Redacția

Redacția

În condițiile în care lucrările de reabilitare şi de modernizare a 56 de staţii de irigat din România, începute în urmă cu aproape trei ani, sunt realizate în proporţie de 70%, nu mai puțin de 1,4 milioane de hectare de teren agricol sunt irigabile, în momentul de faţă, a declarat miercuri, 27 iunie 2019, la Tulcea, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în timpul unei inspecţii la o staţie care este reabilitată.

„Obiectivele de investiţii sunt în diferite stadii, iar lucrările sunt realizate în proporţie de peste 70%, în condiţiile în care avem pregătite sisteme de irigaţii pentru 1,4 milioane de hectare din cele 2 milioane de hectare programate a fi finalizate prin programul guvernamental. Este un ritm foarte bun. Avem aproape două mii de kilometri de canal plin cu apă, ceea ce poate asigura apa necesară culturilor. E drept însă că sunt culturi în pragul recoltării şi nimeni nu le mai irigă acum. Culturile «decid» în ce măsură aceste sisteme sunt folosite”, a precizat ministrul de resort.

Totodată, Daea a mai vorbit despre fenomenele meteorologice deosebite din acest an şi a menţionat că, în sudul şi vestul ţării, sunt puse în funcţiune aproape 200 de staţii de pompare pentru a evacua apele de pe terenurile agricole, respectiv că 61 de puncte din sistemul antigrindină sunt operaţionale în momentul de faţă.

„Este adevărat că sunt zone în care excesul de umiditate a pus la grea încercare culturile, dar vorbim de suprafeţe mici la nivel naţional. Fermierii afectaţi au acest stres al momentului pe care încercăm să-l cauterizăm prin măsurile de sprijin pe care le avem la dispoziţie în acest moment. Nu sunt probleme cu producţia agricolă în România şi nici nu vom avea asemenea probleme. Mai mult, nu sunt probleme nici cu calitatea produselor, iar toate aceste îngrijorări trebuie să dispară”, a susţinut ministrul Agriculturii.

Staţia de pompare nr 1. din Babadag, inspectată miercuri de ministrul Agriculturii, asigură irigaţiile pentru o suprafaţă totală de circa 24.500 de hectare. Valoarea totală a investiţiei care se va realiza până la finele anului 2020 va fi de 42,15 milioane de lei, potrivit directorului filialei teritoriale a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Marius Damian.

Miercuri, 26 iunie 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat abordarea generală cu privire la un regulament prin care devine mai uşor ca apele urbane reziduale să fie utilizate pentru irigaţii agricole, conform unui comunicat al Comisiei Europene (CE).

Normele vizate ajută Europa să se adapteze la consecinţele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare şi va avea ca efect mărirea cantităţii de apă disponibilă şi încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantităţi suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură şi al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte şi a penuriei de alimente.

„Apa este o resursă preţioasă. Astăzi, s-a făcut un pas important în direcţia introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni şi animale şi bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce priveşte calitatea apei recuperate şi monitorizarea conformităţii, pentru ca fermierii noştri să poată utiliza apa recuperată. În parte, este vorba de a învăţa din experienţa unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei”, a precizat la rândul său ministrul Apelor şi Pădurilor din România, Ioan Deneş, citat de Agerpres.

Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta. Normele existente la nivelul UE în ceea ce priveşte igiena alimentară continuă să fie valabile şi respectate pe deplin, se arată în comunicat.

În poziţia sa, Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu respectivele resurse de apă pentru irigaţii, dat fiind că între statele membre există diferenţe mari din punct de vedere geografic şi climatic. Un stat membru poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul, sau în anumite părţi ale acestuia, ape recuperate pentru irigaţiile agricole.

Propunerea conţine cerinţe stricte în ceea ce priveşte calitatea apelor recuperate şi monitorizarea acestei calităţi, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor şi a animalelor, cât şi mediul.

Statele membre vor să se asigure că solicitările stabilite în regulament continuă să se bazeze pe cele mai recente dovezi ştiinţifice disponibile. Ele au inclus, aşadar, o clauză prin care Comisia este obligată să analizeze dacă este necesar să se revizuiască cerinţele minime ale calităţii apelor recuperate, pe baza rezultatelor unei evaluări a punerii în aplicare a regulamentului sau ori de câte ori noile cunoştinţe tehnice şi ştiinţifice impun acest lucru.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul propriu Chestionarul referitor la Planul Naţional Strategic (PNS) în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027, data-limită de completare cu note de la 1 la 9 de către actorii interesați fiind 31 iulie 2019, a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

„În vederea finalizării Planul Naţional Strategic pentru perioada 2021-2027, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală adresează tuturor actorilor interesaţi rugămintea de a completa «Chestionarul cu privire la Planul Naţional Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027», publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (https://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html) şi de a-l transmite până în data de 31.07.2019, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.”, se precizează în documentul de presă.

