Redacția

Redacția

Doi experți francezi pentru cooperare bilaterală au luat parte, pe 7 și 8 octombrie, la un eveniment de formare, la care au participat 58 de directori de licee agricole, în vederea organizării și coordonării stagiilor de practică pentru elevi.

Cei doi experți sunt Paul Ménard, profesor la Liceul Horticol Lyon Dardilly și coordonator al rețelelor de cooperare internațională pentru România și Bulgaria, și Stéphane Vrevin, expert tehnic internațional francez, atașat pe lângă Ministerul român al Educației Naționale. Aceștia au fost cooptați în acest proiect de Ambasada Franței în România, prin intermediul consilierului agricol regional pentru România și Bulgaria, Marie Luce-Ghib.

Cele 58 de licee agricole care au beneficiat de expertiza franceză sunt cele incluse în programul de finanțare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), program care a fost lansat la începutul acestui an școlar și care își propune să creeze condițiile necesare pentru a atrage cât mai mulți elevi spre învățământul agricol, pentru a asigura forță de muncă tânără în agricultură.

În Franța, învățământul agricol se află sub tutela Ministerului Agriculturii și include 807 instituții de învățământ, cu 138.363 de elevi înscriși, și cu o rată de promovabilitate de 87,2%.

În Franța există o rețea dedicată colaborării cu România, gestionată de Paul Menard, care federalizează acțiunile întreprinse în Hexagon de către unitățile de învățământ agricol. Scopul său este de a consilia și de a pune în contact actorii francezi care lucrează cu România. Rețeaua franceză acționează în beneficiul creării și dezvoltării unor parteneriate puternice și de durată, care să conducă la operațiuni ce vizează schimburile de cursanți sau /și personal tehnic implicat în formarea agricolă, în cadrul programelor de mobilitate colectivă sau individuală.

De asemenea, rețeaua colectează și diseminează informații despre țară, precum date practice despre programele de mobilitate, despre funcționarea sistemelor de învățământ, date agricole etc., de la instituțiile membre. Totodată, rețeaua răspunde solicitărilor de colaborare din învățământul secundar sau superior din România, cum este cazul evenimentului desfășurat pe 7 și 8 octombrie la București.

„Rețeaua România” din Franța este constituită din instituții de formare agricolă din învățământul secundar, de exemplu licee agricole, din învățământul superior, precum școli de inginerie, și BTS și din domeniul formării continue pentru adulți, inclusiv ucenicii. Aproximativ 180 de unități agricole franceze au derulat deja un proiect sau o acțiune de cooperare cu România.

Această formare este rezultatul discuțiilor începute în cadrul unui schimb de experiență din Franța și continuate apoi cu Ambasada Franței în România și MADR, în cadrul parteneriatului strategic semnat între cele doi țări.

În luna aprilie 2019, Fundația World Vision România a organizat, în cadrul programului „Mândru să fiu fermier”, o vizită de studiere a învățământului agricol din Franța, țară în care educația agricolă este a doua cea mai importantă filieră după cea teoretică din sistemul educațional național. Au participat licee implicate în program, reprezentanți ai MADR, ai Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Federația GAL-urilor din România.

„Pregătirea profesorilor de liceu agricol este esențială dacă vrem să avem specialiști și fermieri de succes în viitor. În condițiile în care, pentru predare, profesorii se ghidează după manuale din anii ʼ80 sau ʼ90 - singurele disponibile -, este extraordinar să avem sprijinul Franței, țară cu un sistem de învățământ agricol extrem de performant. Cred că este un început bun pentru liceele agricole din România. Pe de o parte, avem implicarea Ministerului Agriculturii pentru asigurarea bazei materiale și, pe de altă parte, acest transfer de know-how generat de colaborarea cu experți și licee agricole din Franța”, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager Agricultură și Dezvoltare la Fundația World Vision România.

Evenimentul a avut loc în aula Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” și a reunit directorii celor 58 de licee agricole recent incluse în programul de finanțare al MADR. Au participat: Maricel Floricel Dima, Ministru Secretar de Stat, și Gheorghe Lăcătușu, Consilier superior - MADR, Felicia Săndulescu și Cecilia Crăciun – Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT), precum și Paul Ménard, Stéphane Vrevin, experți francezi în cooperare bilaterală, și Marie-Luce Ghib, consilier regional afaceri agricole - Ambasada Franței în România.

Producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată vor primi în avans, începând de miercuri, 16 octombrie 2019, 70% subvenţiile pe suprafaţă şi până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, a anunţat, marţi, 8 octombrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Concret, avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri 31,2477 euro/ha.

În ceea ce privește speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Nu cu mult timp în urmă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma că aproape 300.000 de dosare au fost procesate dintr-un total de 900.000, pentru acordarea subvenţiilor în avans în agricultură.

Potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare, au fost depuse până la data de 15 mai, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, aferente anului 2019. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare, fapt care confirmă tendinţa de comasare a terenurilor, notează APIA.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Străinii care vin să achiziționeze teren în România o fac pentru speculă, a declarat într-un interviu Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, în contextul modificărilor aduse Legii 17/2014.

Din acest motiv, a mai adăugat el, terenurile trebuie neapărat desprinse de zona de speculă.

„Este vorba de modificarea Legii 17/2014. Lucrăm de un an şi jumătate pe aceste modificări. Nu dăm vina pe nimeni că am tărăgănat prea mult, dar în prezent i-am rechemat pe toţi care au participat de la început la discuţii şi mă refer la toţi jucătorii din piaţă implicaţi în această lege. Şi am găsit o formă. Ideea de bază este următoarea: terenul să fie desprins de zona de speculă. Aceasta este ideea cu care am plecat ca fond al legii. Străinii, dacă vin în România, nu vin să facă agricultură, dacă ar veni să facă agricultură nu ar fi nicio problemă, dar vin tot pentru speculă, şi aici nu ţinem cont de naţionalitate. În lege spunem: ca să demonstreze că nu vrea să facă speculă, trebuie să aibă cinci ani de zile sediul societăţii în România, dacă este societate, şi domiciliul, dacă e persoana fizică”, a spus parlamentarul român.

Un alt aspect pe care l-a menționat Stănescu a fost și acela al preemțiunii. În cadrul interviului, parlamentarul a precizat că s-a stabilit foarte clar cine are acces în primă instanță la achiziția de teren agricol: arendașul, coproprietarul, cei cu investiții pe suprafețele în cauză, precum și tinerii.

„Le punem pe câteva categorii, iar prima este legată de preemţiune. Am plecat, cum este şi normal, de la zona de comasare, adică să fie arendaşul şi coproprietarul primul, pe urmă dăm drumul la cei care au investiţii pe anumite terenuri, este normal să poată şi ei să cumpere terenurile dacă au investiţii şi,astfel, i-am trecut la rangul II de preemţiune. Urmează tinerii fermieri la rangul III. Mulţi ziceau să trecem tinerii pe primul loc şi, cu toate că sunt de acord să aibă dreptul acesta, vorbim iarăşi de faptul că, sub masca tinerilor, poate fi şi multă speculă. A doua categorie este legată de cine cumpără terenul. Trebuie să fie agricultor, să facă agricultură. Dacă e societate comercială, 75% din cifra de afaceri trebuie să fie obţinută din agricultură, iar dacă este persoană fizică să aibă cel puţin cinci ani de experienţă în agricultură. Pentru tineri, vorbim de cel puţin un an. Categoria a treia este legată de domiciliu, iar dacă vorbim de persoană juridică am extins, inclusiv la acţionari, la cel puţin cinci ani, perioada în care să aibă domiciliul pe teritoriul ţării. A patra categorie se referă la cei care vor să revândă terenurile. Astfel, într-o perioadă de opt ani de zile de la cumpărare, să plătească un impozit de 80% pe diferenţa preţului dintre cumpărare şi a celui de vânzare, diferenţa pe grila notarială. Acest lucru l-am introdus în lege tot pentru a bloca specula. Acelaşi lucru l-am trecut şi pentru societăţi. Am ales noi un procent, dacă peste 25% din capitalul social sunt terenuri agricole şi vrea să-şi vândă acea suprafaţă de peste 25%, de asemenea, să fie impozitată tot aşa cu 80% din diferenţa de preţ. Deci, sunt nişte restricţii pe care le-am impus în lege, în speranţa că nu va mai fi permisă specula cu terenurile agricole. Aceste condiţii se vor aplica numai după intrarea legii în vigoare, nu e nimic retroactiv”.

