeauna: cât primeşte fiecare pe hectar. Dacă ai două hectare, primeşti 350 de euro, dacă ai 10 hectare, primeşti 170 ori 10. Dar ce face ăla care ia 1.700 (n.r. - de euro) şi ce am făcut eu cu banii de pe subvenţii, că de arătat cu degetul... Ţara prin asta devine mai bogată şi mai puternică”, a conchis acesta.

Era Al Dahra, nu Mubadala Investment Company

În ziua de 21 februarie 2018, Revista Fermierului publica un articol amplu despre achiziția Agricost de către Al Dahra. La acea vreme, Constantin Duluțe, fostul acționar principal al Agricost, preciza că o eventuală tranzacție ar urma să implice vânzarea de acțiuni ale companiei, menționând totodată că Mubadala Investment Company nu este cea care ar urma să cumpere.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci, nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, preciza Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat, dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

La vremea aceea, el mai preciza că nu știe care este motivul zvonurilor lansate în piață privind vânzarea Agricost și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, mai preciza Constantin Duluțe.

În acea perioadă, directorul general al ADS, Cătălin Gheorghe Bologa, confirma pentru Revista Fermierului că nu este la curent cu existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și, cu asta, basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

Sursa informațiilor: Revista Fermierului, Agepres

Fermierul care face dovada încadrării în muncă a cel puțin doi beneficiari ai „Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară” va primi de la stat 1.000 lei pentru fiecare astfel de persoană cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară, 750 lei pentru cele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau al industriei alimentare și 500 lei pentru fiecare persoană fără studii, a decis Executivul de la București, joi, 23 mai 2019.

„Aprobăm un act normativ prin care sprijinim fermierii care creează locuri de muncă și angajează tineri, acoperind o parte importantă din cheltuielile cu forța de muncă. Astfel, cei care angajează cel puțin doi tineri cu studii superioare de specialitate vor primi, pentru fiecare angajat,1.000 de lei lunar. Sprijinul este de 750 de lei pentru fiecare angajat cu studii medii de specialitate sau absolvenți ai unor cursuri de formare profesională, iar pentru persoanele fără studii ajutorul din partea statului este de 500 de lei pentru fiecare persoană. Sumele necesare pentru acest ajutor așteptat de tinerii fermieri sunt deja asigurate în buget, prin urmare această măsură va produce efecte în scurt timp", a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern.

În ședința Guvernului de joi, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii 336/2018, privind aprobarea Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Actul normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin realizarea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posibilitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30 de milioane lei și vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară, în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă determinată sau nedeterminată, dar nu mai puţin de 12 luni, cu normă întreagă. În urma acestei măsuri se estimează că, în anul 2019, vor fi angajați 3.000 de tineri.

Prevederile actului normativ vor fi puse în aplicare de către Direcțiile pentru Agricultură județene și a municipiului București, prin numirea unui responsabil pentru gestionarea registrului unic privind „Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară”.

Înscrierea în program se poate face până la data de 31 decembrie 2020.

Conform analizelor interne ale UkrAgroConsult, prețurile atractive la export pe care le-a contabilizat țara noastră, cât și scăderea suprafețelor însămânțate cu rapiță au dus la majorarea totalului semănat cu grâu cu un procent de trei la sută, aferent anului comercial 2019-2020.

Chiar și așa, previziunile vecinilor ucraineni, cu privire la recolta noastră de grâu, relevă o diminuare de trei procente de la an la an, în condițiile în care seceta pedologică din toamna anului trecut, cât și cea înregistrată în primăvara timpurie a lui 2019, și-ar fi pus amprenta în mod negativ asupra randamentelor la hectar.

Într-o analiză publicată online, ucrainenii mai afirmă că potențialul nostru la export ar urma să fie revizuit în scădere, în condițiile unei recolte previzionate mai mici, care s-ar încadra însă în media cincinală a productivității. În următorul sezon comercial, mai susțin analiștii statului vecin, exportatorii se vor confrunta cu o competiție mai acerbă din partea Rusiei, a Ucrainei și a Franței, datorită producției mai mari estimate pentru aceste state.

