Redacția

Redacția

Afacerile din piaţa cărnii ar putea depăşi în acest an nivelul de 34 de miliarde de lei, pe fondul creşterii consumului, dar şi ca urmare a evoluţiei semnificative a preţurilor, pe plan intern, principala provocare din acest an urmând să fie reprezentată de inflaţie, creşterea preţurilor urmând să influenţeze într-o proporţie semnificativă evoluţia vânzărilor, potrivit unei analize publicată de KeysFin pe site-ul său.

Faţă de 2012, când piaţa cărnii raporta afaceri de 32,9 miliarde de lei, businessul nu a crescut semnificativ (33,6 miliarde de lei în 2017), dovadă că industria a ajuns deja la maturitate.

„Avansul de 2,2% din intervalul analizat de KeysFin trebuie pus însă în oglindă cu evoluţia profitabilităţii din acest sector, care înregistrează un rezultat remarcabil. În ultimii 5 ani, profitul net al companiilor din piaţa cărnii a crescut cu 115,9%, de la 901,4 milioane de lei în 2012, la 1,94 miliarde lei în 2017. În acest an, profitul sectorului ar urma să treacă de 2,21 miliarde de lei”, precizează analiștii companiei citate.

Rezultatul net raportat de companii a trecut de la o pierdere de 16,4 milioane de lei în 2012 la un plus de 838 milioane de lei în 2016, ultimul an pentru care există, în prezent, date complete la Ministerul Finanţelor.

Conform experţilor de la KeysFin, evoluţia susţinută trebuie pusă pe seama investiţiilor masive din acest sector.

„Ultimii 5 ani au adus investiţii semnificative pe întregul lanţ de producţie, de la creşterea animalelor la comerţ. Problemele cu pesta porcină, cu exporturile, alături de semnalul semnificativ dat de criza economică au impulsionat firmele din domeniu să îşi reorganizeze liniile de producţie, astfel că întregul lanţ economic s-a eficientizat, iar calitatea şi oferta de produse au crescut semnificativ”, afirmă cei de la KeysFin.

Datele arată, pe de altă parte, că din 2016 se observă o tendinţă uşoară de scădere a numărului de angajaţi, evoluţia fiind generată de eficientizarea schemei de personal şi mai ales de tehnologizarea proceselor de producţie.

Potrivit datelor companiei, în piaţa cărnii activează în jur de 9.500 de firme, cele mai multe, în sectorul creşterii animalelor (5.777 în 2016), în timp ce în sectorul de producţie sunt prezente puţin peste 1.000 de firme. Restul reprezintă firmele din comerţul cu ridicata şi amănuntul.

Producătorii de carne înregistrează cea mai mare parte din cifra de afaceri a sectorului, de 13 miliarde de lei în 2016. Creşterea animalelor a generat în anul de referinţă un business de 11,4 miliarde de lei, în timp ce retailul a raportat afaceri de 7,7 miliarde de lei.

Topul investitorilor din piaţa cărnii este dominat de Smithfield România SRL. Compania este principalul jucător din sectorul creşterii animalelor, dar şi din cel al producţiei, cu afaceri de 732,8 milioane de lei, respectiv de 897,8 milioane de lei, în 2016.

În topul crescătorilor, Smithfield este urmată de Transavia SA, cu un business de 478,8 milioane de lei, Avicola Buzău şi Agrisol Internaţional, fiecare cu afaceri de peste un sfert de miliard de lei. Clasamentul este completat de Interagroaliment SRL, Galli Gallo SRL, Banvit Foods SRL, Avicola Braşov, Fermador SRL şi Avicola Focşani.

„Este de remarcat faptul că 8 din 10 companii sunt crescători de păsări, dovadă a apetitului românilor pentru acest tip de consum, companii urmate de cele din sectorul creşterii porcilor. Principalul jucător din piaţă, Smithfield România, crescător de porcine din vestul ţării, aduce 28% din cifra de afaceri din Top 10”, susțin analiştii.

În sectorul producţiei de carne, locul secund, după Smithfield Prod, este ocupat de Unicarm SRL, cu o cifră de afaceri de 651,3 milioane de lei. Urmează Aaylex Prod SRL, cu business de 472,8 milioane de lei, şi Caroli Foods SRL cu 429,7 milioane de lei. Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri înregistrată în 2016, de Agricola International SA, Recunoștinţa ProdCom Impex SRL, Elit SRL, Diana SRL, Aldis şi Scandia Food.

