Redacția

Redacția

Conform informațiilor transmise joi, 6 iunie 2019, de purtătorul de cuvânt al Direcţiei Sanitar Veterinare (DSVSA) Brăila, Dragoş Frigioiu, a doua cea mai mare fermă de porci din Europa și cea mai mare crescătorie din România, afectată în august 2018 de virusul pestei porcine africane (PPA), a ieşit din carantina impusă în astfel de cazuri şi şi-a reluat activitatea.

„Crescătoria care aparţine SC TEBU Consult Brăila a ieşit de sub carantină. Aici au fost introduşi purcei santinelă, care au fost testaţi, iar rezultatele au fost negative, motiv pentru care restricţiile instituite în momentul confirmării pestei porcine africane au fost ridicate. S-a început repopularea, au început să-şi aducă material de reproducţie, femele, vieri. Oricum, efective destul de mici şi va dura până vor ajunge iar la întreaga capacitate”, a precizat oficialul DSVSA Brăila.

Potrivit aceleiași surse, în cea de-a doua cea mai mare fermă din Brăila în care a pătruns virusul pestei porcine, respectiv SC „Romsoci” SRL Tichileşti, unde se aflau 35.000 de porci, nu s-a solicitat introducerea de purceii santinelă.

„Niciun alt operator din exploataţii comerciale de porci nu şi-a exprimat intenţia pentru repopulare, respectiv să-şi introducă purcei santinelă, pentru a fi ridicate restricţiile. Operatorul economic, dacă intenţionează repopularea, ne notifică, stabilim câţi purcei santinelă introducem, în funcţie de numărul de adăposturi din ferma respectivă. Ulterior, se testează şi se pot ridica restricţiile", a adăugat purtătorul de cuvânt al DSVSA Brăila.

În acest județ au fost plătite cele mai mari despăgubiri pentru pesta porcină africană (PPA), dintr-o sumă totală de 251,802 milioane de lei plătită la nivel naţional, cele mai mari despăgubiri fiind acordate Brăilei, respectiv 172,174 milioane de lei, pentru 3.218 de exploataţii, dintr-un total de 3.228 de exploataţii.

În judeţul Brăila au fost eutanasiaţi peste 200.000 de porci şi au fost stinse, în total, 129 de focare de pestă porcină, dintre care şapte în exploataţii comerciale, în prezent mai fiind active patru focare.

sursa informației: Agerpres

Ca urmare a persistenței condițiilor meteo nefavorabile pe plan mondial, fapt care a dus la majorarea semnificativă a prețurilor la mălai și brânză, indicele global al prețurilor produselor alimentare (Food Price Index) a crescut și el, în luna mai 2019, pentru a cincea lună consecutiv, a anunțat joi, 6 iunie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters, citată de Agerpres.

Luna trecută, indicele în cauză s-a situat la un nivel de 172,4 puncte, în creştere faţă de 170,3 puncte înregistrate în luna aprilie a.c. Vorbim, practic, de cel mai ridicat nivel al Food Price Index raportat la iunie 2018, însă acest parametru rămâne cu 2,3 la sută sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Reprezentanții instituției de resort a ONU au menționat că preţul lactatelor s-a majorat, în luna aprilie a acestui an, cu 5,2% faţă de martie 2019, ca urmare a majorării cererii pentru brânză. Este a cincea lună de creştere a preţului lactatelor. Preţul cerealelor a urcat cu 1,4%, după ce fermierii din SUA s-au confruntat cu dificultăţi din cauza inundaţiilor.

În contrapartidă, a scăzut cu 3,2% preţul zahărului şi cu 1,1% preţul legumelor.

În cea de-a doua sa previziune cu privire la producția mondială de cereale, pentru acest an, FAO estimează că producţia mondială ar urma să atingă un nivel de 2.685 de miliarde de tone, în scădere faţă de prognoza precedentă, de 2.722 miliarde de tone, însă în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018.

„Această creştere anuală a producţiei globale de cereale reflectă majorarea producţiei de grâu şi orz, în timp ce producţia mondială de orez va rămâne, probabil, aproape de nivelul record de anul trecut. În schimb, va scădea producţia mondială de porumb, ne aşteptăm la un declin anual de 10% în SUA, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile”, a previzionat joi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Anul trecut, țara noastră a obținut o producție de floarea-soarelui de 3,062 de milioane tone, mai mare decât cea din 2017 cu 149.947 tone, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS).

