Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare va obliga magazinele care au preţuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul preţurilor din magazinele care sunt mai ieftine, a declarat marți, 15 octombrie 2019, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), cu ocazia lansării platformei online care va afişa preţul produselor din aproximativ 1 700 de magazine integrate.

„Această informare mai lesnicioasă a clientului va obliga magazinele care au preţuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul preţurilor din magazinele care sunt mai ieftine. În felul ăsta, facem piaţa, concurenţa să acţioneze mai repede şi mai bine, aducând convergenţa preţurilor spre nivelul mai scăzut. Acoperim marile lanţuri de magazine care reprezintă peste jumătate din comerţul de alimente, în momentul de faţă, platforma va putea fi îmbunătăţită în timp, va putea fi lărgită. Am vrea să introducem şi posibilitatea de a identifica produsele din România. De asemenea, dacă sunt alte lanţuri mai mici interesate, vor putea şi ele să fie integrate în platformă”, a declarat șeful CC.

La rândul său, preşedintele ANPC, Horia Constantinescu, a adăugat că platforma este un debut în compararea nu doar a preţurilor, cât şi a calităţii produselor.

„Vorbim de o informare rezervată totuşi sub sancţiunea de a nu fi completă şi corectă, aşa cum încercăm noi să veghem asupra intereselor consumatorilor. Nu rareori, ieftin a fost, de fapt, a fi dovedit noul scump. De exemplu, fructele tratate cu substanţe care diminuează perisabilitatea pot fi aduse la un preţ mai bun pe piaţă, sunt nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa cum vorbeam despre produsele care imită produsele lactate, cu siguranţă mult mai ieftine decât cele obţinute din materii prime naturale, de asemenea sunt mai ieftine, dar nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa că noi considerăm aceasta un prim pas care veghează într-adevăr la interesele consumatorului, anume acela de a avea o competiţie în interesul lui”, a menționat Constantinescu.

Platformele vor avea date mai exacte decât Institutul Naţional de Statistică (INS) şi vor putea fi utilizate de autoritatea de profil.

„Încercăm, cât mai curând posibil, să utilizăm şi noi aceste date în calculele inflaţiei”, a declarat Mihai Gheorghe, directorul departamentului Statistica Plăţilor.

Pentru cele două aplicaţii, Monitorul Preţurilor Carburanţilor şi Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare, Consiliul Concurenţei a alocat 300 000 de euro.

Publicat în Știri interne

Scumpirile înregistrate la uleiuri vegetale şi carne au fost contrabalansate de ieftinirea zahărului, motiv pentru care indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a menţinut stabil, la un nivel de 169,9 puncte, similar celui din august, a anunţat joi, 3 octombrie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Concret, preţul la zahăr s-a diminuat cu 3,9%, comparativ cu luna august, pe fondul perspectivelor privind majorarea livrărilor în acest sezon. În contrapartidă, preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 1,4%, în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce preţurile la carne s-au majorat cu 0,8%.

Tot joi, FAO şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu 2,2 milioane de tone, până la 2,706 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 2% faţă de nivelul din 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au menționat vocile autorizate ale organizaţiei internaţionale.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În septembrie, acest indice a avut o valoare de 169,9 puncte, similar celui din august.

Sursa: Reuters, Agerpres

Publicat în Piata agricola
Luni, 30 Septembrie 2019 13:34

Aur la preț de tinichea

Toamna se culeg și se numără roadele. Agricultorului român îi dă cu minus la numărătoare, în timp ce la Ministerul Agriculturii se numără ca în Caragiale. Se pare că și anul acesta, când seceta a pârjolit culturile agricole, mai-marele „agriculturii Țării Românești” vede câmpurile pline de „recorduri”.

Cum stau lucrurile în realitate? De exemplu, în Dobrogea, nu doar că nu se poate lucra pământul crăpat de atâta uscăciune, dar agricultorii din această zonă a țării nu prea au avut ce recolta. Grâul nu le-a dat nici tona pe hectar, iar porumbul s-a dus spre zero. De rapiță nu se mai pomenește, că aproape toată suprafața a fost întoarsă. Nici cu floarea-soarelui nu se prea pot lăuda dobrogenii.

Una peste alta, anul agricol 2018-2019, pe lângă faptul că a fost atipic, cum îl caracterizează fermierii, a fost și greu pentru toată țara, situație care continuă și în noul an agricol, 2019-2020.

Acolo unde s-a putut iriga ori în fermele care au beneficiat de ceva ploi și în care s-au investit sume importante pentru salvarea culturilor, producțiile obținute sunt mulțumitoare, la numărătoare. Că altfel, recoltele stau în hambare în așteptarea unor prețuri mai bune, care să nu bage fermele în faliment.