„Interesant este că cifra de afaceri, în acest sector, nu este direct proporţională cu numărul de angajaţi (ex: Smithfield), diferenţa fiind generată în primul rând de eficientizarea proceselor tehnologice. Rezultatele vin să confirme, în mare măsură, investiţiile semnificative ale jucătorilor din piaţă. Carnea de porc şi cea de pasăre sunt în prim-plan, consumul pe piaţa internă fiind în continuă creştere. De remarcat este evoluţia semnificativă a exporturilor în acest sector, care cunoaşte un trend ascendent, dublat de o diversificare tot mai mare a pieţelor de destinaţie”, precizează experţii KeysFin.

În ultimii ani, piaţa cărnii a trecut printr-un proces de maturizare şi consolidare. Pe fondul investiţiilor semnificative, gama de produse a crescut, iar calitatea acestora a evoluat semnificativ.

„Într-o piaţă în care trendul vânzărilor era dat în primul rând de preţ, comportamentul de consum a început să se schimbe. Din discuţiile avute cu jucătorii din piaţă, am sesizat că românii au început să mizeze pe calitate. Este un trend în formare, însă cu valenţe  pozitive. De la parizerul no-name, aflat în topul vânzărilor în trecut, clienţii şi-au reorientat consumul către produse mai sănătoase. Trendul Healthy, fără E-uri, aditivi etc. a atras un număr tot mai mare de clienţi, iar producătorii şi importatorii au urmat această direcţie. Românii au început să aleagă carnea şi mezelurile de calitate”, au mai spus experţii KeysFin.

Aceştia consideră anul 2018 un an semnificativ pentru piaţa cărnii. Focusul investitorilor se va muta, în mare parte, pe exporturi.

„Apetitul pentru consum, pe fondul creşterilor salariale, va compensa în mare parte dinamica preţurilor, stimulând, totodată, diversificarea gamei de produse. Investitorii vor insista pe optimizarea formatelor de comercializare şi, mai ales, pe promovare, investiţiile în publicitate anunţându-se a fi peste cele din anul precedent", au precizat experţii KeysFin.

Campania „Alege oaia!”, promovată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a fost cooptată în cadrul Cooperativei agricole „Ţara Mea”, un parteneriat ce are la bază închiderea lanţului de vânzare şi stabilirea şi respectarea unui circuit bine determinat, au anunţat, miercuri, 4 martie 2018, reprezentanţii asociaţiei, într-un comunicat de presă.

„Pornind de la ideea campaniei naţionale de informare şi promovare a consumului de carne de oaie «Alege Oaia!», promovat de Ministerul Agriculturii, Cooperativa «Ţara Mea» a venit în sprijinul crescătorilor de ovine cu propunerea unui parteneriat care să ducă acest proiect la un alt nivel. Prezentată profesionist în rafturi, ridicată la rang de industrie şi optimizată pe piese în detrimentul bucăţilor mari, oaia poate fi, aşa cum bine a intuit ministrul Petre Daea, un business de succes pentru agricultura românească. Prin această asociere, dacă vor înţelege să lucreze organizat şi împreună, ca într-o singură industrie, crescătorii de ovine nu vor mai fi nevoiţi să exporte, având acces la piaţa de desfacere autohtonă, la consiliere de specialitate, la abatoare şi ambalare de capacitate mare şi, nu în ultimul rând, la un preţ corect pentru produs”, se menţionează în documentul de presă al Cooperativei „Ţara Mea”.

Conform sursei citate, parteneriatul dintre crescătorii de ovine şi „Ţara Mea” are la bază închiderea lanţului de vânzare şi stabilirea şi respectarea unui circuit bine determinat: crescătorii vând oaia vie, abatorul o taie, apoi se tranşează şi se ambalează, iar Cooperativa „Ţara Mea” se va asigura că fermierii primesc preţul corect, că promovează corect programul şi că în rafturi va ajunge carne de cea mai bună calitate,

„Acest gen de colaborare naţională va reuşi să păstreze produsele de cea mai bună calitate în ţară, pentru consumatorii români, pe rafturile marilor lanţuri de magazine şi, în acelaşi timp, va asigura nu numai supravieţuirea, dar şi bunăstarea crescătorilor de ovine. Vrem să atragem familii tinere către acest gen de activitate, să ducă un trai frumos în jurul acestei meserii”, susţine Petre Daea, ministrul Agriculturii.