În anul comercial 2019-2020, suprafețele însămânțate cu orz și porumb de la noi în țară, potrivit acelorași analize, ar urma să fie mai mari cu 10, respectiv 6 la sută față de sezonul anterior, pe fondul unor prețuri mai mari, dar și a cererii susținute la export.

Practic, în anul comercial amintit anterior, fermierii români au preferat să majoreze suprafețele semănate cu cereale, în detrimentul rapiței. În ciuda condițiilor agrometeo nefavorabile, fapt care a afectat randamentele la cerealele de toamnă, se estimează că producția ar urma să devină, din punct de vedere istoric, cea de-a treia cea mai importantă pentru România.

Locul III istoric și la export

Estimările ucrainenilor privind situația actuală la export a României relevă și, în acest caz ,o a treia cea mai bună poziție din punct de vedere istoric. Totuși, aceștia afirmă că ritmul comerțului peste graniță ar putea să sufere revizuiri semnificative, în concordanță cu condițiile agrometeo existente în perioada de dezvoltare a porumbului, în special în perioada de vară.

Aceiași specialiști ucraineni afirmă că, în conformitate cu statisticile portuare existente, în perioada iulie 2018-aprilie 2019, țara noastră a exportat 4,349 milioane de tone de grâu. Mai exact, vorbim de o majorare cu cinci procente față de aceeași perioadă a anului comercial anterior, atunci când se înregistrau tranzacții care totalizau 4,148 de milioane de tone.

Ritmul actual de export al țării noastre, în viziunea ucrainenilor, ar fi cu 10 la sută mai mic, în comparație cu recordul înregistrat în perioada iulie 2016-aprilie 2017, și anume de 4,816 milioane de tone.

În luna aprilie a sezonului de marketing 2018-2019, țara noastră a comercializat peste graniță 187.700 de tone de grâu, cu 46 la sută mai puțin decât cantitatea înregistrată în luna aprilie a sezonului 2017-2018 (n.r. - aprilie 2018).

Principalii cumpărători de grâu românesc, în aprilie 2019, au fost Egiptul, Iordania și Sudanul.

FNGCIMM a anunțat miercuri, 22 mai 2019, că va garanta, în procent de până la 80% din valoare - maximum 2,4 milioane de euro , creditele acordate de către instituțiile finanțatoare beneficiarilor eligibili care desfășoară activități în domeniul agricol, vegetal, zootehnic și al acvaculturii, respectiv care derulează proiecte de investiții cu finanțare prin PNDR 2014-2020 și POPAM 2014-2020.

„Garanția se obține la solicitarea băncii, în baza unei finanțări aprobate”, precizează IFN-ul statului într-un document remis presei.

Decizia a fost luată în condițiile în care FNGCIMM a încheiat două convenții de lucru cu EXIMBANK, în vederea acordării de garanții în baza OUG 43/2013.

„Mediul rural românesc are un potențial economic în creștere care poate fi corelat cu interesul finanțatorilor și al FNGCIMM. Prin încheierea convențiilor de lucru cu EXIMBANK avem convingerea că obiectivele comune cu partenerii noștri orientate către susținerea finanțării beneficiarilor din zonele rurale, precum și valorificarea potențialului din agricultura românească, vor contribui la diversificarea activităților lucrative și la crearea de noi locuri de muncă, cu efect direct în îmbunătățirea calității vieții a locuitorilor acestor comunități locale“, a declarat Gheorghe Lăpădat, Director General al FNGCIMM.

În condițiile în care sistemul bancar românesc își dorește susținerea sectorului agribusiness românesc, președintele executiv al EximBank, Traian Halalai, a precizat: „Căutăm întotdeauna să oferim clienților noștri soluții de finanțare care să le dezvolte business-ul și știm că una dintre preocupările principale ale antreprenorilor care caută susținere financiară este identificarea garanțiilor. Am încheiat aceste convenții cu FNGCIMM tocmai pentru a putea contribui la consolidarea agribusiness-ului românesc într-un context în care agricultura românească este în plină dezvoltare, iar antreprenorii au nevoie de soluții de creditare specializate care să favorizeze creșterea productivității și, implicit, a afacerilor”.

