Redacția

Redacția

Luni, 09 Septembrie 2019 17:59

Balanța sacrificărilor de animale

În comparație cu luna iunie 2019, în iulie a.c., numărul de bovine sacrificate în unităţile industriale (abatoare) a scăzut cu 11,1%, iar cel al ovinelor şi al caprinelor abatorizate, cu 19,1% în aceeaşi perioadă, conform datelor date publicității luni, 9 septembrie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În contrapartidă, numărul de porcine şi de păsări sacrificate în abatoare a crescut cu 10,7%, respectiv cu 13,9%, în iulie, faţă de iunie 2019.

Față de aceeași lună a anului trecut, în iulie 2019, abatorizarea ovinelor şi a caprinelor a crescut cu 26,8%, iar sacrificările de păsări, cu 10,6%. În scădere, în acest interval, au fost bovinele, cu 2%, şi porcinele, cu 22,5%.

Greutatea în carcasă a bovinelor sacrificate în abatoare a scăzut, în luna iulie 2019, cu 9,2% faţă de luna anterioară a anului, iar greutatea în carcasă a ovinelor şi a caprinelor s-a diminuat cu 17,3% în iulie 2019, față de aceeaşi perioadă, potrivit sursei.

Creşteri ale greutăţii în carcasă, în iulie 2019 faţă de iunie a anului curent, s-au înregistrat la porcine, cu 7,2%, şi la păsări, cu 11,4%.

Comparativ cu luna iulie a anului 2018, în iulie anul curent, s-au înregistrat creşteri ale greutăţii în carcasă a ovinelor şi a caprinelor, cu 34,3%, şi ale greutăţii în carcasă a păsărilor, cu 9,3%, în timp ce greutatea porcinelor a scăzut cu 22%, iar greutatea bovinelor a scăzut cu 6,5%, precizează sursa citată.

În schimbul acțiunilor deținute la Taxon Biosciences și al unei infuzii de capital, Corteva Agriscience ar urma să dețină 30 la sută din acțiunile Lavie Bio (Lavie), subsidiara Evogene de agricultură organică, este anunțul făcut de Corteva, Inc. (NYSE: CTVA), companie pur agricolă, lider în domeniu, și Evogene Ltd. (NASDAQ, TASE: EVGN), lider în biotehnologie și dezvoltator de produse inovatoare în domeniul științelor vieții, vineri, 30 august 2019.

Tranzacția va avea la bază un schimb de acțiuni, Corteva oferind integral pachetul său de acțiuni de la Tava Biosciences, companie deținută total de Corteva, la care se va adăuga o infuzie de capital realizată de Corteva în Lavie. Prin pachetul de acțiuni Taxon Biosciences oferit și a infuziei de capital, Corteva va ajunge să dețină 30% din Lavie, în timp ce Evogene va deține restul pachetului, de 70%.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, capacitățile Taxon Biosciences sunt de așteptat să ofere o valoare sinergică semnificativă companiei Lavie și să accelereze dezvoltarea de produse. Activele Taxon Biosciences, inclusiv colecția sa vastă de culturi microbiologice și lista de produse în faze avansate de dezvoltare, vor fi integrate portofoliului Lavie, accelerând abordarea companiei privind „proiectele care au la bază soluții biologice” și dezvoltarea de produse.

Investiția Corteva în Lavie oferă drepturi pentru Corteva în dezvoltarea produselor de porumb și soia, permițând, de asemenea, ca Lavie să beneficieze de accesul și poziția de lider global a Corteva pe piețele de porumb și soia.

„Tranzacția demonstrează angajamentul constant al Corteva în a aduce pe piață tehnologii noi și diversificate pentru clienți”, a declarat Susanne Wasson, președintele platformei de afaceri pentru protecția plantelor, de la Corteva Agriscience. „Suntem încântați să colaborăm cu Lavie Bio - lider în domeniul agriculturii organice –, deoarece vom continua să accelerăm comercializarea de produse inovatoare, centrate pe nevoile clienților din acest sector, categorie cu rată de creștere ridicată”.

