Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, i-a luat în vizor pe distribuitorii de semințe din România (și, indirect, și pe reprezentanții producătorilor de material semincer) și i-a acuzat pe aceștia de dublu standard în ceea ce privește declarațiile din certificatele de calitate, pe de-o parte, și realitatea din teren, pe de altă parte, la doar câteva minute în urma discursului directorului executiv al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR), Antonia Ivașcu, în cadrul căruia domnia sa a dezvăluit că a angajat o agenție de detectivi particulari pentru a depista falsurile din sector.

Acești investigatori privați au inclusiv un rol de consultanță proactivă acordată beneficiarilor (fermierilor), astfel încât aceștia să nu achiziționeze semințe contrafăcute de pe piață.

„Începând de anul acesta – și vreau să anunț public – AISR a demarat deja și avem primele rezultate pe lunile octombrie și noiembrie cu un proiect cu un cabinet de detectivi particulari prin care vom încerca să descoperim contrafacerile de semințe; acoperim absolut toată țara. Vă veți trezi, la un moment dat, cu detectivi ca vă vor spune să nu luați de la anumiți furnizori căci semințele sunt false”, a afirmat Ivașcu în cadrul unui eveniment de bilanț al AISR care a avut loc joi, 14 decembrie 2017, la București.

La doar câteva minute de informațiile prezentate de reprezentanta AISR, Laurențiu Baciu - „primul fermier al țării” (așa cum i-a plăcut doamnei Antonia Ivașcu să-l descrie pe fermierul băcăuan) - a recunoscut că în decursul anului a avut „ceva divergențe” în ceea ce privește calitatea semințelor și a arătat cu degetul către zona producătorilor de material semincer (indirect) și către distribuitorii acestora (în mod direct).

Din experiența acestui an, Baciu a împărtășit cu cei prezenți la eveniment că a fost nemulțumit de un lot de semințe care promitea mult, dar care s-a dovedit în final că nu are o capacitate de producție decât de circa 44.000 de plante la hectar, fără însă a specifica numele furnizorilor în cauză și nici specificul culturii agricole.

S-a ajuns în mod indirect inclusiv la acuza că certificatele de calitate ar fi „cumpărate” de cei care pun în piață semințe de slabă calitate.

„Nu știu dacă sunteți într-adevăr dumneavoastră, producătorii (n.r. - de semințe), cei vinovați, că este posibil să fie distribuitorii. Aveți rețeaua aceasta în care nu știu dacă la fermier ajung informațiile corecte. Chiar dacă dumneavoastră sunteți de cea mai bună credință, gândiți-vă că aceia care vă distribuie marfa sunt interesați să scape de ea ca să-și ia banii. (...) Și dumneavoastră trebuie să vă faceți businessul, dar și noi trebuie să ne facem businessul. Nu aș vrea să se mai întâmple (...) ca anul acesta, când am obținut o densitate de 44.000 de plante cu o germinație anunțată de 90, iar lucrurile în teren au stat altfel. În jurul acelei parcele, am avut «n» martori care mi-au demonstrat că pe aceeași structură, pe același teren, cu aceleași lucrări, cu totul identic, într-un fel stau lucrurile aici și într-un altul mai încolo. N-aș vrea acum să fac acuzații că acele certificate de calitate ar fi fost «cumpărate», dar nici nu este posibil așa ceva. Toată tehnologia am aplicat-o pentru o densitate de 70.000 de plante la hectar; am avut însă aproape jumătate”, a afirmat Laurențiu Baciu.

În plus, el a precizat că materialul semincer oferit în prezent fermierilor români este atât de scump (și slab calitativ, în mai toată Europa de Est), încât ajunge să genereze costuri exagerate de până la 30% din cheltuieli cu înființarea culturilor.

