Marți, 10 Septembrie 2019 19:49

Cuvântul de ordine – secetă

Un anunț îngrijorător vine de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 11 - 17 septembrie, potrivit căruia seceta pedologică moderată, puternică şi chiar extremă a cuprins majoritatea regiunilor agricole din ţară.

„Conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în aproape toată ţara. Izolat, în centrul şi estul Moldovei, nord-vestul Banatului, rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare”, se precizează în prognoza ANM.

Specialiștii agrometeo spun că pe suprafeţele agricole unde se menţin deficite de umiditate în sol, atât lucrările de pregătire a patului germinativ în vederea însămânţărilor de toamnă, cât şi ritmurile de vegetaţie ale plantelor vor fi, în continuare, îngreunate. Totodată, pe alocuri, procesele de coacere şi maturare la culturile de câmp şi speciile pomi-viticole se vor desfăşura mai intens, îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

Sub aspect fenologic, floarea-soarelui aflată la maturitatea deplină (30-100%) se va recolta pe suprafeţe agricole extinse, în cea mai mare parte a teritoriului. Cultura de porumb va parcurge fazele de maturitate ceară (70-100%) şi deplină (30-100%), continuându-se, totodată, lucrările de recoltare în majoritatea zonelor.

De asemenea, la sfecla de zahăr vor predomina îngroşarea axei hipocotile şi acumularea zahărului în rădăcină, local, fiind posibilă declanşarea maturităţii tehnologice.

„În toate bazinele specializate, cartoful va înregistra fazele de veștejire a vrejilor şi maturitate tehnologică, iar soiurile semitardive se vor recolta în continuare. În plantaţiile pomi-viticole se vor semnala creşterea şi coacerea rodului, precum şi recoltarea la varietăţile de sezon”, conform prognozei ANM.

În ansamblu, lucrările agricole de recoltare, transport şi depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, semănat etc. se vor putea efectua în condiţii bune, fiind temporar întrerupte în zilele cu precipitaţii.

Din punct de vedere termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod normal, în majoritatea zonelor agricole. Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 13 şi 26 de grade Celsius, mai ridicată, cu 1 - 7 grade Celsius, în raport cu mediile multianuale, la nivelul întregului teritoriu.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între 20 şi 32 de grade Celsius, în aproape toată ţara, iar cea minimă între 7 şi 19 grade Celsius, în cea mai mare parte a regiunilor agricole, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare.

Potrivit ANM, temperatura medie a solului la adâncimea de 5 cm se va situa la valori de 14 şi 28 de grade Celsius, limite favorabile pentru continuarea însămânţărilor la culturile de rapiţă şi orz de toamnă, în special pe suprafeţele cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului.

„Sunt posibile ploi locale, izolat sub formă de aversă, însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, mai frecvente în vestul şi nord-vestul ţării”, arată prognoza agrometeo.

Evoluţia stării de vegetaţie pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informaţiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea staţiilor meteorologice cu program agrometeorologic din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Publicat în Agrometeo

Pe fondul temperaturilor minime din aer, situate sub pragurile biologice critice de rezistență ale culturilor de toamnă (minus 10, minus 15, respectiv minus 20 grade Celsius), precum şi pe terenurile fără strat protector de zăpadă sau cu strat superficial (sub 10 cm) se vor putea semnala vătămări ale aparatului foliar prin îngălbeniri, brunificări și degerături ale vârfului frunzelor, se arată în prognoza agrometeorologică valabilă pentru perioada 18-24 ianuarie 2017.

Potrivit specialiștilor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între minus 25 și minus 3 grade Celsius pe întreg teritoriul agricol, producându-se îngheţ la sol, cele mai scăzute valori (minus 25, până la minus 19 grade Celsius), fiind posibile în depresiunile din Transilvania și Moldova.

Aceluiași document vorbește și de culturile de câmp şi cele pomi-viticole. Acestea se vor afla în stadiul de repaus vegetativ în toate regiunile agricole, pe arealele agricole cu strat consistent de zăpadă, procesele de iernare ale plantelor urmând să se desfăşoare în general normal.