Parlamentarul a mai povestit că modificările aduse Legii 17/2014 se află pe masa membrilor comisiei pe care o conduce de mai bine patru săptămâni. Situația este însă una de stagnare, în condițiile în care ambițiile politice și-au spus cuvântul prin subiectul plafonării achiziției suprafețelor de teren (500 ha în cazul persoanelor fizice, respectiv 1 000 ha în cazul societăților).

Chiar și așa, Alexandru Stănescu are încredere că actul normativ va fi aprobat până în luna decembrie.

La finele anului trecut, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422 000 de hectare, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri.

Cu privire la țara de provenienţă a cumpărătorilor, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 de persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane ș.a.m.d.

sursa: Agerpres

foto credit: Facebook, Alexandru Stănescu

Peste 85 la sută din totalul celor 18 392 de șomeri doljeni provin din mediul rural, a anunțat vineri, 4 octombrie 2019, AJOFM Dolj.

Concret, din totalul de 18 392 de persoane înregistrate în evidenţele AJOFM Dolj, 2 046 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 16 346 erau şomeri neindemnizaţi. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 15 672 şomeri provin din mediul rural şi 2 720 sunt din mediul urban.

Conform sursei citate, tendinţa uşor ascendentă a ratei şomajului, comparativ cu luna anterioară, a fost influenţată de înregistrarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ în evidenţele instituţiei.

„Şomerii fără studii/cu nivel de instruire primar au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Dolj (37,1%), urmaţi de cei cu nivel de instruire gimnazial 27,7%), iar 22,6% au absolvit învăţământ liceal/postliceal. Șomerii cu nivel instruire profesional reprezintă 10,3% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii superioare au o pondere de 2,3%. Structura şomerilor înregistraţi pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 11 069 persoane foarte greu ocupabile, 6 248 greu ocupabile, 683 mediu ocupabile, iar 392 sunt persoane uşor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre”, a informat instituția statului.

La finele lunii august a anului în curs, rata şomajului înregistrat la nivelul judeţului Dolj a fost de 6,92%, cu 0,06 puncte procentuale mai mare decât cea din luna anterioară, şi cu 0,75 puncte procentuale sub valoarea înregistrată la finele aceleiaşi luni a anului 2018.

Vineri, 04 Octombrie 2019 18:10

Cârnații de Pleșcoi au intrat în Europa!

Produsul „Cârnații de Pleșcoi” dobândește denumirea de Indicație Geografică Protejată (IGP), potrivit anunțului făcut vineri, 4 octombrie 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa citată precizează că a fost deja publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 27 septembrie 2019, în cadrul căruia „Cârnații de Pleșcoi” (IGP) au fost înregistrați ca produs de Indicație Geografică Protejată.

Ministerul de resort precizează că, potrivit procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declarație de opoziție.

„Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, produsul «Cârnații de Pleșcoi» (IGP) dobândește denumirea de Indicație Geografică Protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci termenul curge de la data de 4 octombrie 2019.”, se menționează în informarea MADR.

Asociația pentru promovarea cârnaților de Pleșcoi, înființată în anul 2009, a solicitat protecția la nivel european, din dorința de a duce mai departe tradiția și de a păstra gustul autentic al cârnaților de Pleșcoi.

România avea, până la această dată, cinci produse înregistrate pe sisteme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Salam de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei - Indicație Geografică Protejată (2017), Scrumbie de Dunăre afumată - Indicație Geografică Protejată (2018) și Telemea de Ibănești - Denumire de Origine Protejată (2016), la care se adaugă, începând de astăzi, încă un produs protejat la nivel european, respectiv Cârnați de Pleșcoi – Indicație Geografică Protejată.

La Comisia Europeană se mai află depuse documentațiile pentru încă cinci produse, în scopul dobândirii protecției europene, din care patru - pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată: Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salată cu icre de știucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană și un produs Salată tradițională cu icre de crap, pentru dobândirea protecției europene Specialiate Tradițională Garantată.