„Nu vorbesc că prețurile sunt cele care sunt. Există companii în care 30 la sută din cheltuieli sunt reprezentate cu sămânța, ceea ce este extraordinar de mult. Când te mai trezești și cu o densitate de 44.000 de plante la hectar, chiar că-ți iei câmpii”, a mai punctat producătorul agricol. „N-aș vrea să se speculeze faptul că fermierii nu au posibilitatea să-și facă analizele sau ar putea să le ducă la un laborator, dar de obicei – și asta este o practică – distribuitorul îți aduce sămânța cu o săptămână înainte de semânat; tu nu mai ai timp. Am primit foarte multe sesizări din teritoriu, începând de la Satu Mare și până la Constanța, în care s-a reclamat calitatea seminței, iar anul 2017, la condițiile meteo care au fost, și dacă scăpai sămânța fără s-o încorporezi, trebuia să răsară planta. Au fost precipitații suficiente și condiții extraordinare, optime pentru răsărire. Faptul că n-am avut densitate elimină orice alt motiv”.

Într-un alt discurs al său din data de 27 octombrie 2017, Antonia Ivașcu amintea că grupări infracționale care au ca „obiect de activitate” producerea ilegală și contrafacerea semințelor în zonele cu activitate agricolă puternică vând sămânța contrafăcută care nu corespunde indicilor cantitativi și calitativi pentru semănat.

Prin utilizarea materialului semincer contrafăcut, spunea Ivașcu în cadrul evenimentului „Ziua semințelor certificate” de la finele lunii octombrie a.c., apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului și contaminarea mediului inconjurător. Tot atunci au fost prezentate însemnele speciale pe care le au sacii cu sămânță certificată, fermierii fiind atenționați să nu se mai lase atrași și să achiziționeze semințele de la furnizori neautorizați, mai ales datorită prețului scăzut.

Materialul semincer certificat reprezintă o sămânţă de calitate superioară care are o serie de avantaje clare comparativ cu sămânţa necertificată (din hambar). În primul rând, producătorii agricoli se pot baza pe o puritate fizică şi genetică garantată pentru soiul sau hibridul pe care l-au ales în cultură (cu siguranţă plantele care rezultă vor avea exact acele calităţi pe care le menţionează producătorul). Sămânţa certificată este întotdeauna însoţită de un certificat de calitate unde fermierul poate găsi valorile exacte ale germinaţiei, purităţii, MMB.

În cazul seminţei certificate, germinaţia boabelor este la nivel optim, putând fi asigurată o densitate optimă. Sămânţa certificată dă siguranţa obţinerii unor producţii stabile din punct de vedere calitativ şi cantitativ şi permite totodată şi utilizarea mai eficientă de către plante a îngrăşămintelor, pesticidelor, în condiţiile utilizării tehnologiilor moderne de înfiinţare şi întreţinere a culturilor. Când vorbim despre „seminţe certificate” înţelegem implicit faptul că acestea au identitate, puritate, germinaţie, stabilitate şi garanţie proprie soiului de bază din care provin.

Publicat în Cultura mare

În vederea evitării riscului pierderii culturii, a efectului negativ asupra consumatorului și a contaminării mediului înconjurător, fermierii sunt încurajați de reprezentanții AISR să nu se mai lase atrași în capcana achizițiilor de semințe de la grupuri infracționale.

„Grupări infracționale care au ca «obiect de activitate» producerea ilegală și contrafacerea semințelor în zonele cu activitate agricolă puternică, comercializează sămânța contrafăcută care nu corespunde indicilor cantitativi și calitativi pentru semănat. Prin utilizarea semințelor contrafăcute apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului și contaminarea mediului înconjurător. Au fost menționate însemnele speciale pe care le au sacii cu sămânță certificată, atenționându-se fermierii să nu se mai lase atrași să achiziționeze semințele de la furnizori neautorizați, mai ales datorită «prețului»”, a afirmat Antonia Ivașcu, directorul Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).