„Suntem foarte mulțumiți de preluarea Taxon și de infuzia de capital realizată de Corteva, lider mondial pe piața agricolă, care vin după aproape doi ani de colaborare în dezvoltarea de soluții. Prin furnizarea de noi tehnologii complementare și a unor căi de acces către piețe importante, considerăm că tranzacția va îmbunătăți semnificativ capacitățile Lavie în dezvoltarea și comercializarea de produse organice pentru agricultura viitorului”, a precizat la rândul său, Ofer Haviv, Președinte & CEO Evogene și Președintele Consiliului de Administrație Lavie Bio.

„Ne bucură decizia Corteva, companie agricolă lider global, de a continua parteneriatul cu Lavie. Cred că avansul Corteva în materie de inovare în domeniul agricol și capacitățile complementare aduse de achiziționarea Taxon Biosciences ajută Lavie în îndeplinirea misiunii de a îmbunătăți calitatea alimentelor, de a facilita agricultura sustenabilă și de a îmbunătăți productivitatea prin introducerea pe piață a unor produse agricole organice care au la bază microbiomul”, a declarat Ido Dor, CEO Lavie Bio.

Agricultura organică presupune aplicarea externă a unor produse din surse naturale, biologice, de tipul microbilor, al dăunătorilor benefici, al biochimicalelor și al mineralelor pentru optimizarea sănătății plantei. Lista de produse agricole organice include și biostimulatori care maximizează randamentul dat de o plantă și durabilitatea acestea, dar și pesticide pentru agricultura ecologică pentru controlul dăunătorilor. Agricultura organică este un segment cu creșteri susținute în piața de inputuri agricole.

Lavie se concentrează pe îmbunătățirea calității produselor alimentare, pe facilitarea agriculturii sustenabile și a creșterii productivității prin dezvoltarea de noi produse biologice agricole bazate pe microbiom. Abordarea Lavie este unică prin faptul că utilizează o platformă proprie de Biologie Computațională Predictivă (CPB), dezvoltată de Evogene, utilizând volume mari de date și soluții informatice avansate, la care adaugă descoperiri, optimizări și stadii de dezvoltare pentru crearea unei noi generații de produse pe bază de microbiom. Lista de produse Lavie aflate în stadii avansate de cercetare se adresează nevoii majore pentru culturile mari, de tipul porumbului și al grâului, dar și pentru culturile specializate, așa cum este cultura de struguri.

A fost închisă sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în infrastructura de irigații, ca urmare a epuizării fondurilor alocate prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta infrastructură de irigații, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), a anunțat vineri, 30 august 2019, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Fondurile pentru acest tip de investiții sunt alocate prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta infrastructură de irigații, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

În sesiunea deschisă în 6 februarie, AFIR a primit online 306 cereri de finanțare, în valoare totală de 300 609 581 de euro. Alocarea financiară aferentă acestei sesiuni a fost de 200 de milioane de euro, iar plafonul de primire a solicitărilor de finanțare a fost de 300 de milioane de euro.

„Într-un interval de aproximativ șapte luni, AFIR a primit solicitări de finanțare de peste 300 de milioane de euro pentru realizarea investițiilor în infrastructura secundară de irigații. Mi-aș fi dorit să avem o anvelopă financiară mai mare pentru acest sector extrem de important – irigațiile. Am trecut de la o alocare de aproximativ 150 de milioane de euro, în exercițiul financiar 2007 – 2013, la o alocare totală de 440,98 de milioane de euro, în această programare, și sper ca în exercițiul viitor, 2021 – 2027, să fim în măsură să majorăm această sumă. Interesul crescut al Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigat (OUAI) se datorează mai multor măsuri administrative pe care le-am aplicat împreună cu partenerii noștri instituționali. Una dintre măsuri a fost extinderea suprafeței vizate pentru aceste tipuri de investiții de la 628 000 hectare la peste 1 800 000 hectare”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Sprijinul acordat prin submăsura 4.3 - componenta infrastructură de irigații - este 100% nerambursabil și se ridică la maximum 1 000 000 de euro/proiect. Finanțarea nerambursabilă se acordă pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune, precum și racordarea stațiilor la utilități, construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

„O altă măsură importantă, solicitată de mult timp de beneficiarii noștri, a fost să permitem ca, în limita a 30% din valoarea proiectului, să poată fi achiziționate echipamente de irigat, prevedere care a fost aplicată în această sesiune. Subliniez rolul important pe care l-au avut întâlnirile de lucru organizate înainte de lansarea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare, precum și experiența dobândită anterior de către OUAI-uri și de federațiile acestora, astfel încât am putut să avem un feedback real din partea celor care investesc în infrastructura secundară de irigații din țara noastră”, a adăugat șeful instituției.