Cei care completează acest chestionar sunt rugaţi, printre altele, să noteze (de la 1 la 9) cele nouă obiective specifice în funcţie de importanţa necesităţii de finanţare, respectiv: - sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor şi a rezilienţei în întreaga Uniune, în vederea îmbunătăţirii securităţii alimentare; - îmbunătăţirea orientării spre piaţă şi sporirea competitivităţii, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei şi digitalizării; îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului valoric; - contribuirea la energia sustenabilă, precum şi la atenuarea schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea; - promovarea dezvoltării sustenabile şi a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul şi aerul; - contribuirea la protejarea biodiversităţii, îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice şi conservarea habitatelor şi a peisajelor; atragerea tinerilor fermieri şi facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale; promovarea ocupării forţei de muncă, a creşterii economice, a incluziunii sociale şi a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei şi a silviculturii sustenabile; - îmbunătăţirea răspunsului dat de agricultura UE exigenţelor societale referitoare la hrană şi la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare şi sustenabile, la deşeurile alimentare şi la bunăstarea animalelor.

De asemenea, aceştia trebuie să noteze în funcţie de importanţă intervenţiile permise de propunerea de Regulament pentru următoarea perioadă de programare şi anume: - angajamente în materie de mediu şi climă; - constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone; dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerinţe obligatorii; - investiţii; - instalarea tinerilor fermieri şi înfiinţarea întreprinderilor rurale; instrumente de gestionare a riscurilor; cooperare; - schimb de cunoştinţe şi informare.

Un alt punct al chestionarului vizează notarea (de la 1 la 5) în funcţie de importanţa necesităţii de finanţare a sectoarelor/subsectoarelor/temelor privind: - agricultură - sector zootehnic; - agricultură - sector vegetal; - industrie alimentară; - irigaţii; - silvicultură; - pomicultură şi legumicultură; - infrastructura rurală şi servicii de bază; - patrimoniu cultural; - formare profesională şi consultanţă; - protecţia mediului; - instrumente financiare; - activităţi non-agricole (IMM-uri, turism, meşteşugărit); - LEADER; - inovare; - asociere şi cooperare; - reînnoirea generaţiilor; - sprijinirea fermelor mici; - gestionarea riscurilor în agricultură; - economia circulară digitalizare, agricultură de precizie.

Aplicanţii trebuie să menţioneze şi care au fost punctele slabe ale PNDR 2014-2020, care au fost punctele tari ale PNDR 2014-2020, care sunt recomandările cu privire la viitoarea PAC etc.

În prezent, cele trei regulamente ce vizează Politica Agricolă Comună (PAC), respectiv planurile strategice, finanţarea, gestionarea şi monitorizarea, organizarea comună de piaţă, sunt în plin proces de analiză şi negociere, căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă.

Propunerea Comisiei Europene (CE) prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervenţiilor şi în garantarea rezultatelor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de programare naţională trebuie să respecte principiul european al parteneriatului şi să se realizeze pe baza unor proceduri transparente.

Militari ai Armatei SUA care se deplasau, joi, 20 iunie 2019, în cursul după-amiezii, în condiţii meteo nefavorabile, pe timpul desfăşurării unor activităţi de instruire din cadrul Exerciţiului Multinaţional Saber Guardian 19, în zona Insulei Ialomiţei, au traversat, din eroare, cu tehnica de luptă blindată din dotare o zonă agricolă, rezultând distrugerea unor culturi, a anunțat MApN printr-un comunicat de presă.

Din acest motiv, armata SUA şi-a exprimat, vineri, 21 iunie 2019, regretul faţă de situaţia apărută. Prin intermediul Ministerului Apărării Naţionale (MApN), oficialii americani susţin că proprietarii terenurilor agricole afectate vor beneficia de despăgubiri, acordate „conform procedurilor NATO”.

„Armata Statelor Unite ale Americii îşi exprimă deplinul respect faţă de poporul român şi regretă orice neplăcere cauzată de recentul incident. Despăgubirile rezultate din acest incident vor fi acordate potrivit procedurilor NATO existente pentru astfel de evenimente şi ne vom asigura că cei afectaţi vor fi compensaţi respectând cu exactitate aceste proceduri”, se menționează în documentul de presă.