Ponderea cea mai mare în totalul obținut a fost contabilizată de județul Constanţa (9,7%), apoi de Brăila (8,2%), respectiv de Teleorman (7,5%).

Specialiștii INS au mai precizat că randamentul mediu la hectar s-a majorat în 2018 cu 124 kg/ha, până la un total de 3.041 kg/ha.

Concret, în anul agricol anterior, fermierii constănțeni au obținut 296.518 tone de floarea-soarelui (un plus de 37.908 tone); la un randament mediu la hectar de 3.715 kg, agricultori brăilenii au contabilizat 252.635 tone (în scădere de la an la an cu 24.359 tone) și o productivitate medie de 2.953 kg/ha, iar cei din Teleorman 228.300 tone (plus 53.841) la un randament mediu de 3.591 kg/ha.

Judeţele care au obţinut producţii medii mai mari la floarea-soarelui au fost Vaslui (+28,8%), Călăraşi (+23,2%), Constanţa (+22,2%), Mehedinţi (+21,6%) şi Teleorman (+18,1%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate în Ilfov (-28,8%), Dâmboviţa (-28,9%), Bistriţa-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) şi Prahova (-32,8%).

Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui a crescut, anul trecut, în România, cu 0,9%, iar producţia cu 5,1%.

Potrivit datelor INS, 90,8% din suprafaţa totală cultivată cu floarea-soarelui, în Uniunea Europeană, a fost înregistrată în 2018 în cinci state membre, respectiv România, Bulgaria, Spania, Ungaria şi Franţa.

Anul trecut, România s-a situat pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui (circa o pătrime din suprafaţa totală cultivată cu floarea soarelui).

Totodată, aceste cinci ţări au realizat, în 2019, 90,5% din producţia totală de floarea soarelui din UE.

România a ocupat primul loc în ierarhia statelor membre, urmată de Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

În sectorul agricol, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie, menite să permită fermierilor europeni alinierea la standardele tot mai înalte de mediu şi climă, a declarat, marţi, 4 iunie 2016, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii informale a miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului din statele membre ale blocului comunitar (UE28).

„Am reiterat astăzi necesitatea de a readuce în discuţie cercetarea agricolă şi bioeconomia, elemente catalizatoare pentru agricultură, luând în considerare viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune. În domeniul agriculturii, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie, menite să permită fermierilor din ţările UE alinierea la standardele tot mai înalte impuse de PAC, mai ales la cele de mediu şi climă. Vreau să subliniez, de asemenea, demersurile Uniunii Europene pentru susținerea cercetării și inovării, concretizate în programul-cadru de cercetare actual al UE «Orizont 2020», politica de dezvoltare rurală şi strategia pe termen lung intitulată «O abordare strategică a cercetării şi inovării în domeniul agriculturii în UE», finalizată de Comisie în iulie 2016. În cadrul dezbaterii, discuţiile au fost legate de faptul că politicile solide şi instrumentele adecvate au o deosebită relevanţă pentru a asigura transmiterea către fermieri a cunoştinţelor şi a rezultatelor acestor cercetări”, a spus Daea.

El a precizat că modernizarea în noua Politică Agricolă Comună trebuie să se axeze, în principal, pe construirea unui sistem funcţional de cunoaştere şi inovare agricolă (AKIS), dar şi pe cooperarea şi integrarea sectorului primar în lanţurile de valori bioeconomice pentru asigurarea dezvoltării durabile.

„Ideea unanim exprimată a fost aceea că, în domeniul agriculturii, cercetarea trebuie să joace un rol fundamental în dezvoltarea soluţiilor identificate pentru un viitor care să respecte obiectivele europene şi pe cele de dezvoltare durabilă, în conformitate cu specificul local. De asemenea, vreau să reamintesc că strategia «O bioeconomie durabilă pentru Europa - Consolidarea legăturii dintre economie, societate şi mediu» a fost actualizată de către Comisia Europeană în octombrie 2018, punându-se accentul, în special, pe conceptele de durabilitate şi circularitate, cu scopul de a promova reînnoirea sectoarelor industriale, modernizarea sistemelor de producţie primară, protecţia mediului şi îmbunătăţirea biodiversităţii”, a adăugat şeful MADR.