În calitate de organizator și moderator al seminarului „Ziua semințelor certificate”, domnia sa a prezentat lucrarea „Beneficiile utilizării semințelor certificate”, ocazie cu care au fost menționate obiectivele și acțiunile asociației, tendințele mondiale actuale în domeniul agriculturii și piața de semințe din Europa, precum și provocările ameliorării plantelor. S-a insistat asupra testării soiurilor în România și asupra certificării de către Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București (LCCSMS) și ITCSMS-uri, dar mai ales asupra atenționării fermierilor în momentul în care achiziționează sămânță de la persoane neautorizate.

În prezența a 140 de invitați, în data de 27 octombrie 2017 a avut loc la Craiova seminarul „Ziua semințelor certificate”, peste 80% din totalul persoanelor participante fiind fermieri din județele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți, Vâlcea și Teleorman.

Tematica seminarului s-a referit la demonstrarea importanței și beneficiile utilizării semințelor certificate pentru fermieri.

Este cel de-al treilea eveniment de acest gen organizat de AISR, după cel din 2016 de la CTS-Negrești, jud.Vaslui, și cel din luna mai 2017 de la Brăila, în parteneriat cu  LCCSMS și cu Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) Dolj.

Publicat în Cultura mare

Companiile care comercializează sămânță certificată în România refuză tratamentul cu neonicotinoide, șefia acestora precizând că nu au niciun fel de obligație în acest sens, a afirmat președintele LAPAR în deschiderea conferinței de presă de joi, 9 februarie 2017, ocazionată de adunarea generală a membrilor Ligii.

Baciu consideră că vinovată de această situație este și starea de delăsare a fermierilor români.

„Aici cred că și din cauza fermierilor, ei (n.r. - producătorii de sămânță certificată pentru agricultură) își pot permite așa ceva. Deși plătesc sume nu prea mici pentru materialul semincer necesar însămânțării unui hectar de teren arabil, producătorii agricoli lasă totul în coadă de pește și merg mai departe pe riscul lor”, a afirmat șeful LAPAR.

În replică, a mai adăugat el, producătorii români de sămânță certificată s-au plâns că au costuri mari. Mai mult, Baciu a dezvăluit că s-a ajuns până într-acolo încât fermierii primesc de la furnizori tratamentul necesar... „la borcan”!

„La un moment dat, chiar mi se motiva că producătorilor de sămânță le-au crescut costurile. Am replicat că dacă mă costă 800 de lei hectarul de sămânță, la care se mai adaugă 100 de lei, care este problema? Una este să suport 100 de lei în plus și alta să pierd tot. Cum e mai rentabil? (...) Voi mai avea o discuție cu ministrul Agriculturii pe acest subiect, pentru a fi găsită o soluție să se trateze sămânța. Eu știu ce înseamnă asta acum. Într-adevăr, trebuie un efort din partea producătorilor, dar zic eu că la cât de «ieftină» este sămânța, se merită acel efort. Ar trebui acum să se ducă din nou la analize, să facă alte etichete și ar mai dura”, a mai mărturisit Baciu. „Un alt motiv invocat de producători este că nu fac acest tratament din cauză că sămânța așa sosește în depozitele lor și că nu este politica firmei. Ei trebuie să înțeleagă că politica este a cumpărătorului și nu a vânzătorului. Nu vă ascund faptul că foarte multe firme le-au dat fermierilor tratamentul respectiv în borcan și fiecare, cu ce a avut, s-au amăgit că au efectuat tratamentul”.

Nu în ultimul rând, Baciu s-a plâns că s-a ajuns la situația în care genetica seminceră românească să fie comercializată peste graniță, iar materia-primă mai slab calitativă să fie distribuită pe piața autohtonă, la prețuri mari.