De asemenea, reprezentanţii Armatei SUA susţin că au o colaborare apropiată cu autorităţile militare şi civile din România pentru investigarea acestui incident şi pentru a se asigura ca astfel de evenimente nu se vor mai repeta.

„Vehiculele se aflau în zonă pe timpul desfăşurării unor activităţi de instruire din cadrul Exerciţiului Multinaţional Saber Guardian 2019, exerciţiu condus împreună cu Comandamentul Forţelor Întrunite din România. Apreciem modul în care România găzduieşte acest exerciţiu şi mulţumim Forţelor Armate Române pentru cooperare şi sprijin”, se mai precizează în comunicat. „În jurul orei 18:30, s-a desfăşurat la primăria localităţii Stelnica o întâlnire a reprezentanţilor comisiei cu cei ai primăriei Stelnica şi proprietarilor terenului, pentru evaluarea pagubelor, stabilirea valorilor despăgubirilor şi a modului de acordare a acestora, în conformitate cu legislaţia naţională şi acordurile bilaterale în vigoare”, mai precizează comunicatul MapN.

Zona în cauză nu era situată pe traseul de deplasare convenit cu autorităţile locale şi cu agenţii economici care au în proprietate terenuri în zonă.

Potrivit prognozei agrometeorologice emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) până la data de 21 iunie 2019, din punct de vedere meteorologic, perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit pe întreg teritoriul agricol al ţării, chiar deosebit de ridicat în zonele de câmpie.

Practic, temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 19 şi 30 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 - 8 grade, la scara întregii ţări.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 25 - 35 de grade, în majoritatea regiunilor agricole, iar cea minimă se va încadra între 12 şi 24 grade Celsius, la nivelul întregului teritoriu.

Sub aspect pluviometric, în același interval, sunt posibile ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, în aproape toată ţara. Local, cantităţile de apă pot fi mai însemnate şi vor fi condiţii de producere a grindinei.

Secetă pedologică în Dobrogea, nord-estul Munteniei, sud-vestul Olteniei şi sud-estul Moldovei

„Aprovizionarea cu apă în cultura grâului de toamnă pe profilul de sol 0-100 centimetri se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a ţării. În Dobrogea, estul și, local, în nordul Munteniei, sud-vestul şi sudul Olteniei, izolat în sud-estul şi estul Moldovei, se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi izolat extremă). Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-50 centimetri, în cultura de porumb, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Conţinutul de apă din sol se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în Dobrogea, izolat în nord-estul Munteniei, sud-vestul Olteniei şi sud-estul Moldovei”, mai precizează specialiștii ANM.

Regimul termic al aerului va permite ritmuri normale de desfăşurare a proceselor de maturare la culturile de toamnă, iar la prăşitoare, creşterea şi dezvoltarea vegetativă vor decurge în condiţii bune în cea mai mare parte a regiunilor, în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

În semănăturile de toamnă efectuate în epoca optimă starea de vegetaţie se va menţine bună şi medie, respectiv medie şi slabă în culturile întârziate din punct de vedere fenologic, precum şi pe terenurile cu deficite de apă în sol.

Conform prognozei, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) însămânţate în perioada optimă se vor afla în fazele de maturitate în lapte şi ceară (10-100%), pe aproape întreg teritoriul agricol. Culturile înfiinţate după data de 20 octombrie 2018 îşi vor definitiva alungirea paiului (100%), continuându-se, totodată, înspicarea şi înflorirea (10-100%).

În Dobrogea, Muntenia, Moldova, Transilvania şi Crişana, rapiţa îşi va continua în bune condiţii formarea silicvelor (70-100%), creşterea boabelor în silicve (10-100%) şi maturitatea deplină (10-40%).

În ceea ce priveşte cultura de floarea-soarelui, aceasta va parcurge creşterea aparatului foliar (12-29 frunze) şi formarea capitulului (10-50%), în majoritatea regiunilor agricole. În semănăturile efectuate în epoca optimă starea de vegetaţie se va menţine bună şi medie, respectiv medie şi slabă la cele întârziate fenologic.

În funcţie de data înfiinţării culturii, porumbul se va afla predominant în fazele de formare a frunzei a treia (60-100%) şi înfrunzire (6-18 frunze) în cea mai mare parte a zonelor, iar izolat, în extremitatea de sud a ţării, va fi posibilă declanşarea apariţiei paniculului la hibrizii extratimpurii şi timpurii.