În decembrie 2018, în cadrul Consiliului de Agricultură şi Pescuit, miniştrii Agriculturii din statele UE au realizat un schimb de opinii pe această temă, însă atenţia oficialilor europeni s-a concentrat asupra modului în care se poate valorifica potenţialul bioeconomiei şi pe stimularea creşterii economice.

Daea a afirmat că, în cadrul Preşedinţiei României, Consiliul a reanalizat subiectul bioeconomiei, în baza a trei aspecte propuse de ţara noastră: schimbul de bune practici, bioeconomia şi viitoarea PAC, bioeconomia în Orizont Europa.

„Preşedinţia română a identificat bioeconomia drept una dintre priorităţile sale marcante, organizând în acest sens Conferinţa la nivel înalt privind cercetarea agricolă - bază de dezvoltare a agriculturii europene, a zonelor rurale şi a bioeconomiei, eveniment care a avut loc la Bucureşti în data de 5 aprilie 2019. Această conferinţă a avut o serie de obiective ambiţioase: identificarea soluţiilor care să permită o integrare largă a agriculturii în bioeconomie, în economia circulară şi participarea mai amplă a ţărilor din Europa de Est la programul UE pentru cercetare şi inovare Orizont 2020, stabilirea priorităţilor în domeniul cercetării agricole pentru a îndeplini noile cerinţe privind bioeconomia şi economia circulară”, a adăugat ministrul român al Agriculturii.

De asemenea, în cadrul Consiliului de marţi, miniştrii au împărtăşit puncte de vedere cu privire la modul prin care s-ar putea asigura o orientare mai bună a politicii, pentru a face viabil un nou model de afaceri agricole, în special în sectorul bioeconomiei, dar şi pentru a-i încuraja pe fermieri să se îndrepte către inovare şi cercetare.

Nu în ultimul rând, ministrul Daea a anunţat că, în cadrul reuniunii, a avut loc şi o informare din partea Preşedinţiei despre stadiul pregătirii candidatului unic al UE la postul de director general al FAO.

„Sunt alegeri foarte importante, pentru care, prin efortul preşedinţiilor anterioare, Uniunea Europeană a reuşit de această dată să propună o candidatură unică, cea a doamnei Catherine Geslain Lanéelle, fiind prima femeie candidat pentru acest post de când FAO a fost fondat acum 70 de ani. Perioada de prezentare a candidaturilor pentru funcţia de DG FAO a fost deschisă de la 1 decembrie 2018, până în data de 28 februarie 2019, iar Catherine Geslain-Lanéelle şi-a prezentat cererea la începutul lunii decembrie 2018”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale UE, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, acesta este un domeniu esenţial pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă.

Cu o suprafaţă totală de 93,89 hectare, majoritatea din zona Râmnicu Sărat, mai exact cu 48 de înscrieri în Programul de susţinere a producţiei de usturoi în Buzău, județul ocupă primul loc în ţară, a anunţat luni, 3 iunie 2019, biroul de presă al Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ).

Valoarea sprijinului financiar a acestui nou program este de 13.950 de lei la hectar, contravaloarea în lei a 3.000 de euro.

„După succesul Programului de sprijin pentru tomatele cultivate în sere şi solarii, aflat în al treilea an de implementare, unde s-au înscris în acest an 665 de producători, un alt program se adresează cultivatorilor de usturoi. Sunt deja 48 de solicitări, cu o suprafaţă totală de 93,89 hectare, majoritatea din zona Râmnicu Sărat, cunoscută în întreaga ţară, ceea ce situează judeţul Buzău pe primul loc în ţară”, conform spuselor directorului DAJ Buzău, Cosmin Florea.

La staţiunea legumicolă Buzău s-au creat primele două soiuri autohtone de usturoi, Benone şi Râmniceanu, în curs de omologare, iar cercetătorii de acolo lucrează la alte soiuri, inclusiv la celebrul usturoi negru, atât de căutat de gastronomia din întreaga lume.

În viziunea președintelui interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, exprimată în cadrul conferinței Mediafax „Smart Agriculture”, competitivitatea fermelor mari trebuie susținută de factorii decidenți din România.