La rândul său, preşedintele „Ţara Mea”, Florin Burculescu, a subliniat că pentru a vinde „trebuie să învăţăm să vedem de sus lucrurile (...) să înţelegem consumatorul, raftul, produsul şi apoi nevoile fiecăruia din lanţ (...) să lucrăm constant, susţinut, cu preţuri decente, avantajoase pentru toate părţile implicate”.

Ministerul Agriculturii a facilitat întâlnirea dintre crescătorii de ovine şi reprezentanţii Cooperativei „Ţara Mea”, iar în urma discuţiilor majoritatea asociaţiilor de crescători de ovine şi-a manifestat dorinţa de a pune cât mai repede în aplicare proiectul.

Cooperativa agricolă „Ţara mea” activează, în prezent, cu aproximativ 350 de fermieri cu activităţi de la cultivarea legumelor, la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc şi pasăre. Scopul Cooperativei este, pe de o parte, să crească producţia şi consumul de produse româneşti, autohtone şi sănătoase, cu o calitate net superioară celor din import, şi, pe de altă parte, să susţină o creştere economică sănătoasă atât pentru producătorii români, cât şi pentru economia ţării.

La acest moment, retailerul german Kaufland este principala piaţă de desfacere a cooperativei.

Specialiştii Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului (LCCIV) Valea Călugărească au verificat, în perioada premergătoare Paştelui, 316 eşantioane de vin, colectate atât din depozitele distribuitorilor, cât şi de la producători, rezultatul fiind că unele loturi de vin produs şi îmbuteliat în Bulgaria au fost neconforme, potrivit comunicatului de presă al Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de joi, 5 martie 2018.

Conform sursei citate, scopul acţiunilor de control a fost asigurarea consumatorilor în privinţa autenticităţii şi conformităţii vinului românesc.

În urma analizării celor 316 de eşantioane de vin, în laboratoarele specializate din cadrul MADR pentru acest gen de determinări, nu au fost depistate neconformităţi de calitate sau compoziţie fizico-chimică, cu excepţia unor loturi produse şi îmbuteliate în Bulgaria, ce s-au fost dovedite ca fiind neconforme şi, prin urmare, au fost interzise la comercializare şi returnate furnizorului din ţara vecină.

„Întreaga producţie de vinuri autohtone se caracterizează prin calitate şi diversitate, iar autenticitatea şi naturaleţea sunt elemente garantate de producătorii români, constatate de către specialişti în domeniu, dar şi certificate prin distincţiile oferite vinului românesc la concursurile organizate pe plan naţional sau internaţional. Rezultatele analizelor efectuate în cadrul LCCIV Valea Călugărească asupra celor 316 eşantioane prelevate au confirmat progresele realizate în domeniul vitivinicol românesc, datorită programelor derulate prin MADR privind refacerea patrimoniului viticol şi retehnologizarea cramelor”, se precizează în documentul de presă al MADR.

Instituția citată subliniază totodată că piaţa vinurilor din România oferă produse de calitate, ce corespund din punct de vedere fizico-chimic şi organoleptic cerinţelor impuse de lege.

Impulsionat de majorarea preţurilor la cereale şi lactate, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut în martie 2018, comparativ cu luna precedentă, potrivit anunțului făcut joi, 5 martie 2018, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Instituția publică frecvent propriul său Food Price Index care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna martie 2018, acest indice a urcat cu 1,1%, comparativ cu luna precedentă, o creştere similară cu cea înregistrată în februarie 2018, până la un nivel de 172,8 puncte. Comparativ cu situaţia din luna martie 2017, preţul internaţional al alimentelor a crescut cu 0,7%.

Scăderile înregistrate la zahăr şi la majoritatea uleiurilor vegetale au fost mai mult decât contracarate de creşterile de preţuri la porumb, carne şi la majoritatea produselor lactate.