Totodată, necesarul de apă accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al țării.

Deficite moderate de umiditate în sol se vor înregistra totuși în centrul Dobrogei.

Sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă vor parcurge fazele de formare a frunzei a treia (40-100%) şi înfrăţire (10-100%), iar în culturile tardive vor predomina răsărirea şi apariţia frunzei a treia (10-100%).

„În funcţie de data semănatului, la cultura de rapiţă se va semnala predominant dezvoltarea aparatului foliar (6-13 frunze). Speciile pomicole şi viticole îşi vor menţine stadiul de repaus biologic, la nivelul întregii ţări. În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole de sezon vor fi întrerupte temporar”, se mai arată în comunicat.

Regim termic al aerului mai scăzut

Prognoza agrometeorologică valabilă pentru perioada amintită prevede un regim termic al aerului mai scăzut decât în mod normal, chiar deosebit de scăzut, în cea mai mare parte a țării.

Astfel că, temperatura medie diurnă a aerului se va situa între minus 17 și 0 grade Celsius, abaterile termice negative fiind de plus un grad și plus 10 grade Celsius, în toate regiunile agricole.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între minus 9 și plus 4 grade Celsius, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

Se prognozează totodată precipitaţii predominant sub formă de ninsoare, dar și mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), în aproape toată ţara. De asemenea, în prima parte a intervalului, vântul va prezenta intensificări temporare local cu aspect de viscol, îndeosebi în zonele sud-estice. Izolat vor fi condiţii de producere a ceţii, asociată cu depunere de chiciură.

Recomandări de specialitate

În concordanță cu prognoza, specialiști recomandă pentru această perioadă efectuarea controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a elementelor de rod la speciile pomi-viticole.

Publicat în Agrometeo

Zonele agricole din centrul şi sudul Dobrogei și izolat din vestul Crişanei vor fi afectate de fenomenul de secetă pedologică moderată şi puternică, potrivit prognozei agrometeo publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) și valabilă pentru intervalul 11 - 17 noiembrie.

La cultura grâului de toamnă, rezerva de apă în stratul de sol 0-20 cm va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toată ţara. Doar în centrul şi sudul Dobrogei, izolat în vestul Crişanei se vor înregistra deficite de umiditate în sol, seceta pedologică fiind moderată şi puternică.

În ceea ce privește starea de vegetaţie a culturilor agricole, prognoza relevă faptul că procesele de creştere şi dezvoltare ale speciilor de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) vor evolua pe ansamblu normal în majoritatea regiunilor agricole ale ţării, iar în depresiuni ritmurile de vegetaţie vor fi mai lente şi chiar stagnate temporar, în special în estul Transilvaniei.

La culturile de orz şi grâu de toamnă, şi în funcţie de data semănatului, se va semnala definitivarea procesului de germinare (80-100%), continuându-se răsărirea şi apariţia frunzei a treia (10-100%) pe aproape întreg teritoriul agricol. Cele mai avansate în vegetaţie vor fi cerealierele semănate în perioada optimă, la care se va declanşa faza de înfrăţire (10-30%). De asemenea, în Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Crişana, rapiţa înfiinţată în perioada optimă va parcurge înfrunzirea (6-11 frunze).

Conform specialiştilor ANM, la pomii fructiferi şi viţa-de-vie va fi posibilă definitivarea fazei de maturare a lemnului/coardelor, înregistrându-se predominant îngălbenirea şi căderea fiziologică a frunzelor, în aproape toate plantaţiile. În zilele fără precipitaţii, lucrările agricole de sezon se vor efectua în condiţii relativ bune.

Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între zero şi 11 grade Celsius, în primele zile, limite apropiate de normele climatologice, şi între -6 şi 6 grade Celsius, spre sfârşitul perioadei.

De asemenea, temperatura maximă a aerului se va situa între -1 şi 16 grade Celsius, la nivelul întregii ţări, în timp ce valoarea medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm va fi cuprinsa între 4 şi 11 grade Celsius, în zonele de câmpie, favorabilă parcurgerii fazelor de germinare, răsărire şi înfrunzire la speciile de toamnă înfiinţate până în prezent.