Și, da, ajungem la problema prețului. Într-un an în care, pentru un hectar de orice, cheltuielile au fost mai mari, comparativ cu anii trecuți, prețurile sunt mai mici și se duc tot în jos. E adevărat că acest trend se remarcă și pe bursele internaționale, nu doar în România. În hambare e aur, iar prețul e ca pentru o tinichea, cum s-a exprimat un fermier.

Se pare că porumbul are cel mai mult de suferit. Majoritatea cultivatorilor și-au pus bazele în această cultură, al cărei preț atinge, la ora actuală, nivelul de acum nouă ani, de sub 50 de bani pe kilogram. Și anul trecut, porumbul avea un preț considerat mic, în jur de 80 de bani kilogramul. Azi, cu certitudine, e dramatic. Și, din cauza pestei porcine, nici nu se întrevede vreo urmă de speranță, existând pericolul ca achizițiile să nu fie semnificative din cauza cererii scăzute în zootehnie.

Prin urmare, agricultorii care au reușit să-și umple hambarele cu ceva roade sunt obligați să le stocheze, dar nici ei nu știu până când. Se uită la porumb, se bucură ca la aur și... speră. În ce? Unii speră că Ministerul Agriculturii va face totuși ceva, cumva, ca pesta porcină africană să nu distrugă chiar de tot fermele de porci. Alții așteaptă de la autoritățile române măsuri adecvate situației reale în care se găsește agricultura acum, măsuri pe care nu trebuie nici să le inventeze și pentru care nici să nu ceară voie de la UE ca să le ia, ci doar trebuie să se uite peste gard la alte țări europene și să facă demersurile necesare pentru a fi aplicate și în fermele noastre. Dar, despre ce se întâmplă prin Europa cu sprijinirea fermierilor aflați în situații dificile și despre pesta porcină, acestea sunt subiecte pe care le voi aborda altă dată.

Până atunci și cu speranța că nu voi apuca vreodată să vorbesc despre agricultura românească la trecut, îmi doresc să văd un ministru și o echipă la Agricultură pentru care fermierul să fie într-adevăr cel care le asigură salariile. Mersul pe jos, din fermă în fermă, face piciorul frumos, dar nu înseamnă că-i neapărat și sănătos. O agricultură sănătoasă înseamnă strategii, dialog real și o legislație adaptată momentului și realităților din fermele românești. Pentru că degeaba avem „recorduri istorice”, dacă ele rămân în hambare, nefăcând, astfel, nici doi bani. 

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 01 - 14 septembrie 2019

Publicat în Editorial
Miercuri, 11 Septembrie 2019 23:02

Cartofii și citricele s-au scumpit vizibil

Raportat la luna decembrie 2018, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi, cu 16,72%, iar citricele şi alte fructe meridionale s-au scumpit, în august, cu 2,39% faţă de luna anterioară, conform datelor publicate miercuri, 11 septembrie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform sursei citate, în august 2019, faţă de luna anterioară, cel mai mult s-au ieftinit fructele proaspete, cu 5,58%.

Pe de altă parte, comparativ cu finalul anului, cel mai mult s-au ieftinit fasolea boabe şi alte leguminoase, cu 0,23% şi gazele cu 4,93%.

Conform INS, mărfurile alimentare s-au scumpit în august cu 5,02% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu 3,12% faţă de decembrie, însă s-au ieftinit cu 0,29% faţă de iulie 2019.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,9% în luna august a acestui an, de la 4,1%, în luna iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,98%, cele alimentare cu 5,02% iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,23%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Preţurile de consum, în luna august 2019, comparativ cu luna august 2018, au crescut cu 3,9%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2018 - august 2019) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2017 - august 2018), calculată pe baza IPC, este 3,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, se menționează într-un comunicat INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată să atingă 4,2% la finele anului curent, 3,4% în decembrie 2020 şi 3,3% la orizontul proiecţiei, respectiv trimestrul II 2021, conform Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României (BNR).

Publicat în Știri interne

Preţurile produselor alimentare sunt, în prezent, mai mici, în comparaţie cu cele de anul trecut, a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, marți, 2 iulie 2019, și a adăugat că obiectivul său, dar şi al fermierilor, este de a face faţă schimbărilor climatice în aşa fel încât „să producem cât mai mult şi de bună calitate”.

„Este un obiectiv măreţ şi e bine că Banca Naţională ia acest obiectiv (n.r. - menţinerea preţurilor de consum) ca politică în domeniu. Dumnealui (n.r. - guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu) se luptă cu preţurile, eu mă lupt cu factorii climatici, iar fermierii - la fel, pentru a face faţă acestor situaţii date de vreme, de schimbările climatice, în aşa fel încât să producem cât mai mult şi de bună calitate, pentru a acoperi pe piaţă ceea ce consumatorul doreşte. Ştim însă că pe piaţă, prin cerere şi ofertă, se stabilesc preţurile la diferite produse”, a declarat ministrul Agriculturii, într-o intervenţie telefonică la România TV, citat de Agerpres.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că urmăreşte zi de zi preţurile produselor alimentare la nivelul întregii ţări şi ele „sunt mai mici peste tot”.