„Agricultorii, fermierii mari, care produc pentru piață, sunt deschiși față de tehnologie, au sisteme de ghidaj și asistăm la o reducere în utilizarea de pesticide. Cred că trebuie să trecem la o altă etapă. M-am săturat de discursuri populiste. Trebuie să ne gândim la fermele mari, cum să susținem competitivitatea lor”, a afirmat liderul interimar al Federației Pro Agro.

De asemenea, Dumitru a adăugat că fermele de familie trebuie aduse, la rândul lor, la un nivel înalt de tehnologizare, astfel încât să poată fi competitive și ele pe piața internațională.

„Trebuie să facem politici inteligente, să reducem costurile fermierilor. Eu sunt un susținător al fermelor de familie, iar acestea trebuie susținute foarte mult. (…) Trebuie să aducem pe câți mai mulți în această zonă a tehnologiei, dacă vrem ca domeniul agriculturii și cel al industriei alimentare să fie unul cu care să ne mândrim”, a mai declarat Dumitru.

Organizatorii evenimentului și-au propus, printre altele, să discute despre maniera de finanțare a fermierilor români pentru a se dota tehnologic, să dezbată modul cum au folosit fermierii aplicațiile, cum poate lucra drona ca zilier la fermă, care sunt noutățile momentului în materie de inputuri agricole – substanțe chimice, tratamente, semințe, utilaje.

Până luni, 27 mai 2019, controalele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) s-au concretizat în 8.885 de transporturi de legume/fructe verificate (100.437 tone cantitate totală), 248 probe legume-fructe prelevate, 116.900 lei sancțiuni contravenționale și 3,48 de tone cantități reținute de la comercializare, se precizează într-o informare transmisă de Ministerul Agriculturii.

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a prelevat, până la data de 27 mai 2019, un număr de 141 de probe, din care 80 de probe de tomate românești și 61 de probe de cartofi noi, ardei, castraveți, pătrunjel, dovlecei, salată verde, ridichi, căpșune, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi.

ANSVSA și ANAF verifică loturile de legume și fructe provenite din import sau din comerț intracomunitar, acțiunile mixte de control desfășurându-se la toate punctele de trecere a frontierei, fiind prelevate, prin sondaj, probe în vederea efectuării analizelor de laborator.

Rezultatele analizelor de laborator arată că fructele și legumele comercializate sunt sigure pentru consum, informează Ministerul Agriculturii, care a verificat 485 de piețe agroalimentare și 152 de depozite angro de legume și fructe.

MADR verifică asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minimum 40% din numărul total de tarabe din piață pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special, sau producători agricoli organizați conform OUG nr. 44/2008, cât și depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și a fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar.

De asemenea, se au în vedere etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar, precum și trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar, prin indicarea corectă pe facturile fiscale emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul, respectiv a țării de origine.

Luni, 27 Mai 2019 18:13

Cartof dulce... de Dăbuleni!

Specialiştii de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri susțin că fermierii români își doresc din ce în ce mai mult să cultive cartoful dulce, fie că vorbim de producătorii agricoli din Dăbuleni, județul Dolj, fie că vorbim de cei din Suceava.

Acest produs a fost deja aclimatizat în localitatea renumită în cultura pepenilor, susțin cercetătorii români.

Un reprezentant al stațiunii a declarat, recent, pentru presa centrală că sunt producători agricoli care cer cartofi fie pentru a produce răsad, fie cer direct răsadul. Pentru fermierii din alte județe, reprezentanții stațiunii afirmă că expediază cele necesare prin curierat, inclusiv specificațiile privind procesul tehnologic.

Cartoful dulce a ajuns să fie cultivat în Dolj şi în alte zone din ţară ca urmare a unei colaborări bilaterale încheiate între o universitate din Coreea de Nord şi staţiunea din Dăbuleni. Au fost aclimatizate mai multe soiuri de cartof dulce care se cultivă pe o suprafață de trei hectare.

„Caracterul variabil al climei din sudul câmpiei Olteniei, cu tendinţă de accentuare a secetei, precum şi fertilitatea scăzută a psamosolurilor oferă condiţii favorabile cultivării cartofului dulce. Cartoful dulce am început să îl cultivăm în 2012, în cadrul unui protocol de cooperare bilaterală încheiat între Universitatea Naţională Kyungpook (KNU) din Coreea de Sud şi Staţiunea de cercetare, care s-a derulat în perioada 2012-2015. Acum cartoful dulce este cultivat în cadrul staţiunii, dar şi de fermieri şi de localnici care vor să îl testeze atât ca şi cultură, cât şi ca legumă de consum”, a spus pentru Mediafax, Aurelia Diaconu, șeful instituției.