Pe de altă parte, în intervalul analizat, se prognozează ploi locale în aproape toată ţara, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), îndeosebi în zonele vestice, nordice şi centrale, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. Local, cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol, notează ANM.

Publicat în Agrometeo

Mai bine de 75.000 de hectare de teren agricol au fost afectate de fenomene atmosferice în perioada 1 ianuarie - 1 august 2016, în condițiile în care în anul precedent doar aproximativ 15.000 de hectare avuseseră parte de probleme, principala cauză a daunelor produse fiind grindina (65%), se arată într-o analiză realizată recent de Gothaer Asigurări Reasigurări, citată de Agerpres.

În intervalul amintit, pe segmentul asigurărilor agricole, grindina a fost principala cauza a daunelor produse (65%), urmată de ploile torenţiale (23%) şi îngheţul târziu de primăvară. Până la 1 august 2016, conform datelor companiei, numărul dosarelor de daună avizate depăşeşte 600, comparativ cu cele 139 din anul agricol precedent.

Europa se confruntă şi va continua să se confrunte cu un val de fenomene meteorologice extreme în următoarea perioadă, ca urmare a schimbărilor climatice globale. Rezultatele studiului „Multi-hazard assessment in Europe under climate change” relevă că frecvenţa valurilor de căldură va creşte în toată Europa. Circa 73 de procente din suprafaţa continentului va fi afectată semnificativ de aceste fenomene, procentajul urmând să se apropie de 100% până la sfârşitul acestui secol. Până atunci, aproximativ 60% din sudul Europei ar putea fi expus, anual, la un val de căldură care în momentul de faţă se manifestă doar o dată la 100 de ani. Zonele din Europa de Vest, Est şi Nord vor fi afectate de furtuni din ce în ce mai puternice, spun specialiştii.

În România, numai în perioada mai - iunie 2016, aproape 64.000 de hectare din 16 judeţe au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile (grindină, ploi torenţiale, inundaţii, vijelii, băltiri), conform datelor estimative centralizate de Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

MADR estimează că pierderile economice sunt de aproximativ 63,932 milioane lei, adică circa 1.000 lei pagubă pentru fiecare hectar.

Cele mai multe hectare afectate au fost înregistrate în Teleorman, Dolj, Ialomiţa şi Olt. Din datele existente, rezultă că grindina a fost fenomenul meteo care a provocat pagube în fiecare dintre aceste judeţe. În afară de aceasta, daune au produs şi ploile torenţiale şi vijeliile.

În ceea ce priveşte culturile afectate, pagubele produse suprafeţelor cultivate cu grâu au deţinut cea mai mare pondere, urmate de rapiţă şi floarea soarelui. Alte culturi afectate au fost cele de orz, porumb, viţă de vie şi pomi fructiferi.

„Agricultura este un domeniu strategic pentru România şi economia ei, iar asigurările agricole trebuie să restabilească un echilibru atunci când fenomenele meteo severe pun în pericol munca şi producţia fermierilor. Încercăm continuu să ne adaptăm în mod echilibrat produsele şi serviciile pentru a răspunde nevoilor acestei linii de asigurări, mai ales în contextul în care ne confruntăm cu o frecvenţă şi o severitate din ce în ce mai agravante. Doar anul acesta am achitat, de exemplu, o despăgubire de peste 400.000 lei în 7 zile de la primirea ultimului document necesar instrumentării dosarului de daună, constatând pagubele într-un termen record, respectiv în prima zi în care s-a putut intra în teren după eveniment”, a afirmat Anca Băbăneaţă, CEO Gothaer Asigurări Reasigurări, citată de Agerpres.

Irimescu: Despăgubirile pentru secetă și înghețul târziu, „către sfârșitul anului”

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat vineri, 30 septembrie 2016, la Timişoara, că fermierii care au fost afectaţi de secetă sau de îngheţul târziu din primăvara acestui an urmează să încaseze despăgubiri din partea Guvernului „către sfârşitul anului'”, cuantumul acestora nefiind determinat în prezent, însă sunt peste 1 milion de hectare afectate la nivelul întregii ţări.