Produs regional de tradiție

Cârnaţii de Pleşcoi sunt cârnaţi afumaţi din carne de oaie şi vită. Proporția de carne de oaie este de minimum 55%, iar cea de vită de maximum 45%. Sezonier, toamna - iarna, carnea de oaie se poate înlocui, în proporție de maximum 10%, cu carnea de capră, fără a se modifica semnificativ proprietățile organoleptice.

Cârnaţii de Pleşcoi se fabrică şi se comercializează sub două tipuri: afumaţi şi crud-uscaţi afumați.
Ambele tipuri de Cârnați de Pleșcoi sunt iuţi, datorită ardeiului iute roşu din compoziţie. Aceștia au o suprafaţă curată, intactă și nelipicioasă, iar în secțiune au consistenţă legată, densă şi uniformă atât pe margine, cât şi în mijloc.

Cârnaţii de Pleşcoi afumaţi se prezintă sub formă cilindrică; şiraguri lungi, porţionate la dimensiuni de 15-18 cm lungime, cu greutatea de 40-50 de grame.

Cârnaţii de Pleşcoi crud-uscaţi afumați se prezintă sub formă aplatizată; şiraguri lungi, porţionate la dimensiuni de 15-18 cm lungime, cu greutatea de 25 -40 de grame.

Toate etapele procesului de producţie pentru obţinerea Cârnaţilor de Pleşcoi se desfăşoară în aria geografică delimitată.

Reputația produsului Cârnaţi de Pleşcoi şi dezvoltarea ulterioară a producţiei acestora poate fi atribuită faptului că este un produs regional de tradiţie. Reţeta a fost transmisă din tată în fiu, deoarece prepararea cârnaţilor şi valorificarea lor era principala sursă de venit a localnicilor din Pleşcoi.

Cârnaţii de Pleşcoi se disting de alţi cârnaţi din aceeaşi categorie prin gustul specific datorat combinaţiei dintre carnea de oaie/capră, vită, ardei iute, sare (amestec de sărare), usturoi şi cimbru. Gustul picant al Cârnaţilor de Pleşcoi este rezultatul unei combinaţii de usturoi, ardei iute roşu şi cimbru.

Pentru a celebra această specialitate, în România, se organizează, începând cu anul 2008, festivalul ,,Cârnaţilor de Pleşcoi”. Ediția a XII-a a acestui eveniment se va desfășura, anul acesta, în perioada 5 – 6 octombrie, în localitatea Berca, Buzău.

Indicație geografică protejată (IGP)

Indicațiile geografice permit consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând, de asemenea, producătorii în comercializarea lor.

Indicația geografică protejată arată legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Produsele cu IGP pot fi alimente, produse agricole sau vinuri. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

În cazul vinului, aceasta înseamnă că cel puțin 85% din strugurii utilizați trebuie să provină exclusiv din aria geografică în care se produce efectiv vinul.

Scumpirile înregistrate la uleiuri vegetale şi carne au fost contrabalansate de ieftinirea zahărului, motiv pentru care indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a menţinut stabil, la un nivel de 169,9 puncte, similar celui din august, a anunţat joi, 3 octombrie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Concret, preţul la zahăr s-a diminuat cu 3,9%, comparativ cu luna august, pe fondul perspectivelor privind majorarea livrărilor în acest sezon. În contrapartidă, preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 1,4%, în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce preţurile la carne s-au majorat cu 0,8%.

Tot joi, FAO şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu 2,2 milioane de tone, până la 2,706 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 2% faţă de nivelul din 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au menționat vocile autorizate ale organizaţiei internaţionale.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În septembrie, acest indice a avut o valoare de 169,9 puncte, similar celui din august.

Sursa: Reuters, Agerpres

Marți, 1 octombrie 2019, cu ocazia audierii în Parlamentul European a candidatului polonez la postul de comisar european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, acesta a precizat că unul dintre obiectivele sale este reprezentat de supravieţuirea micilor ferme şi a fermelor de familie.

Oficialul polonez a mai adăugat că va pune fermierul în centrul politicilor sale, în mandatul de cinci ani, care începe în noiembrie, şi va face din fermele de familie un factor de progres.

În timpul audierii sale de către Parlamentul European, Wojciechowski a atras atenţia asupra scăderii dramatice a numărului de ferme în UE. Potrivit candidatului la postul de comisar pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, începând din 2005 şi până în 2015, blocul comunitar a pierdut patru milioane de ferme, iar numărul total al fermelor a scăzut până la 11 milioane.