În exercițiul financiar 2014 – 2020, AFIR a primit 537 de solicitări de finanțare a infrastructurii secundare de irigații, în valoare de 532,1 milioane de euro. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat 264 de contracte de finanțare cu reprezentanții Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigat (OUAI), în valoare de 200,8 milioane de euro și a efectuat, până în prezent, plăți de 99,76 de milioane de euro.

În comuna Jirlău, din judeţul Brăila, a fost confirmat un nou focar de pestă porcină africană (PPA), motiv pentru care au fost formate echipe mixte cuprinzând inspectori sanitar-veterinari, poliţişti şi jandarmi care lucrează la eradicarea acestuia, a anunțat joi, 29 august 2019, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Brăila.

Până la această dată, în judeţul citat sunt confirmate 47 de focare la porci domestici, şase la fonduri de vânătoare, cu 23 de cazuri, şi sunt afectate 29 de localităţi din 20 de comune.

PPA s-a reactivat în judeţul Brăila în lunile iulie şi august a.c., după ce, anterior, au fost stinse 140 astfel de focare.

Brăila este judeţul unde au fost plătite cele mai mari despăgubiri pentru pesta porcină africană, respectiv 172 576 370 de lei pentru 3 337 de exploataţii, dintr-o sumă totală de 252 287 710 de lei de lei plătită la nivel naţional.

În judeţ au fost eutanasiate peste 200 000 de suine şi au fost stinse, în total, 140 de focare de pestă porcină, dintre care 11 în exploataţii comerciale.

Franţa se află în situația de a comercializa peste graniță 20,1 milioane de tone de grâu, în anul comercial actual, după ce a strâns cea de-a doua mare recoltă de grâu din istorie.

Până în prezent, au mai existat doar trei situații similare în care Hexagonul - cel mai mare producător şi exportator de grâu din blocul comunitar UE28) - a exportat o cantitate de 20 de milioane de tone de grâu într-un sezon. Principalele pieţe de export pentru grâul francez sunt Algeria, Maroc şi Egipt.

Conform informațiilor vehiculate de vocile autorizate ale Agritel, în 2019, Franţa a recoltat 39,2 milioane de tone de grâu, în creştere cu 14,9%, comparativ cu anul trecut. Firma de consultanţă estimează că mai mult de jumătate din exporturile de grâu ale Franţei în acest an, sau 11,3 milioane de tone, vor trebui să meargă în afara Uniunii Europene.

Cu toate că exportul a 20 de milioane de tone de grâu într-un sezon reprezintă o provocare, Agritel susţine că acest nivel poate fi atins, având în vedere avantajele competitive ale grâului în raport cu porumbul pe pieţele mondiale.

În acest context, directorul general al Agritel, Michel Portier, a declarat: „Presat de recolta mare şi ajutat de un nivel redus al monedei euro, grâul francez începe să fie mai competitiv”.

La nivelul UE, Agritel estimează că exporturile totale de grâu ar putea să se ridice la 26 de milioane de tone în sezonul actual. Acestea ar reprezenta cel mai ridicat nivel al exporturilor din ultimele sezoane, ceea ce ar permite blocului comunitar să îşi păstreze poziţia de al treilea mare exportator mondial de grâu, după Rusia şi SUA.

Exporturile de grâu ale competitorilor din bazinul Mării Negre ar urma să rămână stabile la aproximativ 60 de milioane de tone în acest sezon. Producţia de grâu a Ucrainei este estimată la un nivel record de 28,2 milioane de tone, în timp ce Rusia ar urma să înregistreze a doua mare recoltă din istorie, la aproximativ 75,2 milioane de tone, relevă datele Agritel.

Pe de altă parte, potrivit analiștilor companiei citate, Kazahstanul a recoltat 13,3 milioane de tone de grâu, cea mai mică producţie din ultimii cinci ani.