„Deocamdată acordăm un ajutor de minimis pentru reducerea preţului la energia electrică (pentru irigaţii n.red.), 30 de milioane de lei, şi către sfârşitul anului vom mai acorda o despăgubire. Sunt peste 1 milion de hectare afectate cu secetă şi îngheţ târziu, mai ales pe partea de secetă. E greu de precizat acum cuantumul despăgubirilor pe persoană, trebuie să vedem cât este procentul de afectare a culturilor şi de abia după aceea vom vedea care este procentul de despăgubire (individuală, n.r.)'”, a declarat Achim Irimescu presei.

Conform afirmațiilor oficialului guvernamental, agricultorii au făcut deja paşii necesari obţinerii sprijinului guvernamental, fiind sesizate prefecturile şi constituite comisii de evaluare a pagubelor care au constatat gradul de afectare a culturilor la faţa locului, iar în prezent datele se transmit la minister.

Pe de altă parte, șeful MADR a punctat că sistemul de antigrindină este prevăzut să se dezvolte gradual la nivel de ţară, dar Ministerul a mai introdus recent o prevedere.

'„Am cerut Comisiei Europene să fie de acord ca marii fermieri sau asociaţiile care doresc să-şi cumpere o astfel de instalaţie care costă circa 100.000 de euro, iar o rachetă costă cam 700-800 de euro, să le poată achiziţiona prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală cu 50%, pentru a ajuta bugetul de dezvoltare a sistemului naţional antigrindină”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Țara noastră deţine aproximativ 13,8 milioane hectare agricole din care, în anii trecuţi, au fost cultivate cu preponderenţă 8,10 milioane de hectare.

Publicat în Agrometeo

Tratamentele fitosanitare, fertilizările sau erbicidările (lucrări agricole specifice de sezon) se vor desfăşura pe ansamblu în bune condiţii, în zilele fără precipitaţii, iar rezerva de umiditate din solul agricol la culturile de grâu şi porumb se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, se precizează în prognoza agrometeorologică realizată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), valabilă pentru intervalul 25 - 31 mai 2016.

Conform spuselor specialiştilor, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, se va încadra în satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Totuşi, deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată şi puternică) se vor înregistra pe suprafeţe extinse din Moldova, centrul şi estul Dobrogei, izolat în vestul Crişanei şi nord-vestul Banatului.

Pe de altă parte, în stratul de sol 0-20 cm, la cultura de porumb, aprovizionarea cu apă va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, pe majoritatea suprafeţelor agricole. Local, în nordul-estul, nordul şi estul Moldovei, centrul şi estul Dobrogei, izolat în vestul Crişanei şi în nord-vestul Banatului se vor înregistra deficite de umiditate în sol, seceta pedologică fiind moderată şi puternică.

În funcţie de data semănatului, orzul şi grâul de toamnă vor parcurge înspicarea (50-100%), înflorirea (10-100%), formarea/umplerea bobului şi maturitatea în lapte (10-40%), în timp ce, sub aspect fenologic, cultura de rapiţă îşi va definitiva înflorirea (90-100%), continuându-se totodată fazele de apariţie şi formare a silicvelor (40-100%), precum şi formarea boabelor în silicve (10-60%).

Estimările de specialitate arată că la culturile prăşitoare (porumb şi floarea-soarelui) înfiinţate până în prezent se vor continua răsărirea şi dezvoltarea primei perechi de frunze (10-100%) la nivelul întregii ţări, precum şi înfrunzirea (4-8 frunze). Totodată, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta bună şi medie, iar la cele întârziate fenologic starea de vegetaţie se va menţine medie şi slabă.

În principalele bazine specializate, sfecla de zahăr se va semnala începutul înfrunzirii, iar la cartoful pentru consum formarea/creşterea lăstarilor şi tuberizarea.