Faţă de cartoful obişnuit, produsul în cauză se comercializează la un preţ mult mai mare, în condițiile în care acesta este mai bogat în vitamine şi în antioxidanţi. În prezent, cartoful dulce pentru consum se vinde la staţiunea Dăbuleni cu preţul de 5 lei pe kilogram. Această legumă se găseşte şi în pieţele din Craiova şi se vinde cu minimum 10 lei kilogramul.

Într-o intervenție avută vineri, 24 mai 2019, la România TV, președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că problema dublului standard nu derivă din apartenența țării noastre la blocul comunitar (UE28), chestionat fiind despre neregulile descoperite de ANPC la peștele de import în unele magazine bucureștene și din județul Ilfov.

„Problema dublului standard putea să existe și dacă România nu era membră în UE. Fiind membri în UE, problema nu dispare. Știm că problema dublului standard nu e una inventată de noi, este în dezbatere și se încearcă faptul ca firmele să nu mai practice acest dublu standard. Că e vorba de medicamente, detergenți. Soția mea mi-a spus că detergenții pe care i-a cumpărat în străinătate sunt mai buni decât cei de la noi. Grave mi se par dublurile standarde în privința produselor alimentare cu care ne hrănim noi, copiii noștri. Deci, problema nu derivă din UE. Datorită problemei pieței, multe firme au intrat pe piață și unele firme românești nu au existat”, a afirmat șeful partidului care formează alianța de guvernământ alături de PSD.

Lui Tăriceanu i s-a mai adresat o întrebare, și anume dacă populația poate fi protejată în fața acestei probleme, acesta replicând: „Bineînțeles. La acest capitol, până să intervină UE cu o legislație, poate să intervină protecția consumatorului pe aceste chestiuni. Nu trebuie să așteptăm să fie votată o legislație în Parlamentul European.”

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a descoperit, recent, nereguli semnificative la peștele de import, în hipermarketurile din zona București-Ilfov, după ce au efectuat o serie de acțiuni de verificare urmărind recepționarea, depozitarea, procesarea și comercializarea mărfii.

Într-o singură zi, au fost controlați 11 operatori economici și au fost aplicate 10 amenzi contravenționale în valoare de 200.000 de lei și un avertisment. Urmare a deficiențelor constatate, a fost oprită definitiv de la comercializare cantitatea de 1,6 tone de pește și produse din pește, în valoare de 40.000 de lei.

Un proiect de lege, iniţiat de Liviu Dragnea, prevede sancţionarea celor care vând produse sau servicii „falsificate supuse dublului standard” cu amendă de maximum 4% din cifra de afaceri. În caz de abatere repetată, se suspendă autorizaţia de funcţionare a comerciantului pe șase luni.

Raportul asupra inflației al BNR remarcă o scumpire amplă a legumelor și a fructelor, la începutul acestui an, acesta fiind un fenomen care a afectat toate statele membre ale blocului comunitar, potrivit datelor date publicității vineri, 17 mai 2019, de oficialitățile băncii centrale.

Cele mai semnificative majorări de preţ au fost înregistrate la cartofi (32%), legume şi conserve (13%), respectiv citrice (10%). Ţigările s-au scumpit cu 4,67%, combustibilii - cu 5,56%, iar fructele, cu 4,77%.

La inflaţia targetată de 4,2% pentru acest an, o contribuţie de 0,6% o are preţul legumelor, al fructelor şi al ouălor, 0,5% - combustibilii, 0,3% - preţurile administrate şi alte 0,3% - produsele din tutun şi băuturile alcoolice.

România înregistrează, de asemenea, cel mai amplu deficit comercial din regiune în sectorul alimentar, deși în domeniu s-a investit mult și s-au făcut progrese masive, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a adăugat: „România are un potențial undeva între Italia și Polonia în privința producției agricole [...] Polonia și Ungaria au excedent masiv pe balanța comercială a alimentelor. Aici se pot face multe lucruri bune, pentru că există potențial”.

Șeful băncii centrale a prezentat Raportul asupra inflației, care a modificat prognoza de la 3% la 4,2% la finele acestui an.