În paralel, FAO a anunţat că în 2017 recolta mondială de cereale a atins un nivel-record de 2,646 miliarde de tone, cu 33 de milioane de tone mai mult decât în 2016. Cu toate acestea, FAO se aşteaptă la scăderea producţiei de porumb şi grâu în 2018 pe baza primelor estimări. Organizaţia mizează în acest an pe o scădere a producţiei mondiale de grâu până la 750 de milioane de tone, cu aproape un procent mai puţin decât recolta cvasirecord din 2017, în condiţiile în care prognozele sugerează o scădere a producţiei în China, India şi Rusia.

Lucrările agricole specifice campaniei de primăvară se vor efectua, în general, în bune condiţii, iar rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole, reiese din prognoza agrometeorologică valabilă pentru perioada 3 - 9 aprilie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Conform sursei citate, în intervalul analizat va predomina o vreme mai caldă decât în mod obişnuit pe aproape întreg teritoriul agricol. Temperatura maximă a aerului se va situa între 10 şi 24 de grade Celsius, iar minima aerului va fi cuprinsă între -1 şi 12 grade Celsius, în toate zonele de cultură, izolat fiind condiţii de producere a brumei.

În acest context, regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 cm va prezenta valori cuprinse între 7 şi 12 grade Celsius, în general favorabile pregătirii patului germinativ în vederea însămânţării culturilor din prima urgenţă (lucernă, mazăre, borceag etc.), precum şi a speciilor de primăvară (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi cartof), îndeosebi în zonele de câmpie.

Totodată, sunt prognozate precipitaţii predominant sub formă de ploi locale, izolat cu caracter de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, în aproape toate regiunile.

În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole.

Din punct de vedere al stării de vegetaţie a culturilor agricole, prognoza de specialitate relevă că regimul termic din aer mai ridicat decât în mod obişnuit va determina reluarea treptată a proceselor de creştere şi dezvoltare la culturile de câmp şi speciile pomi-viticole pe majoritatea suprafeţelor agricole, cu excepţia depresiunilor din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei, unde procesele vegetative se vor desfăşura lent şi temporar.

Culturile de orz şi grâu de toamnă înfiinţate în perioada optimă îşi vor continua fazele de înfrunzire şi înfrăţire (20-100%), plantele având în medie 1-3 fraţi. Totodată, în semănăturile efectuate după 20 octombrie 2017 se va semnala răsărirea, formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%).

În Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, cultura de rapiţă va parcurge faza de dezvoltare a aparatului foliar, iar în majoritatea plantaţiilor, la speciile timpurii de sâmburoase, se va înregistra umflarea mugurilor de rod, în timp ce la seminţoase se va menţine stadiul de repaus biologic.

În cazul viţei-de-vie, local, se va putea declanşa faza de „plâns” în aproape toată ţara, iar în zonele nordice şi centrale se va înregistra în continuare starea de repaus vegetativ.

Agrometeorologii menţionează că lucrările agricole specifice campaniei de primăvară (fertilizări, pregătirea patului germinativ, efectuarea însămânţărilor la culturile de primăvară, lucrări de întreţinere la pomii fructiferi şi viţa de vie etc.) se vor efectua, în general, în bune condiţii, acestea fiind sistate temporar doar în zilele cu precipitaţii.

În cele 86 de spații amenajate temporar, cât şi în cele 117 unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar, în care se asigură supravegherea sanitară veterinară, până la această dată au fost sacrificaţi 135.579 de miei, se precizează în cel mai recent comunicat al Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

În plus, din centralizarea primelor date furnizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene, rezultă că, în intervalul 14 – 29 martie, au fost realizate 6.174 de controale în unităţi de depozitare a produselor de origine animală autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pieţe agroalimentare, târguri, unităţi de tip hipermarket/supermarket, unităţi de comercializare a produselor alimentare de origine animală şi non-animală, precum şi în unităţi de alimentaţie publică.

Conform datelor ANSVSA centralizate, neregulile identificate în timpul controalelor au fost sancţionate prin aplicarea unui număr de 530 de amenzi, în valoare totală de 614.240 de lei.

„Dintre deficienţele identificate şi sancţionate, menţionăm: depozitarea şi etichetarea necorespunzătoare în cazul produselor alimentare; comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă sau în spaţii neînregistrate sanitar veterinar; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea legislaţiei în vigoare privind ambalarea şi etichetarea produselor; lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor; transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar, respectiv personal fără echipament de protecţie”, se mai menționează în comunicat.