„Eu spun că preţurile pe care le văd astăzi în comparaţie cu preţurile de ieri şi cu cele de anul trecut sunt preţuri mai mici şi le urmăresc în fiecare zi. Urmăresc aceste situaţii pe care le avem în ţară, pe piaţă, la produsele agroalimentare. Preţurile sunt mai mici peste tot”, a adăugat Daea.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în mai 2019, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,79% faţă de aprilie şi cu 4,6% raportat la decembrie 2018.

Cartofii au continuat să se scumpească în luna mai, preţul acestora urcând cu 17,33% comparativ cu aprilie, iar în topul scumpirilor s-au mai aflat citricele şi alte fructe meridionale (plus 2,68%) şi fructele proaspete (plus 2,49%). Raportat la luna decembrie 2018, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi (plus 55,27%), alte legume şi conserve din legume (plus 23,85%), citrice şi alte fructe meridionale (plus 16,12%).

Publicat în Știri interne

Luna trecută, avansul indicelui global al preţurilor produselor alimentare s-a atenuat, după cinci luni de creştere consecutivă, pe fondul declinului preţurilor produselor lactate, este anunțul făcut joi, 4 iulie 2019, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Citat de Reuters, FAO a precizat că preţul lactatelor a scăzut în iunie cu 11,9% faţă de luna precedentă, dar încă este cu 9,4% peste nivelul de la începutul anului. Şi preţul uleiurilor vegetale a scăzut cu 1,6% în iunie faţă de luna precedentă, ajungând la cel mai redus nivel din decembrie 2018. În schimb, preţul cerealelor a urcat cu 6,7% în iunie faţă de luna precedentă, preţurile la carne şi zahăr au urcat cu 1,5% şi, respectiv, 4,2%.

În a treia sa estimare pentru 2019, FAO previzionează că producţia mondială de cereale se va situa la 2,685 de miliarde de tone, în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În iunie 2019, acest indice a avut o valoare de 173 de puncte, în uşoară scădere faţă de 173,5 puncte în mai.

Publicat în International

Raportul asupra inflației al BNR remarcă o scumpire amplă a legumelor și a fructelor, la începutul acestui an, acesta fiind un fenomen care a afectat toate statele membre ale blocului comunitar, potrivit datelor date publicității vineri, 17 mai 2019, de oficialitățile băncii centrale.

Cele mai semnificative majorări de preţ au fost înregistrate la cartofi (32%), legume şi conserve (13%), respectiv citrice (10%). Ţigările s-au scumpit cu 4,67%, combustibilii - cu 5,56%, iar fructele, cu 4,77%.

La inflaţia targetată de 4,2% pentru acest an, o contribuţie de 0,6% o are preţul legumelor, al fructelor şi al ouălor, 0,5% - combustibilii, 0,3% - preţurile administrate şi alte 0,3% - produsele din tutun şi băuturile alcoolice.

România înregistrează, de asemenea, cel mai amplu deficit comercial din regiune în sectorul alimentar, deși în domeniu s-a investit mult și s-au făcut progrese masive, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a adăugat: „România are un potențial undeva între Italia și Polonia în privința producției agricole [...] Polonia și Ungaria au excedent masiv pe balanța comercială a alimentelor. Aici se pot face multe lucruri bune, pentru că există potențial”.

Șeful băncii centrale a prezentat Raportul asupra inflației, care a modificat prognoza de la 3% la 4,2% la finele acestui an.

Publicat în Știri interne

Preţul lactatelor s-a majorat în luna februarie 2019 cu 5,6% faţă de ianuarie a.c., ca urmare a creșterii cererii pentru importurile de lapte praf degresat, lapte praf integral şi brânză, motiv care a generat o majorare a Food Price Index - indicele global al preţurilor produselor alimentare - pentru același interval.

Totodată, preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 1,8% luna trecută, în timp ce preţul la zahăr a urcat cu 1,2%.

În paralel, FAO şi-a înrăutăţit joi estimările privind producţia mondială de cereale în 2018 la 2,609 miliarde tone, faţă de o prognoză de 2,611 miliarde tone în ianuarie.

„Cea mai recentă revizuire se bazează în întregime pe o estimare mai scăzută a producţiei de porumb a SUA şi consolidează declinul anual al producţiei globale de cereale”, se arată în comunicatul FAO.

De asemenea, pe plan mondial, producţia de grâu în 2019 ar urma să ajungă la 757 milioane de tone, cu 4% peste nivelul din 2018, dar sub valoarea record înregistrată în 2017.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, element care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În februarie, acest indice a avut o valoare de 167,5 puncte, o creştere de 1,7% faţă de ianuarie. În pofida creşterii de luna precedentă, indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în februarie 2018.