Conform sursei citate, pe parcursul celor trei ore cât a durat audierea sa în Parlamentul European, „peste 100 de fermieri europeni şi-au pierdut, probabil, ferma şi locul de muncă. Pentru mulţi dintre ei, aceasta este o tragedie”. În opinia polonezului, această tendinţă ar trebui stopată, dar, din păcate  UE nu are o viziune pe termen lung pentru agricultură, similară aceleia din domeniul mediului.

Potrivit datelor Eurostat din anul 2016, o treime (33%) din numărul total de ferme din UE sunt în România, o altă treime fiind în Polonia (14%), Italia (10%) şi Spania (9%). De asemenea, nouă din zece ferme (92% sau 3,1 milioane) din România au o suprafaţă mai mică de cinci hectare.

Sursa: AP

EximBank și compania Agricost SA – administratorul exploatației agricole Insula Mare a Brăilei, cel mai mare sistem de fermă integrată din Uniunea Europeană (UE), au încheiat un acord de finanțare în valoare totală de 28,8 milioane de euro, facilitatea având ca destinație continuarea investițiilor societății pentru următorii ani.

Cele mai importante proiecte de investiții ale companiei vizează, printre altele, achiziția de echipament agricol performant și extinderea structurii de irigație din zona sudică a Insulei Mari a Brăilei.

„Prin încheierea acestui acord cu Agricost – unul dintre cei mai mari jucători din domeniul agricol la nivel național și chiar european, EximBank continuă să evolueze în direcția consolidării poziției de finanțator corporate important, având ca principal atu abilitatea de a structura soluții financiare smart pentru partenerii sai. Suntem convinși că acest parteneriat – construit pe capacitatea EximBank de a oferi produse și servicii care nu numai că sunt la un standard înalt de calitate, dar sunt și competitive din punctul de vedere al costurilor, și pe potențialul Agricost de a implementa proiecte sustenabile, cu impact direct și pozitiv la nivel micro- și macroeconomic – va contribui consistent la consolidarea agribusiness-ului românesc”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

La rândul sau, Mirela Bibicu, directorul Regiunii Sud-Est și coordonatorul Agenției Galați a EximBank, a adăugat că „este o onoare să fim selectați ca partener financiar al Agricost, având în vedere că operează aproximativ 57 000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei și furnizează circa 5% din producția totală de cereale a României”.

În anul 2018, Agricost a fost preluată de grupul Al Dahra, din Emiratele Arabe Unite. Al Dahra, un lider remarcabil al sectorului agricol, și-a stabilit ca obiectiv strategic maximizarea randamentelor realizate pe culturi la hectar, optimizarea costurilor de producție și de procesare, precum și creșterea suprafeței de teren cultivate, dezvoltarea sistemului de irigație, a parcului de echipamente agricole, precum și a infrastructurii logistice, asumându-și un amplu program de investiții pentru următorii patru ani.

„Suntem hotărâți să continuăm planurile de investiții în domeniul agricol din România, deoarece suntem convinși că numai prin implementarea unor investiții în tehnologie și inovare putem crește eficiența, productivitatea, precum și maximiza randamentele producției. Sunt investiții care vor aduce beneficii viitoare pentru fermierii români, vor crea noi locuri de muncă și vor îmbunătăți accesul produselor românești la piețele internaționale, acestea conducând la crearea unei stabilități pe termen lung în zona producției agricole pentru România”, a spus Excelența Sa, Khadim Al Derei, Vicepreședinte și Cofondator al Al Dahra.

Agricost deține și administrează cea mai mare exploatație agricolă din Europa, situată în Insula Mare a Brăilei, din România, amplasată la o distanță de 160 de km de București și 130 de km de Portul Constanța. Exploatația din Insula Mare a Brăilei este gestionată prin intermediul a 29 de ferme vegetale, interconectate, care alcătuiesc o zonă agricolă compactă, cu o suprafață de 56 000 de hectare de teren agricol fertil, cu liber acces la Dunăre.

În condițiile în care țara noastră a aderat la Uniunea Europeană cu o producție de trei milioane de tone de grâu, acum are 10 milioane de tone, al treilea an la rând, a declarat, luni, 30 septembrie 2019, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la TVR 1.