În același document, se mai precizează că o parte dintre aceste acţiuni au fost realizate împreună cu reprezentanţi ai IGPR, ai autorităților locale și ai altor instituții cu atribuții de control.

În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, ANSVSA, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, desfășoară controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ civilizat, cu alimente sigure.

ANSVSA continuă supravegherea operatorilor din industria alimentară în perioada următoare, prin acţiuni de inspecţie şi control şi prin asigurarea serviciului de permanenţă de către personalul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

„Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA - 0800 826 787 - care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor”, precizează reprezentanții agenției.

Recent, UkrAgroConsult și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la recolta și exportul de orz ale Ucrainei, aferente sezonului 2018-2019, ca urmare diminuării suprafețelor însămânțate, pe fondul unei primăveri întârziate.

În același timp, compania de consultanță previzionează o creștere a nivelului recoltei și exportului de porumb a țării vecine.

Cel mai probabil, anul acesta, Ucraina ar urma să recolteze 25,7 milioane tone de porumb și 8,2 milioane de tone de orz, în timp ce exporturile ar putea totaliza 20 de milioane de tone de porumb, respectiv 4,6 milioane tone orz, conform aprecierilor aceleiași companii de analiză agribusiness, citată de Reuters.

„Calendarul însămânțărilor culturilor timpurii de primăvară din Ucraina vor suferi schimbări sau chiar diminuări de interval. În cazul majorărilor bruște de temperatură, fermierii s-ar putea afla în situația lipsei timpului necesar însămânțărilor cerealelor timpurii”, precizează compania de consultanță într-un raport.

Documentul precizează că aproape întreaga țară este încă acoperită cu un strat de 25 de centimetri de zăpadă, iar semănatul se află deja cu două săptămâni în întârziere, față de aceeași perioadă a anului trecut.

„În același timp, de situația actuală ar putea beneficia o cultură tardivă, cum este și cazul porumbului, mulțumită atât diminuării nivelului însămânțărilor la orz, cât și schimbării calendarului către momentul optim de semănat”, a precizat UkrAgroConsult.

Ucraina a recoltat 8,3 milioane de tone de orz și 24,7 milioane de tone de porumb în 2017.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, un model de cerere pentru emiterea autorizației de mediu pentru beneficarii submăsurilor (sM) 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri și 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Modelul de cerere este disponibil în cadrul secţiunii „Informații utile”, subsecţiunea „Tipizate”.

„Ca urmare a solicitărilor venite din partea beneficiarilor subMăsurilor 6.1 si 6.3, prin care ni s-au semnalat problemele întâmpinate în obținerea documentelor de mediu pentru depunerea ultimei tranșe de plată, am stabilit în cadrul unei întâlniri cu reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și ai Gărzii Naționale de Mediu să punem la dispoziția beneficiarilor noștri modelul de cerere pentru emiterea autorizației de mediu, agreat de către aceste instituții. Doar având un dialog permanent și deschis cu beneficiarii PNDR 2020 și cu instituțiile statului care au atribuții în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, putem veni în sprijinul tuturor acelor beneficiari care ne semnalează dificultăți în implementarea proiectelor”, a precizat directorul general-adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Daniel Crunțeanu.

De la demararea PNDR 2020 și până în prezent, AFIR a încheiat 9.753 de contracte de finanțare cu tinerii fermieri (sM 6.1), în valoare de peste 400,4 milioane de euro, și a acordat plăți către aceștia în valoare de 305,7 milioane de euro. De asemenea, pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3), AFIR a semnat 5.579 de contracte de finanțare în valoare de aproximativ 83,7 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate către micii fermieri este de peste 59,2 milioane de euro, până în acest moment.

Activitățile companiilor DuPont Crop Protection, DuPont Pioneer și Dow AgroSciences s-au reunit formând cea mai mare companie furnizoare de semințe și de produse pentru protecția plantelor din întreaga lume - Corteva Agriscience - Divizia de agricultură DowDuPont, entitate care a semnat nu demult un parteneriat care îi permite să furnizeze imagini din satelit fermierilor din toată lumea, cu scopul de a-și spori productivitatea în propria fermă.