Până în prezent, FNGCIMM a semnat convenții de lucru pentru acordarea garanțiilor în baza OUG 43/2013 cu patru bănci, și anume: Libra Internet Bank, First Bank, OTP Bank Romania și EximBank.

Beneficiarii eligibili pentru acest mecanism de garantare sunt fermierii persoane fizice sau juridice care desfășoară activități în domeniul agricol vegetal/zootehnic sau al acvaculturii. De asemenea, vorbim de societățile definite conform Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările si completările ulterioare, respectiv persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale care desfășoară activități economice, constituite conform OUG nr. 44/2008.

Nu în ultimul rând, este vorba despre asociațiile, societățile agricole și cooperativele agricole constituie conform Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și legea cooperației agricole nr. 566/2004, precum și persoanele fizice care desfășoară activități economice în domeniul agricol, vegetal, zootehnic și al acvaculturii.

Sunt eligibili și beneficiarii programelor PNDR 2014-2020 și POPAM 2014-2020 pentru finanțarea proiectelor de investiții.

Membrii Curții de Conturi Europene (ECA) susțin că, în actuala formulă a blocul comunitar european, agricultura este sectorul care contribuie cel mai mult la declinul biodiversității, motiv pentru care va desfășura un audit în cinci țări membre ale Uniunii Europene (UE28), inclusiv în România, cu scopul de a evalua dacă Politica Agricolă Comună (PAC) contribuie la menținerea și la creșterea diversității biologice.

Auditorii vor analiza, în special, modul în care a fost concepută strategia UE privind biodiversitatea și aplicarea acesteia în cadrul PAC. Totodată, auditul va viza implementarea, monitorizarea și evaluarea finanțării acordate de UE pentru biodiversitate în agricultură.

În ajunul Zilei Internaționale a Diversității Biologice, ECA a publicat o analiză preliminară de audit referitoare la sprijinul UE pentru biodiversitate în agricultură. Analizele preliminare de audit furnizează informații cu privire la o activitate de audit în curs și sunt concepute pentru a servi drept sursă de informații pentru cei interesați de politica sau de programele auditate.

„Un raport internațional recent avertizează că, la nivel mondial, un milion de specii sunt în pericol de dispariție. În UE, agricultura este sectorul care contribuie cel mai mult la declinul biodiversității”, a precizat domnul Janusz Wojciechowski, membrul ECA responsabil de acest audit. „Auditul nostru va stabili cât de utilă a fost contribuția UE la corectarea și, eventual, la inversarea acestei situații.”

În 2011, UE a adoptat actuala sa strategie privind biodiversitatea, care urmărește stoparea declinului biodiversității până în 2020. Unul dintre principalele sale obiective este de a crește contribuția agriculturii cel puțin la menținerea aceluiași nivel de biodiversitate. Potrivit estimărilor Comisiei Europene (CE), aproximativ 85 de miliarde de euro au fost alocate, în perioada 2014-2020, pentru combaterea declinului biodiversității. Sprijinul UE pentru biodiversitatea pe terenurile agricole provine, în principal, din PAC.

Auditul va evalua contribuția PAC în perioada 2014-2020 la menținerea și creșterea biodiversității până în 2020. În special, auditorii vor examina dacă strategia UE privind biodiversitatea și cadrul juridic al PAC au fost bine concepute, dacă CE și statele membre au îmbunătățit contribuția agriculturii la biodiversitate, respectiv dacă CE a utilizat informații și date pertinente, fiabile și actualizate pentru a monitoriza și a evalua situația biodiversității pe terenurile agricole.

Auditul va include vizite în cinci state membre: Germania, Irlanda, Polonia, Cipru și România.

Biodiversitatea agricolă se referă la toate ecosistemele și formele de viață legate în mod direct de agricultură. Acestea includ soiuri rare de semințe și rase rare de animale, numeroase organisme, cum ar fi fauna din sol, buruieni, dăunători, prădători, precum și toate speciile indigene de plante și animale care trăiesc într-o fermă sau care o traversează. Biodiversitatea pe teritoriul UE se află într-un declin continuu și puternic, în special ca rezultat al activităților agricole.

La 6 mai 2019, Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice a publicat Raportul de evaluare globală, care subliniază declinul periculos al naturii.