„În 2007, România a intrat în Uniunea Europeană cu 3 milioane de tone de grâu. Acum, are 10 milioane de tone. 10 milioane în trei ani la rând, şi în 2017, şi în 2018, şi în acest an. (...) Dacă, în 2007, aveam 12 milioane de tone de cereale, România, de trei ani de zile, realizează 27 de milioane de tone, în 2017, în 2018 - 31 de milioane de tone şi, anul acesta, facem în jur de 30 de milioane de tone de cereale”, a afirmat oficialul guvernamental la postul public de televiziune.

Daea a mai adăugat că toate aceste rezultate din agricultură se datorează climei, fermierilor şi subvenţiilor acordate la timp de autorităţi.

„Sunt trei factori care ne-au ajutat: clima, fermierii care s-au dotat, sunt cunoscătorii celor mai bune tehnologii, sunt ferme azi superioare fermelor din ţări cu agriculturi consacrate şi subvenţiile acordate la timp (...) Reţineţi, banii de la UE vin numai după ce Guvernul României dă banii de la bugetul statului. Aceste 9 miliarde de euro pe care i-am luat de la UE i-am dat, în primul rând, de la bugetul României şi apoi i-am recuperat de la UE, cu respectarea regulilor impuse de UE. Fermierul, evident, este actorul principal, lucrează terenul respectiv, tehnologizându-se, capitalizându-se. Este pentru prima dată în istoria României când avem trei ani agricoli buni, pentru că un an agricol prost se vindecă în trei ani buni”, a precizat ministrul de resort.

Chestionat despre cum arată anul agricol în curs, comparativ cu anul trecut, şeful MADR a susţinut că este comparabil cu 2018, deşi au fost pierderi în anumite zone.

„Sunt pierderi în anumite zone, am avut pierderi în partea de răsărit, în partea extremă de răsărit a ţării, unde seceta ne-a afectat, am avut şi în partea de sud-vest ţării”, a spus Daea.

Nu în ultimul rând, șeful MADR a adăugat că „România este, astăzi, în fruntea UE de trei ani de zile la două culturi foarte importante care ocupă mai bine de 3,5 milioane de hectare: porumb şi floarea-soarelui”.

Aproximativ 300 000 de dosare au fost procesate până luni, 30 septembrie 2019, dintr-un total de 900 000, în vederea acordării subvenţiilor în avans în agricultură, a afirmat, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

„Subvenţiile le-am dat la timp. La data de 16 octombrie, la primul minut al acestei date, la cumpăna nopţii, vom da drumul la subvenţii în agricultură, pentru toţi. Am terminat controalele în teren în 24 septembrie, deşi data limită era 1 octombrie. A fost o muncă extraordinară făcută de funcţionarii de la APIA, care au mers în teren zi de zi şi n-au avut odihnă nici la sfârşit de săptămână. Eu nu sunt căutător de greşeli, eu sunt căutător de soluţii, motiv pentru care eu nu fac speculaţii. Eu văd greşeala pentru că o descoperă ochiul de specialist şi de acolo plec cu îndreptarea greşelii, nu cu permanentizarea ei sau cu luarea unei măsuri împotriva celui care a greşit. Suntem pregătiţi (pentru acordarea de subvenţii, n.r.) şi, până la ora actuală, am procesat în jur de 300 000 de dosare din aproape 900 000, deci 30%. Eu sunt organizat ca, până la data de 1 noiembrie, să dăm la 80% dintre fermieri subvenţii, iar până la finalul anului toate subvenţiile, aşa cum am făcut-o de fiecare dată”, a declarat ministrul de resort, într-o emisiune televizată.

Conform statisticilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), peste 846 600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare au fost depuse până la data de 15 mai, când s-a încheiat campania de primire a cererilor aferente anului 2019. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare, fapt care confirmă tendinţa de comasare a terenurilor, conform sursei citate.

APIA a demarat la 1 iulie controlul la faţa locului pentru 66 323 de fermieri incluşi în eşantionul de control aferent Campaniei 2019. Suprafaţa totală controlată este de 1 936 094,70 hectare, respectiv 1 395 801,18 hectare pentru controlul pe teren prin metoda clasică, iar 566 241,58 hectare pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţiei.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.