„Prioritățile companiei noastre sunt bine stabilite. În acest moment, în România, suntem compania-lider de piață în furnizarea semințelor de porumb și floarea-soarelui, dar și la erbicidele pentru păioase. La rapiță, ne situăm pe locul al doilea, o poziție cu care ne mândrim pentru că a fost obținută în doar câțiva ani și muncim în continuare pentru a obține și aici poziția de lider. Suntem în top atunci când este vorba de fungicidele pentru cultura păioaselor și tindem să fim cei mai buni și în acest sector. Pe lângă demersul de a fi cel mai important partener al fermierilor în ceea ce privește furnizarea de semințe și de produse pentru protecția plantelor, anunțăm că suntem din ce în ce mai interesați de ceea ce se întâmplă la nivelul agriculturii digitale. De aceea, și în România compania va avea o activitate intensă în acest sens, pentru că și agricultorii români trebuie să dispună de toate mijloacele necesare pentru a obține producții care să confirme nivelul așteptărilor”, a precizat Jean Ionescu, director general Corteva Agriscience, Divizia de agricultură DowDuPont.

În acest moment, la nivel mondial, tendințele merg către eficientizarea agriculturii, iar acest lucru este posibil și datorită noilor tehnologii. Tocmai de aceea, compania a semnat un parteneriat care îi permite să furnizeze imagini din satelit fermierilor din toată lumea, cu scopul de a-și spori productivitatea în propria fermă. Acest lucru va fi posibil prin intermediul Granular, divizia de dezvoltare a programelor software, și Planet, o renumită companie de analiză a datelor din industria aerospațială.

Acordul la nivel global prevede oferirea de soluții de software agricol pentru fermieri, prin integrarea zilnică a imaginilor din satelit furnizate de Planet în software-ul de management al fermelor, asigurat de Granular. Astfel, fermierii au la dispoziție instrumente avansate de analiză a datelor, care le permit și să gestioneze mai bine riscurile ce pot apărea în câmp, astfel încât să își crească productivitatea.

„Planet dispune de cea mai mare rețea de sateliți din lume și îmbunătățește constant calitatea imaginilor furnizate și frecvența trimiterii acestora”, a declarat Sid Gorham, managerul și cofondatorul Granular. „Specialiștii noștri au creat instrumente de analiză ce transformă imaginile din satelit în date valoroase despre starea culturilor pe toată durata perioadei de vegetație, până la recoltare. Fermierii pot astfel accesa informațiile direct de pe propriul telefon, prin intermediul aplicației noastre, având la dispoziție informațiile furnizate de întreaga rețea de sateliți”.

„Imaginile furnizate zilnic de Planet vor juca un rol foarte important în munca revoluționară din agricultură, pe care echipa Granular o face. Având tot acest flux de informații la îndemână, fermierii vor avea suficiente date pentru a crește productivitatea și a asigura condițiile optime pentru culturile lor”, a adăugat Will Marshall, managerul și cofondatorul Planet.

Grație acestui software, fermierii vor avea o viziune de ansamblu în timp real asupra modului în care evoluează culturile, precum și posibilitatea să intervină mai rapid dacă întâmpină probleme, pentru a putea îmbunătăți starea acestora, astfel încât să nu aibă pierderi masive și, în final, să-și crească semnificativ productivitatea în fermă.

PRIAevents a organizat la București Conferința „PRIA Agriculture”, însoțită de Gala „PRIA Women in Agriculture”, în data de 22 martie 2018.

Conferința PRIA Agriculture a fost cel mai important eveniment al primăverii pentru agricultură și a reprezentat o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

Conferința a fost însoțită și în acest an de Gala „PRIA Women in Agriculture”, în cadrul căreia am recunoscut și premiat eforturile și contribuția femeilor pentru acest sector important al economiei românești. Am avut lectori de renume, dar și momente inedite, menite să încununeze activitatea unor sectoare în agricultură.

Anul acesta, au primit premii doamnele Valeria Mirică - Euroval 2005 SRL, Anişoara Făgăraş - Agro Fagarali, Madlen Iuliana Lazăr - Agromad Crops, Elena Mateescu - directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Cecilia Damaschin - Teodema Serv COM, Elena Tatomir - şeful Direcţiei Generale Politici Agricole, Doina Băiculescu - directorul general al Agenţiei Naţionale Fitosanitare, Maria Zalatu - Mery Ferma Mare SRL şi Mariana Ghiţescu - Euroserv SRL.