Sfecla de zahăr îşi va continua creşterea aparatului vegetativ (12-21 frunze) şi alungirea/îngroşarea axei hipocotile (10-40%), iar cartoful, creşterea lăstarilor laterali (40-100%), tuberizarea (20-100%), precum şi înflorirea (10-90%) la soiurile de vară.

La pomii fructiferi, speciile de sâmburoase timpurii (cireş, vişin) aflate în faza de maturitate tehnologică se va continua recoltarea, iar la piersic, cais şi prun se va semnala creşterea fructelor şi a lăstarilor, precum şi înfrunzirea. La seminţoase (măr, păr, gutui) se vor semnala formarea şi dezvoltarea rodului, creşterea lăstarilor şi înfrunzirea.

În cea mai mare parte a podgoriilor, viţa-de-vie va înregistra înfrunzirea, creşterea lăstarilor şi înflorirea, iar soiurile timpurii de masă, formarea şi creşterea boabelor.

„Condiţiile agrometeorologice vor permite desfăşurarea lucrărilor agricole de sezon (erbicidări, fertilizări, praşile mecanice/manuale, tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor, recoltarea fructelor de sezon, etc.)”, susţin reprezentanţii ANM.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin centrele judeţene, a început plata aferentă ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pentru cantităţile de motorină utilizate în primul trimestru din 2019, suma plătită fiind de peste 129 de milioane de lei, potrivit sursei citate.

„Suma totală plătită este de 129.202.357 de lei pentru un număr de 12.783 de beneficiari şi o cantitate de motorină totală determinată de 68.153.562,725 de litri”, precizează vocile autorizate ale APIA.

Valoarea accizei la motorină, pentru anul 2019, este de 1,8959 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, valoarea ajutorului de stat este de 115,763 milioane de lei, pentru cel zootehnic de 13,436 milioane de lei şi pentru cel de îmbunătăţiri funciare de 2.550 lei.

În vederea dislocării grindinei de mari dimensiuni care ar fi putut afecta podgoriile, precum și alte culturi din județul Vrancea, nu mai puțin de 41 de rachete antigrindină au fost lansate în cursul zilei de luni, 11 iunie 2019, a anunțat directorul Unităţii de Combatere a Grindinei Moldova II, Ion Marin.

De la începutul sezonului operativ, în Vrancea, au fost lansate aproape 250 de rachete antigrindină.

„Anul acesta este un sezon foarte solicitant. Începând din 15 aprilie, de la deschiderea sezonului operativ, şi până în 10 iunie, am avut 13 intervenţii în care s-au lansat rachete antigrindină. În total, am tras 249 de rachete antigrindină. Numărul rachetelor a variat în funcţie de intensitatea norilor purtători de grindină. Cele mai multe rachete au fost trase în 24 mai, când au fost lansate 61 de rachete”, a declarat Ion Marin, citat de corespondenții presei centrale.

Conform spuselor reprezentantului UCG Moldova II, gradul de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină este de circa 75-80%.

„Gradul de combatere şi de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină este de circa 75-80%. Nu există nicăieri în lume grad de protecţie antigrindină 100%. Am avut solicitări din diverse localităţi din judeţ care doresc să aibă sistem antigrindină în zonă. De exemplu, zona de munte nu face obiectul protecţiei căderilor de grindină”, a adăugat Marin.

La nivelul Unităţii de Combatere a Grindinei Moldova II există, la ora actuală, zece puncte de lansare a rachetelor antigrindină operative, opt în Vrancea şi două în Galaţi, iar în acest an, Guvernul a alocat suma de 7,6 milioane de lei pentru construcţia altor 10 puncte de lansare a rachetelor antigrindină.

Circa 1,1 milioane de bovine și ovine au exportat crescătorii români de animale către state terțe, până la data de 1 decembrie 2018, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Potrivit aceleiași surse, Iordania, Libia şi Liban au fost primele trei destinaţii pentru animalele româneşti.

Din totalul celor 1.096.933 de animale exportate în ţări terţe, peste 93% sunt ovine, respectiv 1.023.750 capete, iar 73.183 bovine.

Pe primul loc în topul exporturilor se află Iordania, cu 628.369 capete de bovine şi ovine, ponderea fiind deţinută tot de oi - 620.500 de capete. Libia ocupă poziţia a doua, cu un total 256.381 de capete animale, dintre care 242.462 de ovine şi 13.919 bovine, iar Liban, locul 3, cu 119.723 de capete (114.627 ovine şi 5.096 bovine). În Israel, România a exportat anul trecut 67.795 de capete, din care 42.283 de ovine şi 25.512 de bovine.