În toate plantaţiile pomicole se vor înregistra creşterea lăstarilor/fructelor/frunzelor, iar la speciile timpurii de cireş se vor continua creşterea fructelor şi coacerea în 'pârgă', totodată fiind posibilă maturitatea de consum şi începutul recoltării.

La viţa-de-vie se vor semnala fazele de înfrunzire şi apariţia inflorescenţelor în toate podgoriile, precum şi înflorirea şi formarea boabelor la soiurile timpurii de masă.

Din punct de vedere meteorologic, vremea se anunţă normală, iar de la începutul intervalului va intra treptat într-un proces de încălzire, în cea mai mare parte a teritoriului. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 12 şi 21 de grade Celsius, în primele zile, limite apropiate de normele climatologice, şi între 13 şi 24 de grade Celsius, spre sfârşitul intervalului, abaterile termice pozitive fiind de maximum 5 grade Celsius.

În ceea ce privește aspectul pluviometric, se prognozează ploi locale cu caracter de aversă, acestea fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări temporare ale vântului şi izolat de căderi de grindină, în cea mai mare parte a ţării. Izolat, se vor cumula cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

Publicat în Agrometeo

Rezerva de umiditate din solul agricol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a zonelor agricole, doar în estul şi local în centrul şi sud-estul ţării fiind înregistrate deficite moderate de apă, relevă prognoza agrometeorologică valabilă pentru perioada 1 - 7 aprilie, întocmită de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

În intervalul analizat, procesele vegetative ale culturilor agricole se vor desfăşura normal în cea mai mare parte a teritoriului şi mai intens pe suprafeţele agricole din sudul ţării, pe fondul temperaturilor ridicate din aer şi sol. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta bună şi medie la speciile de toamnă înfiinţate în perioada optimă, iar în semănăturile întârziate fenologic, precum şi pe terenurile afectate de seceta pedologică, starea de vegetaţie se va menţine medie şi slabă.

Sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă se vor afla predominant în fazele de înfrăţire şi alungirea paiului (10-100%). De asemenea, la cultura de rapiţă se va semnala înfrunzirea (11-17 frunze), alungirea tulpinii şi apariţia inflorescenţelor (10-100%), precum şi înflorirea (10-30%), în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

Potrivit sursei citate, la soiurile extra-timpurii şi timpurii de cais, piersic, cireş, vişin, prun se va înregistra înflorirea în cea mai mare parte a plantaţiilor, precum şi legarea rodului la cais în jumătatea de sud a ţării. Speciile pomicole de seminţoase se vor afla la înmugurire, dezmugurire şi începutul înfloririi (măr).

Culturile de primăvară înfiinţate pe suprafeţe restrânse se vor afla în primele faze de vegetaţie, respectiv germinare şi răsărire, continuându-se totodată lucrările de semănat.

Per ansamblu, lucrările agricole specifice campaniei de primăvară (pregătirea patului germinativ, semănat, fertilizări, erbicidări, tratamente fito-sanitare etc.) se vor desfăşura în condiţii bune, îndeosebi pe suprafeţele cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Pe de altă parte, deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată şi puternică) se vor înregistra în cea mai mare parte a Moldovei, sudul şi centrul Transilvaniei, local în centrul Dobrogei, izolat în nordul Munteniei şi nord-vestul Banatului.

Din punct de vedere meteorologic, perioada următoare va fi caracterizată de o vreme mai caldă decât în mod obişnuit în cea mai mare parte a zonelor de cultură, chiar deosebit de caldă în sudul ţării, îndeosebi la începutul perioadei.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 3 şi 20 grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de la un grad la 8 grade Celsius, în majoritatea regiunilor agricole.

Totodată, temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm va prezenta valori favorabile pentru efectuarea semănatului la culturile de primăvară, precum şi parcurgerii fazelor incipiente la cele înfiinţate în prima urgenţă (lucernă, borceag, mazăre, ovăz, orzoaică, etc.). Se întrevăd precipitaţii sub formă de ploi locale, izolat cu caracter de aversă pe majoritatea suprafeţelor agricole, mai frecvente în vestul, centrul şi nordul ţării, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului.

Publicat în Agrometeo