Măsura de agro-mediu și climă, o soluție de păstrare a biodiversității

Una dintre uneltele disponibile pentru fermierii români, în vederea păstrării biodiversității, este Măsura 10 - agro-mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Beneficiarii plăţilor compensatorii pentru M.10 sunt fermierii care utilizează terenuri agricole în cazul pachetelor aplicate pe suprafaţă (P1-P7 și P9- P11) ale M.10, respectiv fermierii care cresc femele adulte de reproducţie de rasă pură din rasele locale în pericol de abandon, în cazul pachetului aplicat pe UVM (P8) al M.10.

Plata compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (ha) sau pe UVM (pentru pachetul 8 din măsura de agro-mediu și climă, calculat pentru femelele adulte de reproducţie de rasă pură), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare pe o perioadă de 5 ani pentru pachetele măsurii M.10.

Plăţile compensatorii care se acordă beneficiarilor M.10 vizează compensarea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversităţii, protecţia apelor și a solului).

Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 114 ar urma să fie modificată de Executivul condus de Viorica Dăncilă, astfel încât primarii să poată utiliza resurse din Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) pentru depozite destinate produselor agroalimentare, este anunțul făcut vineri, 17 mai 2019, la Topoloveni, de președintele PSD, Liviu Dragnea.

Într-o întâlnire avută cu membrii PSD Argeş, liderul partidului de guvernământ a spus că a întocmit un plan, astfel încât fermierii să poată să-şi mărească producţia de legume în solarii, menţionând că a apărut problema depozitării.

„Ieri, am vorbit la Guvern, săptămâna viitoare o să se modifice OUG 114 să dea posibilitatea primarilor ca, prin Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii nou-înfiinţat, să poată să ia bani să facă depozite pentru produse agroalimentare, aşa că, domnilor primari, doar să mergeţi la Bucureşti, să luaţi banii să faceţi aceste depozite”, a precizat liderul politic.

Conform precizărilor acestuia, prin deciziile luate până în prezent de Guvernul PSD-ALDE, fermierii încep să aibă încredere în Executivul de la București.

„Am asistat, zeci de ani de zile, la un plan, după părerea mea, bine gândit, cu efecte rele de distrugere a agriculturii româneşti. (...) Zootehnia noastră este la nivel a aproape 5 milioane de hectare de păşuni? Nu e. În agricultură, subvenţiile, pentru că oricum sunt mai mici în România, că aşa au vrut mai-marii Europei, se dădeau la timp? Nu se dădeau la timp. Atunci, am stabilit că primul lucru pe care trebuie să-l facem este ca fermierii români să capete încredere în Guvern”, a susţinut Liviu Dragnea.

În opinia sa, în ţara noastră legumele şi fructele sunt produse „deficitare”.

„Am constatat că avem nişte produse deficitare şi anume legumele şi fructele. De ce? Ca să putem să importăm sute de mii de tone de legume şi fructe din afară. (...) Eu, demult, nu mai mănânc roşii străine, pentru că am tot încercat şi toate au acelaşi gust, adică de rumeguş. Şi am zis să începem un program pentru roşii, pentru tomate”, a conchis Dragnea.

Sursa informației: Agerpres
Foto credit: Mediafax

Miercuri, 15 mai 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a finalizat Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2019, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 846.619 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.711.211,43 hectare.

În comparație cu anul 2018, numărul cererilor a scăzut ușor, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 194.695,83 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor.

În cazul județelor care au realizat un procent sub 100%, diferența se justifică prin depunerea cererilor în alte județe limitrofe.

UAT-urile cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (46.475 cereri), Dolj (36.029 cereri), Bihor (35.446 cereri), Maramureș (33.822 cereri) și Botoșani (32.778 cereri).

În contrapartidă, județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată sunt Timiș (531.311,55 ha), Constanța (495.402,46 ha), Teleorman (426.105,87 ha), Dolj (423.721,1 ha) și Călărași (376.343,05 ha).

În perioada 16 - 31 mai inclusiv, la sediile Centrelor județene/locale APIA, fermierii pot depune modificări la Cererile Unice de Plată depuse în cadrul Campaniei 2019, fără penalităţi.