„Acest lucru lasă loc liber pentru alţi exportatori, inclusiv Franţa, pe fondul unei aşteptate creşteri a importurilor globale”, afirmă șeful Agritel.

sursa: Agerpres

Miercuri, 28 august 2019, statele membre ale blocului comunitar (UE28) au aprobat o serie de măsuri de sprijin propuse de Comisia Europeană (CE), menite să atenueze dificultăţile financiare cu care se confruntă fermierii din cauza condiţiilor meteorologice şi pentru a creşte disponibilitatea hranei pentru animale.

„Încă de la începutul fenomenelor climatice extreme, am urmărit îndeaproape situaţia şi suntem pregătiţi să oferim sprijin fermierilor noştri. Comisia a fost tot timpul în strânsă legatură cu toate statele membre şi am reacţionat rapid atunci când a fost necesar. Aceste măsuri ar trebui să protejeze fermierii din punct de vedere financiar, precum şi împotriva unei penurii de furaje care ar putea să le afecteze animalele”, a declarat comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, printr-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Acţiunile asupra cărora statele membre au convenit, miercuri, în cadrul unei reuniuni a comitetului, includ posibilitatea unor plăţi în avans mai mari şi a unor derogări excepţionale de la normele de „înverzire”, pentru a ajuta fermierii să asigure hrană suficientă pentru animalele lor. Producătorii agricoli afectaţi vor putea să primească un procentaj mai mare din plăţile Politicii Agricole Comune (PAC), ceea ce va duce la îmbunătăţirea fluxului lor de numerar. Mai exact, vorbim de ajutoare de până la 70% din plăţile lor directe care vor fi primite începând cu mijlocul lunii octombrie, respectiv 85% din plăţile privind dezvoltarea rurală vor fi primite imediat după adoptarea oficială a pachetului de măsuri la începutul luni septembrie.

Totodată, vor fi adoptate derogări de la anumite norme de „înverzire” pentru a spori disponibilitatea hranei pentru animale. Acestea includ posibilitatea de a considera terenurile lăsate în pârloagă drept culturi distincte sau ca zone de interes ecologic, chiar dacă acestea au fost păşunate sau recoltate. De asemenea, există posibilitatea de a însămânţa culturi intermediare drept culturi pure (şi nu ca amestec de culturi, așa cum este prevăzut în prezent) în cazul culturilor destinate păşunatului sau producţiei de furaje, respectiv de a reduce perioada minimă de 8 săptămâni pentru culturile intermediare, pentru a permite fermierilor care cultivă terenuri arabile să însămânţeze culturile de iarnă în timp util după culturile intermediare.

În urma deciziei de miercuri, acest pachet de măsuri ar trebui să fie adoptat, în mod oficial, la începutul lunii septembrie. Executivul comunitar precizează că va continua să fie în contact cu toate statele membre în ceea ce priveşte impactul secetei.

Nu mai puțin de nouă miliarde de euro ar reprezenta banii europeni care au intrat în conturile producătorilor agricoli români, în perioada 2017-2019, numai în acest an Comisia Europeană (CE) decontând României peste 2,7 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, este anunțul făcut marţi, 27 august 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„În data de 26 august 2019, au intrat în conturile României pentru fermieri şi dezvoltarea satului românesc încă 176,41 milioane de euro reprezentând rambursarea din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură şi dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,7 miliarde euro (plăţi directe şi investiţii)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform sursei citate, prin cele două agenţii de plăţi, APIA şi AFIR, domeniul agricol din România a atras 8,95 miliarde de euro, această sumă reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019.

Ca urmare a recepționării rezultatelor analizelor de laborator care confirmă existența pestei porcine africane (PPA) într-o fermă din Călărași, reprezentantul Guvernului a decis, printre altele, inclusiv eutanasierea celor aproximativ 6 000 de porcine existente în exploatația vizată.

„Avem un focar la un agent economic din municipiul Călărași, unde sunt aproximativ 6 000 de porci. Au fost prelevate probe care au ieșit pozitive. Au fost dispuse măsurile corespunzătoare, urmând ca, în zilele viitoare, să se continue ce a fost aprobat, inclusiv uciderea celor aproximativ 6 000 de porci”, a declarat George Iacob, prefectului județului citat.