„Dânșii nu mai vor să trateze sămânța pe motivul că aceasta este ambalată peste graniță. 70-80 de procente din materialul semincer pe care românii îl folosesc nu este produs în România! Sămânța produsă la noi pleacă în afară, că are energie și îndeplinește condiții mult mai bune, și nouă ni se aduce sămânță din cea pe care o mai au prin magazie, rămasă de doi-trei ani. Afirmația pe care o fac eu, acum, este a unuia dintre directorii generali ai unei mari companii de semințe care s-a scăpat și într-un fel se lăuda: «Dar ce, voi credeți că noi vă dăm sămânța pe care o producem aici? Asta pleacă afară toată»”, a conchis Laurențiu Baciu.

România produce circa 400.000 de tone de sămânță certificată, anual

Într-o analiză complexă, publicată într-un raport disponibil pe Internet, specialiștii AMSEM afirmau că în România anului 2012 a fost produsă o cantitate totală 359.000 tone de sămânţă certificată destinată semănatului, recoltată de pe o suprafaţă de 144.000 ha (2012 fiind un an secetos).

Fermele mijlocii şi mari folosesc sămânţă certificată pentru culturile unde se utilizează hibrizi, iar pentru culturile unde înmulţirea se face pe bază de soiuri, de regulă, cumpără sămânţă din verigi tehnologice superioare pe care le multiplică 2-3 ani apoi reînoiesc stocul de material semincer.

De regulă, în România, producția de material semincer certificat se face pe bază de contract între compania de seminţe şi fermieri. Principalele judeţe în care se multiplică sămânţa sunt: Brăila, Iaşi şi Călăraşi. Avantajele multiplicării în aceste zone sunt constituie atât de experiența fermierilor privind tehnologia multiplicării seminţelor, posibilitatea de asigurare a spaţiilor de izolare a loturilor semincere, dotarea cu utilaje specifice (maşini de castrat), sistemul de irigatii funcţional, dar și grație microclimatelor propice securizării producţiei de seminţe.

Conform datelor MADR, agregate de AMSEM până la nivelul anului 2012, suprafeţele cele mai mari au fost ocupate de cereale. Porumbul a ocupat o suprafaţă cuprinsă între 10-25% în perioada 2007-2012, iar restul a fost reprezentat de cereale păioase. În medie, cu producţia obţinută la un hectar de lot semincer de cereale păioase se pot înfiinţa 20 hectare de cereale pentru consum. În schimb, cu producţia obţinută pe un hectar de lot de hibridare de porumb se înfiinţează 170 de hectare cu porumb comercial.

Tot de la aderarea la UE și până în 2012, multiplicarea seminţelor de plante oleaginoase s-a făcut pe 5-10% din suprafaţa totală de loturi semincere. Multiplicarea florii-soarelui a reprezentat 33 - 66% din suprafaţa totală de oleaginoase, iar loturile de multiplicare de rapiţă au ocupat între 5 şi 20% din suprafaţa de multiplicare a plantelor oleaginoase.

Pentru celelalte culturi, suprafeţele pe care s-au înfiinţat loturi de multiplicare au fost marginale fiind de 5 procente sau sub acest nivel, din total.

Din punct de vedere valoric, piața oleaginoaslor din România se situează la nivelul anului trecut la circa 1,5 miliarde de dolari anual, înțelegând aici cele trei culturi principale cunoscute: floarea-soarelui, rapiță și soia.

Anual, hectarele alocate de România culturilor de oleaginoase sunt undeva între 1,8 și 1,9 milioane, mai precis cam un milion de hectare de floarea-soarelui. În prezent, cei de la Pioneer estimează că în România sunt semănate circa 750.000 de hectare de rapiță. La capitolul soia, deocamdată nu depășim 150.000 ha din cauză că nu avem un sistem de irigații care poate ajuta creșterea productivității la această cultură.