Alte ţări terţe în care au mai ajuns anul trecut animalele autohtone au fost: Kosovo - 509 capete bovine, Bosnia Herţegovina - 729 capete bovine, Serbia - 1.927 bovine şi 2.765 ovine, Albania - 813 ovine, Irak -13.032 capete bovine şi Turcia - 4.590 de bovine şi doar 300 de oi.

În 2017, România a exportat în ţări terţe 1.299.337 animale, dintre care 137.924 bovine şi 1.161.413 ovine, iar în 2016, totalul a fost de 1.856.382 de animale (1.731.803 ovine, 121.398 bovine şi 3.181 caprine). În 2015, România a trimis în afara spaţiului comunitar 1.223.764 de animale, cele mai multe fiind, de asemenea, ovinele - 1.155.991 capete, bovinele - 67.690, iar caprine doar 83 de capete. În 2014, datele ANSVSA au cuantificat la export, în ţări terţe, 1.071.374 de capete, din 1.015.186 ovine şi 56.188 bovine.

Reprezentanții Direcției pentru Agricultură (DAJ) Dolj spun că, în acest an, în județul amintit s-au cultivat circa 3.000 de ha cu pepene verde, la nivelul societăţilor comerciale.

Același date ale DAJ Dolj relevă că localităţile cu cea mai mare suprafaţă cultivată sunt Călăraşi - 1.000 ha şi Dăbuleni - 800 ha. Alte localităţi din Dolj unde s-au cultivat, anul acesta, suprafeţe mai mari cu pepene verde sunt în zona nisipoasă a judeţului: Sadova - 350 ha, Dăneţi -150 ha, Bechet -120 ha, Rojişte - 100 ha, Ostroveni - 80 ha, Amărăştii de Jos - 50 ha, Moţăţei - 40 ha. În rest, sunt localităţi cu suprafeţe cultivate sub 50 ha, iar recoltarea va începe la sfârşitul lunii iunie.

În cazul culturii de pepene galben, suprafaţă totală cultivată la nivelul judeţului Dolj este de 642,49 ha. Printre localităţile cu suprafeţe mari de pepene galben se numără Dăbuleni - 200 ha, Sadova - 100 ha, Călăraşi - 100 ha, Ostroveni - 35 ha, Daneţi - 50 ha, Moţăţei - 27 ha, Bechet - 20 ha, iar în alte localităţi suprafeţele cultivate sunt mai mici.

Potrivit anunţurilor postate pe reţelele de socializare de către producătorii din Dăbuleni, recoltarea pepenilor galbeni a început, iar aceştia vor fi comercializaţi din această săptămână în pieţe din Bucureşti.

Un proiect de act normativ depus la Senat prevede posibilitatea ca producătorii agricoli și crescătorii de animale să obțină o marcă a raselor românești, cu denumirea „100% rasă autohtonă”, pentru conservarea diversității raselor crescute în România și pentru promovarea produselor provenite din acestea.

Inițiativa legislativă menționată prevede reglementarea utilizării voluntare a logotipului „100% rasă autohtonă” pentru produsele de origine animală din România.

Denumirea de rasă autohtonă este definită în proiect ca „acea populație de animale a cărei formare ca rasă a avut loc în condițiile geoclimatice specifice țării de origine și a cărei creștere a avut tradiție îndelungată în timp”.

„Prezenta lege stabilește cadrul legal necesar aplicării logotipului «100% rasă autohtonă» pentru susținerea conservării fondului genetic al raselor și menținerea diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr.1”, se menționează în textul proiectului.

Demersul legislativ are în vedere „îmbunătățirea producției și a comercializării produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic”. De asemenea, potrivit proiectului legislativ, „aprovizionarea durabilă cu alimente, în contextul unor condiții climatice și de mediu în continuă schimbare, precum și creșterea continuă a nevoilor consumatorilor, productivitatea, adaptabilitatea și capacitatea de rezistență a ecosistemelor agricole, depinde de existența unui patrimoniu zootehnic cu o zestre genetică consistentă”.

Conform textului de lege, „rasele de animale autohtone, parte integrantă a patrimoniului genetic național, fac obiectul unei protecții speciale din partea statului, sunt exploatate în sistem extensiv, cu consecințe benefice pentru sustenabilitatea și durabilitatea zonelor rurale, asigurându-se astfel realizarea obiectivelor din strategia UE 2020”.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar trebui să aprobe normele metodologice de aplicare a actului normativ.

Proiectul legislativ are ca inițiatori 19 deputați și senatori PSD, ALDE și PMP.

Proiectul nu se află în procedură de urgență. Camera Deputaților este forul legislativ decizional în acest caz.