La rândul lor, reprezentanții Primăriei Călărași au menționat că a fost aprobat un plan de măsuri în vederea prevenirii răspândirii virusului.

„Ca urmare a confirmării focarului de pestă porcină africană în exploatația comercială (...) aflată pe raza administrativă a municipiului Călărași, luni, 26 august 2019, președintele Unității Locale de Sprijin Călărași, primarul Daniel Ștefan Drăgulin, a convocat o ședință a acestei structuri pentru aprobarea unui plan de măsuri în vederea prevenirii răspândirii virusului PPA pe teritoriul municipiului Călărași”, arată Primăria Călărași.

Printre măsurile luate se numără interzicerea circulației animalelor pe raza municipiului Călărași, interzicerea pășunatului, monitorizarea intrărilor și a ieșirilor în și din oraș, instalarea de filtre de dezinfectare la intrările și ieșirile din piețe, târguri și oboare sau catagrafierea exploatațiilor de porci pe cartiere.

Conform anunțului făcut de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), marți, 13 august 2019, a fost planificată desfăşurarea ultimelor sesiuni de depunere a cererilor de sprijin aferente schemei de ajutor de stat - Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite şi schemei de ajutor de stat - Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor.

Sesiunea 4 de depunere a cererilor de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă SubMăsurii 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, MĂSURA 8 - Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi în îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor, se va desfăşura în perioada 16 septembrie - 13 decembrie 2019, alocarea financiară fiind de 15 milioane de euro euro.

Sesiunea 3 de depunere a cererilor de sprijin pentru schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor”, aferentă Submăsurii 15.1 „Plăţi pentru angajamente de silvomediu”, MĂSURA 15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor se va desfăşura în perioada 2 martie - 15 mai 2020, alocarea financiară fiind de circa 29 milioane de euro. Pentru această sesiune, cererea de sprijin reprezintă şi cerere de plată pentru anul 1.

Viticultorii interesaţi pot accesa fonduri pentru finanţarea programelor de restructurare sau reconversie a plantaţiilor viticole, în temeiul OMADR nr. 1508/2018, a anunțat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat remis vineri, 9 august 2019.

Banii sunt disponibili prin Programul Naţional de Sprijin (PNS) în Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023. Prin accesarea acestei măsuri, producătorii din România au posibilitatea să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţele cu viţă-de-vie, astfel încât să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Programul de sprijin vizat reprezintă una dintre măsurile de administrare a potenţialului productiv viticol luată de Comisia Europeană (CE) atât pentru a întări echilibrul pieţei vitivinicole, cât şi în vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse vitivinicole, ce vizează anumite suprafeţe viticole a căror producţie nu este adaptată cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurări a plantaţiilor.

Această restructurare a plantaţiilor se poate realiza prin reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire, reamplasarea parcelelor viticole, replantarea ca urmare a defrişării obligatorii a plantaţiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare, proiectarea, instalarea sau înlocuirea sistemului de susţinere pentru conducere şi palisaj, modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă şi înaltă, modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor şi instalarea a trei rânduri de sârme, dintre care minimum două duble, la sistemul pentru conducere şi palisaj în vederea susţinerii butucilor şi conducerea lăstarilor, instalarea de sisteme de irigaţii prin picurare, inclusiv pentru viticultorii care au accesat programele anterioare de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

În perioada 2019 - 2023, România îşi propune să restructureze, anual, o suprafaţă de viţă-de-vie de aproximativ 1 000 - 1 800 hectare, ceea ce ar reprezenta un procent anual de 0,5 - 1% din suprafaţa viticolă totală. În perioada anterioară de programare, 2014-2018, în România a fost supusă măsurii de restructurare/reconversie o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie de 16 235 hectare.

Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producătorii viticoli, persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile.

În anul financiar 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat la plată, până în prezent, suma de 8,45 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă, pentru măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

De asemenea, din PNS al României se mai acordă ajutoare pentru următoarele măsuri: ajutor financiar la plata primelor de asigurare a recoltei pentru suprafeţele cu soiuri de struguri pentru vin, investiţiile în sectorul vinicol, ajutorul financiar pentru distilarea subproduselor, promovarea vinurilor.