Nu demult, în conformitate cu art.53 al Regulamentului (CE) Nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CE și 91/414/CE ale Consiliului, la  solicitarea asociațiilor de producători agricoli și a Asociației Producătorilor de Semințe, România a notificat Comisia Europeană privind plasarea pe piață pentru o perioadă de maximum 105 zile a următoarelor produse: NUPRID AL 600 FS, SEEDOPRID 600 FS, PONCHO 600 FS și CRUISER 350 FS.

Publicat în Piata agricola

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, INCDA Fundulea a acceptat invitația AISR de a deveni membru onorific al AISR care reprezintă în acest moment aproximativ 70 la sută din piața de semințe a României.

„INCDA Fundulea va deveni cel de-al 13 membru al Alianței și singurul institut de cercetare agricolă care sa aderă la AISR. INCDA Fundulea aduce o experiență și expertiză bogată în sectorul semințelor certificate din România. AISR, laolaltă cu INCDA Fundulea, va continua să susțină și să promoveze interesele sectorului semințelor din România prin diferitele proiecte al asociației, precum acțiuni de informare și conștientizare  la nivelul fermierilor şi al autorităţilor publice din domeniul agriculturii, mediului, sănătății și economiei, cu scopul de a populariza beneficiile utilizării seminţelor certificate. Împreună, Institutul Fundulea și AISR, își propun să apere drepturile privind proprietatea intelectuală specifică pe teritoriul României prin recunoașterea brevetelor și varietăților de semințe înregistrate conform legislației comunitare și totodată și să combată fenomenul contrafacerilor de sămânță”, se precizează în documentul de presă.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea este cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România datorită rezultatelor foarte bune obținute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice și furajere, cât şi datorită posibilității valorificării acestor rezultate de către fermierii români.
 
Prin activitatea susținută se continuă bogata tradiție a cercetărilor în domeniul agricol românesc, în scopul abordării științifice și rezolvării unor obiective prioritare și strategice pentru agricultura națională.

Producerea de seminţe în România, se face, de regulă, pe bază de contract între compania de seminţe şi fermieri, se arată în studiul „Impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide asupra sectorului de semințe din România”. Principalele judeţe în care se multiplică sămânţa sunt: Brăila, Iaşi şi Călăraşi. Avantajul multiplicării în aceste zone îl constituie: experienta fermierilor privind tehnologia multiplicării seminţelor, posibilitatea de asigurare a spaţiilor de izolare a loturilor semincere, dotarea cu utilaje specifice (maşini de castrat), sistem de irigatii funcţional sau microclimate propice securizării producţiei de seminţe.

În funcție de cultură, se precizează în document, fermierii pot avea venituri de 2-3 ori mai mari în cazul loturilor semincere faţă de cultura convenţională. Dacă fermierul poate decide în fiecare an să cultive o anumită specie, spre exemplu rapiţă, funcţie de condiţiile meteo ale anului respectiv, compania de seminţe, în schimb, trebuie să îşi planifice producţia de seminţe înainte cu 4-5 ani.

Suprafeţele cele mai mari sunt ocupate de cereale, porumbul a ocupat o suprafaţă cuprinsă între 10-25%,în perioada 2007-2012, restul reprezentând cereale păioase. În medie, cu producţia obţinută la un hectar de lot semincer de cereale păioase se pot înfiinţa 20 hectare de cereale pentru consum, în schimb cu producţia obţintă pe un hectar de lot de hibridare de porumb se înfiinţează 170 de hectare cu porumb comercial. Multiplicarea seminţelor de plante oleaginoase s-a făcut pe 5-10% din suprafaţa totală de loturi semincere. Multiplicarea florii soarelui a reprezentat 33 - 66% din suprafaţa totală de oleaginoase, iar loturile de multiplicare de rapiţă au ocupat între 5 şi 20% din suprafaţa de multiplicare a plantelor oleaginoase. Pentru celelalte culturi, suprafeţele pe care s-au înfiinţat loturi de multiplicare au fost marginale fiind de 5 sau sub 5%, din total.

Publicat în Cultura mare