Participanții la cel mai important eveniment agricol al primăverii au dezbătut cele mai importante teme pentru agricultura României, alături de reprezentanți ai autorităților și de presă.

Pentru că sectorul agricol este esențial și pentru că numărul femeilor care activează în agricultură este foarte mare, dar și al celor care lucrează în rândul autorităților și al domeniilor conexe, în cadrul conferinței „PRIA Agriculture” vom premia și vom aplauda activitatea acestora pentru sectorul agricol. Vom afla, de asemenea, cu ce provocări se confruntă, de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile și care sunt poveștile lor de succes.

Lectorii au fost Daniel Botănoiu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Valeriu Tabără – președinte ASAS, Mihaela Popa – vicepreședinte CEC Bank, Laurenţiu Baciu – preşedinte LAPAR, Diana Zaharia – manager achiziții legume - fructe Mega Image, Olga Tălmaciu – inginer agronom, consultant de specialitate pentru Mega Image, Paul Eduard KMEN - director general-adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

„Preocuparea autorităţilor române este să se păstreze actualul nivel de finanţare pentru a se putea ajunge la acelaşi nivel de dezvoltare cu celelalte state europene, în ceea ce priveşte noua Politică Agricolă Comună”, a declarat joi Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în cadrul conferinţei organizate de PRIAevents. „Din punctul de vedere al liberalizării pieţelor, nu întotdeauna poţi să răspunzi riscurilor care apar, nu de la un an la altul, ci de la o săptămână la alta, nu ai predictibilitatea pe care ţi-o doreşti, nu te poţi baza pe venituri care să-ţi garanteze investiţiile viitoare. Din acest punct de vedere, preocuparea noastră este să menţinem nivelul de finanţare actual, astfel încât să putem să ajungem la acelaşi nivel de dezvoltare şi dotare pe care îl au celelalte state”.

Potrivit lui Botănoiu, România are o agricultură duală, o agricultură a fermelor mici şi foarte mici şi o agricultură a fermelor mari.

„Ca atare, trebuie să răspundem pozitiv cu politici atât pentru fermele mari, cât şi pentru cele mici şi mijlocii. Anul trecut, sectorul agricol a adus economiei României 3,3 miliarde de euro. Până acum, încasările pe care le-am făcut la buget sunt extrem de consistente, de ordinul miliardelor. Sectorul agricol românesc devine din ce în ce mai competitiv, cu bune, cu rele. Sunt aceste discuţii legate de modul cum răspunde Europa, ce tip de politică alegem, ce alege Europa în raport cu celelalte blocuri (de state, n.r.) existente la nivel mondial. Să nu uităm că Rusia este capabilă să producă 120 de milioane de tone de grâu. Singurul impediment astăzi este transportul, că îi costă 65 de euro pe tonă ca să poată să aducă în condiţii optime. Vor accepta să se ducă către aceste cantităţi comasate la o calitate destul de bună, evident cu preţuri rezonabile”, a mai explicat Botănoiu.

La rândul său, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că România este scutul Europei la Marea Neagră în ceea ce priveşte piaţa agricolă, iar ţara noastră ar trebui să ceară un buget mai mare pentru acest lucru.

„Partea proastă şi ghinionul nostru, că suntem scutul Europei în ceea ce priveşte piaţa la Marea Neagră, unde avem cele mai mari puteri agricole. Să recunoaştem că Rusia a luat-o tare înainte cu producţiile. Cred că ar trebui să cerem un buget suplimentar pentru efortul pe care îl facem în apărare, ţinem scutul în favoarea celorlalte ţări membre, ceea ce înseamnă costuri”, a spus Baciu.