Reamintim că, în conformitate cu art. 1 din Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 69/2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are obligația ca, începând cu luna iunie 2019, să respecte întocmai următoarele etape, prezentate la lit. b), c), d) și e), astfel: în intervalul 1 iunie – 1 iulie 2019, se va efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor; între 2 iulie – 1 octombrie 2019, se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice, în iarna sau în primăvara anului următor; plata avansului pentru anul de cerere 2019 se va efectua în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, conform Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare; plata finală, ca diferență între cuantumul acordat în avans și cuantumul calculat pentru anul de cerere 2018, se va efectua între 2 decembrie 2019 - 31 martie 2020.”

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Standardul european pentru licențierea produselor fără gluten – Crossed Grain – a fost lansat oficial în România, joi, 16 mai 2019, astfel încât producția de profil să fie securizată și dezvoltată și pe plan local.

Pentru un milion de români, precizează cei de la Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG), acest demers ar putea însemna acces mai facil la alimente sigure, produse local, cu prețuri adaptate pieței autohtone.

Am adus Crossed Grain, standardul european pentru licențierea produselor fără gluten, în România, deoarece scopul nostru este să susținem producția în siguranță, pe plan local, a alimentelor fără gluten. Certificarea Crossed Grain se bucură de o recunoaștere și încredere excepționale în rândul persoanelor cu boală celiacă și intoleranță la gluten. Este o certificare complexă, care verifică și auditează toate etapele din procesul de producție, ambalare și distribuție a alimentelor fără gluten, și impune unul dintre standardele cele mai riguroase din domeniul alimentar. Pacienții cu boala celiacă și intoleranță la gluten vor avea, de acum, acces mai ușor la alimente sigure pentru ei, produse local, certificate standardizat și cu un preț avantajos”, a declarat Iuliana Roibu Bonoiu, președinte și director executiv al ARIG.

Potrivit statisticilor asociației, puse la dispoziția presei, piața produselor fără gluten de la noi din țară a cunoscut o creștere de peste 25 de procente în ultimii trei ani, bazându-se până acum, în principal, pe importurile de produse certificate.

Față de situația existentă pe plan mondial, consumul de produse fără gluten s-a majorat direct proporțional și în România, ajungând la valoarea de 44 de milioane de lei, în 2018.

În acest context, pentru a veni în sprijinul consumatorilor români, și retailerii de la noi din țară se reorientează și ies pe piață cu mărci proprii de produse alimentare fără gluten.

„Ne bucurăm să susținem această inițiativă care contribuie la dezvoltarea producătorilor locali și îi ajută să primească recunoaștere internațională pentru cele mai riguroase standarde gluten-free. Știm că avem producători locali care sunt pregătiți să livreze la cele mai înalte standarde. De exemplu, pastele fără gluten din marca noastră proprie K-free, lansate în 2018, sunt produse în România, într-o fabrică certificată gluten-free din Satu Mare și suntem mândri că sunt distribuite la nivel internațional în toate magazinele Kaufland din lume. În 2019, Kaufland România susține toate acțiunile Asociației Române de Intoleranță la Gluten, în cea mai mare campanie ce vine în sprijinul celor care se confruntă cu această afecțiune. Misiunea noastră este, pe de-o parte ,de a sprijini dezvoltarea producătorilor locali, iar pe de altă parte, clienților care au nevoie de alimentație specială, oferindu-le soluții de calitate, atât prin menținerea unei varietăți la raft, prețuri reduse, cât și prin resurse educaționale și campanii de depistare”, a declarat Valer Hancaș, Director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland România.

Produsele alimentare fără gluten reprezintă unul dintre segmentele de piață din FMCG cu cele mai mari rate de creștere. La nivel global, piața produselor fără gluten este evaluată la 4.48 de miliarde de dolari, în 2018, și se estimează o creștere cu 7.6% în anii imediat următori, ajungând la 6.47 miliarde de dolari în 2023. Această creștere robustă este generată de o mai bună diagnosticare și înțelegere a bolii celiace și a altor afecțiuni care includ intoleranța la gluten, precum și de trendurile legate de adoptarea unei diete fără gluten.

Piața produselor fără gluten este dominată de produsele de patiserie (pâine, paste, biscuiți, dulciuri), iar Europa este regiunea cu cel mai ridicat ritm de creștere.