Publicat în International
Joi, 07 Februarie 2019 14:20

De ce cresc prețurile alimentelor

Revirimentul prețurilor lactatelor, respectiv cele ale uleiurilor vegetale și zahărului au susținut majorarea indicelui costurilor cu produsele alimentare în prima perioadă a acestui an, conform informării transmise joi, 7 februarie 2018, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Mai exact, analiștii instituției citate susțin că preţul lactatelor s-a majorat cu 7,2 la sută în luna ianuarie a.c., în comparație cu luna decembrie 2018, luând astfel sfârșit o perioadă de şapte luni consecutive de scădere. Conform FAO, nivelul limitat al comerțului peste graniță originat din Europa, ca urmare a cererii interne puternice, a fost principalul factor care a stat la baza acestei creşteri. Totodată, preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 4,3% în luna ianuarie, comparativ cu luna decembrie, în timp ce preţul zahărului a crescut cu 1,3%. În schimb, preţul la carne a rămas neschimbat.

Tot joi, FAO şi-a îmbunătăţit previziunile cu privire la producţia mondială de cereale în 2018 până la 2,611 miliarde de tone, ca urmare a revizuirii în creștere a estimărilor privind producţiile de porumb, grâu şi orez.

„O mare parte din creşterea preconizată este asociată cu creşterile aşteptate în Europa, unde vremea favorabilă a fost benefică pentru randamente, iar însămânţările sunt prognozate să se extindă, graţie preţurilor atractive”, afirmă specialiștii FAO.

În pofida îmbunătăţirii estimărilor, producţia mondială de cereale rămâne cu 1,8% (47,4 milioane de tone) sub valoarea-record înregistrată în 2017.

În mod regulat, FAO publică lunar propriul său Food Price Index, etalon care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna ianuarie 2019, acest indice a avut o valoare de 164,8 puncte, comparativ cu un nivel de 161,8 puncte în luna decembrie 2018. Chiar dacă în prima lună a acestui an s-au înregistrat creșteri, indicele rămâne cu 2,2% sub nivelul înregistrat în luna ianuarie 2018.

Publicat în International
Vineri, 09 Noiembrie 2018 19:28

Cresc prețurile lactatelor românești

Produsele lactate se vor scumpi ca urmare a majorării costurilor de transport, a lipsei infrastructurii rutiere şi a creşterii salariului minim, care oricum nu a fost bugetat de nimeni pe anul 2018, a mărturisit, vineri, 9 noiembrie 2018, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru.

„Vă interesează dacă se scumpesc produsele lactate, dacă se scumpeşte piaţa? Sigur se va scumpi, pentru că avem în primul rând inflaţia, a crescut costul de transport, avem lipsă de infrastructură rutieră, salariul minim - am primit mesaj că nu ar fi acum în decembrie şi că o să amânăm - dar nici nu a fost bugetat la nimeni pe 2018. Nici eu nu sunt de acord să dăm salariul în funcţie de vechime, vârstă sau studii. Poate la stat, la bugetari. Noi, în mediul privat, plătim pe performanţă. (...) Ceea ce ar fi important să facă statul: să nu îşi mai bage nasul atât de insistent în partea asta economică privată, în mediul de afaceri; nu se pricepe. Au demonstrat în 28 de ani că nu se pricep. Dacă se pricepeau, aveam acum hipermarketuri de stat, cu capital de stat, aveam fabrici şi uzine aşa cum le aveam în 1989. (...) Costurile noastre au crescut foarte mult, ceea ce înseamnă că produsele se vor scumpi. Cu cât? Nu pot să vă spun. Materiile prime s-au scumpit, indiferent că este făină, lapte, carne. Costurile pe transport au crescut, utilităţile, gaze şi energie, taxe... acum depinde când or să ne permită hipermarketurile să intrăm la negociere pentru creştere, nu pentru coborâre”, a explicat șeful APRIL, la evenimentul „Romanian Food & Agribusiness Conference”.

Dorin Cojocaru a adăugat că necesarul de lapte pentru industria procesatoare din România este în jur de un milion de tone de lapte pe an, acesta fiind asigurat de aproximativ 253.000 de vaci, care trăiesc în exploatații performante. Pe de altă parte, producătorii înregistraţi pe Ordinul 111, în jur de 450, în care intră şi zona tradiţională, procesează dublu cât industria, în jur de două milioane de tone, însă ei nu vând în hipermarketuri, „în comerţul civilizat”, de unde cumpără 60% din populaţie, mai ales cei din mediul urban.

În România mai sunt 185 de fabrici de produse lactate autorizate sanitar-veterinar pentru comerţ intracomunitar şi funcţionează 135, doar cele care au mai mult de cinci angajaţi.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 4