„În urmă cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o nouă abordare a relației cu producătorii locali de legume, având în vedere că ne doream să putem oferi constant clienților noștri legume locale, gustoase și, nu in ultimul rând, sănătoase. Această nouă abordare a presupus o implicare activă a Mega Image pe tot procesul de producție, de la programare cultură, pana la livrare”, a spus Diana Zaharia, manager achiziții legume-fructe, Mega Image. „Mai întâi, a trebuit să identificăm legumicultori care să aibă experiență în producție de minimum trei ani, să fie în apropierea Bucureștiului, la maximum 200 km distanță față de depozitele noastre, și care să aibă suprafețe protejate de minimum 2.000 mp. După ce făceam analizele de sol și apă și avem confirmarea că acestea sunt conforme, puteam să desfășuram mai departe colaborarea. Apoi, ne-am ocupat de selectarea inputurilor care să fie compatibile cu o cultură tradițională responsabilă, care să ne asigure legume gustoase, dar și sigure pentru consum. Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare, astfel încât să putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producătorilor noștri. În plus, valoarea acestora este finanțată în primăvară de către Mega Image, urmând ca aceasta să se compenseze prin livrări, către finalul sezonului. Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producător din acest program stabilim încă din iarnă planul livrărilor, pornind de la suprafața lucrată de fiecare, iar Mega Image se angajează prin contract la cantități și preturi pentru întreg sezonul. În plus, oferim permanent partenerilor noștri consultanță de specialitate, iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, în laboratoare specializate. Ne bucurăm că, de la un an la altul, strângem în jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii, iar acum numărul lor a crescut la 121 și aceștia dețin în total peste 100 ha de solarii sau sere”, a precizat Diana Zaharia, manager achiziții legume-fructe, Mega Image.

Sprijinul cuplat în sectorul vegetal intră la plată în perioada următoare. Fermierii care așteaptă această subvenție cu valoare mare pe hectar vor primi banii cât de curând, anunță Paul Eduard Kmen, directorul general adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la conferința PRIA Agriculture.

Șeful adjunct APIA, Paul Eduard Kmen, a anunțat, în data de 22 martie 2018, că sprijinul cuplat vegetal, pentru lista de culturi agricole eligibile pentru această subvenție, va intra la plată în perioada imediat următoare. APIA lucrează acum la stabilirea valorilor pe hectar pentru fiecare cultură agricolă și la procesarea dosarelor fermierilor care au solicitat sprijinul cuplat vegetal în Campania 2017.

„În momentul de față, putem spune că în ceea ce privește Campania 2017 suntem la o sumă totală achitată către fermieri de 2,465 miliarde de euro, bani intrați efectiv în conturile fermierilor. Sunt plătiți aproximativ 850.000 de fermieri din cei 860.000. Deci, mai avem puțin și reușim să plătim toți fermierii care au de primit bani de la noi. În perioada imediat următoare, vom începe și plata sprijinului cuplat pe vegetal. În ceea ce privește anul 2018, ne încadrăm în aceleași termene foarte stricte. Suntem în perioada de primire a cererilor de plată, 1 martie - 15 mai, apoi între 1 iunie și 1 iulie vom face toate controalele administrative, stabilirea eșantioanelor de control, tot ce trebuie făcut pentru a putea începe controalele pe teren în perioada 1 iulie - 1 octombrie, și din nou, din 16 octombrie, să începem plata avansului”, a declarat directorul general-adjunct APIA, în cadrul Galei Pria Agriculture, desfășurată joi, 22 martie 2018.

Raluca Voivozeanu, CEO, PRIA Conferences, a mulțumit tuturor participanților și lectorilor și a precizat următoarele: „Suntem bucuroși că, iată, ne aflăm la ediția a 3-a a Galei PRIA Women in Agriculture. Ne bucurăm să vă anunțăm pe această cale că PRIA va organiza si anul acesta conferința PRIA Agriculture, însoțită de Gala Fermierilor Români în 27 septembrie 2018, dar și alte trei evenimente destinate agriculturii - PRIA Agriculture Cluj-Napoca, Iași și Ialomița - tot în decursul acestui an”.

PRIA Agriculture a reunit 200 de participanți, după cum urmează: reprezentanţi ai Guvernului României, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai APIA și AFIR, reprezentanți ai ASAS, ai institutelor de cercetare agricolă, membri LAPAR, dar și ai altor asociații importante, AMRCR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, ARC, APIMAR, reprezentanți ai Camerelor de Comerț, reprezentanți ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, reprezentanți ai companiilor FMCG și ai distribuitorilor, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, fonduri de investiții, fonduri de garantare și contragarantare, consultanţi, companii cu servicii şi soluţii IT, precum și presa de specialitate.