Statisticile ARIG spun că, în 2017, în Europa existau mai bine de 17.000 de produse fără gluten certificate; practic, o creștere cu 47.5% față de 2016.

Porumbul românesc, o altă direcție

Primul producător român acreditat Crossed Grain a fost Sam Mills, compania care produce paste și mixuri pe bază de porumb în fabrica sa de la Satu Mare.

„Acum 12 ani, când am obținut certificarea Crossed Grain, trebuia să aplicăm separat și să fim auditați de fiecare țară în parte unde exista acest sistem de certificare – era complicat, dar am conștientizat importanța că bolnavii celiaci și consumatorii cu intoleranță la gluten să poată identifica ușor produsele pe care le pot consuma în siguranță. Nevoia pentru acest sistem de identificare a produselor gluten free a făcut ca proiectul Crossed Grain să devină în timp principalul sistem de certificare în Europa și nu numai – un standard în industria gluten free astăzi”, a spus Ioana Bercean, Managing Director Export Branch Sam Mills.

Tot ea a precizat că marea majoritate a materiei prime folosite în acest moment în cadrul companiei provine de pe piața autohtonă, un real sprijin pentru producătorii de porumb. Mai mult, Bercean susține că, în relația cu procesatorul, furnizorii români nu au costuri suplimentare cu transportul mărfii în camioane decontaminate, procesul de curățare fiind făcut chiar de către procesator.

Aș zice că, undeva, la 80 la sută din ceea ce producem se folosește materie primă din România, în mod special din județul Satu Mare, unde este și fabrica. Datorită faptului că noi avem partea de morărit, de unde a și venit un alt picior al activității noastre, noi nu cerem producătorilor de porumb să ne livreze materia primă în camioane deja curățate. Noi avem proces de curățare deja integrat în partea de morărit. Controlăm totul”, a mai adăugat reprezentanta Sam Mills. „Aceasta este doar o activitate din grupul nostru care reprezintă undeva la 9 la sută din venitul nostru total. Avem a doua cea mai mare moară de porumb din Europa, cu o capacitate de 500 de tone pe zi. Partea care merge la producția de paste gluten free este mică”.

Produsele certificate Crossed Grain, strict auditate

Programul de certificare pentru produse fără gluten, Crossed Grain, este dezvoltat și operat de Asociația Societăților Europene de Celiachie (AOECS), o organizație independentă, non-profit. Este asociația europeană umbrelă care reunește, în acest moment, 37 de asociații membre de pe teritoriul Europei. În România, ARIG este singura asociație națională de pacienți cu boală celiacă din România acreditată de AOECS.

Programul de certificare Crossed Grain a fost creat pentru a asigura securitatea alimentelor destinate persoanelor cu boală celiacă, de la procesul de fabricație și până la etichetarea corectă a produselor și disponibilitatea acestora.

Produsele certificate Crossed Grain sunt strict auditate și analizate pentru a prezenta certitudinea că au un continut maxim de gluten de 20 mg/kg sau părți pe milion (ppm). Analizele de laborator și auditările de certificare privesc atât ingredientele, cât și procesele de producție, procesele de stocare, ambalare și distribuție.

Alimentația fără gluten reprezintă tratamentul pentru peste un milion de români afectați de boala celiacă sau alte boli autoimune, tiroidite și afecțiuni neurologice. Dintre aceștia, persoanele cu boală celiacă primesc indicația de dietă fără gluten de la medic, ca unic tratament pentru această afecțiune, pe viață. Boala celiacă este o afecțiune autoimună, genetică și afectează, statistic, 1% din populația lumii. Boala celiacă se poate declanșa la orice vârstă, fie în copilărie, fie în viața adultă sau chiar la vârsta a treia, în cazul persoanelor cu predispoziție genetică.

Glutenul este o proteină care se găsește în grâu, orz și secară. De asemenea, glutenul poate fi prezent în multe alimente procesate, care pot fi contaminate de la aditivi alimentari sau în timpul proceselor de fabricație. Identificarea produselor care pot fi consumate în siguranță este foarte importantă pentru persoanele cu boala celiacă sau intoleranță la gluten.

Pagina 1 din 112