Ideea care stă la baza proiectelor de deschidere a magazinelor Casei de Comerț Agroalimentar „Unirea” este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, a afirmat luni, 14 octombrie 2019, profesorul de economie, Mircea Coșea.

„Acest magazin este începutul unui proiect de o anvergură extraordinar de importantă. Este un proiect de natură macroeconomică, această creştere de venituri de vreo doi ani, de salarii şi pensii, a crescut foarte mult cererea pentru produse agroalimentare, pentru alimente şi balanţa comercială s-a deteriorat, deci importam prea mult. Ideea care stă la baza acestui proiect este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, care duce la încurajarea producătorilor şi care duce până la urmă la înfiinţarea unei astfel de unităţi pe care sperăm să le frecventeze cât mai multă populaţie. Sunt produse strict româneşti şi asta ce înseamnă: calitate şi preţ competitiv. Aş vrea ca această deschidere de magazin să fie inclusă într-un cadru mai larg de politici de echilibrare a balanţei comerciale”, a spus Coşea.

În continuarea afirmațiilor economistului, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, a spus că balanța comercială poate fi echilibrată doar dacă producția agroalimentară românească este valorificată prin intermediul comerțului civilizat.

„Noi ne-am aşezat pe acest culoar cu interesul statal, cu interesul pe care l-a spus domnul profesor Coşea: de a echilibra balanţa, pentru că altminteri nu poţi. Nu poţi să echilibrezi neproducând şi nerealizând producţii şi apoi nevalorificându-se într-o reţea stabilă şi într-un mod civilizat cum este acesta”, a subliniat Daea.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că își dorește ca acest proiect al magazinelor să fie continuat și restul magazinelor să fie deschis până la sfârșitul anului.

„România are potenţial, are oameni valoroşi şi iată că acum am putut vedea un al doilea magazin în Bucureşti, pentru că primul a fost la Sibiu, cu produse tradiţionale. Până la sfârşitului anului, aşa cum ne-am făcut planul, şi sper că acest plan va fi pus în aplicare, vom avea, în fiecare capitală de judeţ, un magazin. Produsele româneşti sunt realizate cu mult suflet, aici este foarte mult suflet pe care îl transferă producătorii către consumatori. Continuăm cu magazine la Craiova, la Slatina, la Piteşti, în Timiş şi în Teleorman”, a continuat ministrul interimar al Agriculturii.

La rândul său, şeful Casei de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, Adrian Izvoranu, a precizat că vom avea pe rafturi tomate românești la iarnă, singura necunoscută fiind, deocamdată, prețul, dată fiind prezența pe o piață concurențială.

„Vreau să vă dau şi eu o veste: românii mâncau şi pe vremea când nu existau importatorii. De mii de ani, locuitorii acestui teritoriu mâncau şi în lipsa importatorilor, sunt mâncăruri tradiţionale. (...) Foarte mulţi legumicultori au început deja să îşi încălzească spaţiile de recoltare şi asta înseamnă că o să avem roşii româneşti inclusiv iarna, iar preţurile vor fi preţurile pieţei, fir-ar să fie, pentru că suntem într-o economie de piaţă, dar noi, Casa, vom încerca să le ţinem cât mai jos”, a afirmat Izvoranu.

Supermarketul bucureștean este situat foarte aproape de Piaţa Universităţii, pe strada Biserica Enei, şi are o gamă de produse româneşti tradiţionale provenite de la fermieri, precum legume şi fructe, ouă, pâine, produse lactate şi mezeluri, dulceţuri, siropuri, miere şi conserve. Preţurile sunt comparabile cu preţurile din piaţă.

Magazinul are şi un colţ, făcut special pentru studenţi, unde aceştia pot consuma sendvișuri, sarmale maramureşene sau cârnaţi cu mămăligă, dar şi cafea - singurul produs care nu este de proveniență autohtonă.

Publicat în Știri interne
Vineri, 27 Septembrie 2019 19:36

Probleme cu producţia orzului de bere

Anul în curs este unul dintre cei mai dificili în ceea ce privește producţia orzului de bere, în condiţiile în care doar 60% din necesar a putut fi achiziţionat din România, a anunțat marți, 24 septembrie 2019, Ionuţ Oprea, directorul general al Soufflet Malt, cel mai mare procesator de malţ din sudul estul Europei.

Conform precizărilor sale, situaţia va duce la importuri masive, probabil un record al ultimilor 7-8 ani pentru orzul de bere.

„Anul 2019 a fost un an foarte dificil pentru producţia orzului de bere, aceasta fiind o recoltă destul de tehnică, unde fermierii trebuie să respecte cumva o anumită tehnologie. În prezent, doar 60% din necesarul nostru am putut să-l achiziţionăm local, ceea ce va duce la importuri masive, probabil un record al ultimilor 7-8 ani de orz pentru bere”, a precizat Oprea, într-o conferinţă de specialitate.

În general, importurile de orz de bere provin de la alte ţări mari producătoare, precum Franţa, Marea Britanie, Danemarca sau Ucraina.

Potrivit acestuia, pentru berarii români, fabricile de malţ locale reprezintă cam 70% din necesarul local.

„Malţul este produs din orz. România este un mare exportator de orz şi, cumva, intrigă faptul că nu avem suficient orz pentru a produce malţ pentru bere. Dacă în ultimii trei ani s-au produs în jur de 1,8 milioane - 1,9 milioane tone de malţ, doar 15% reprezintă producţia de orz pentru bere. Producţia aceasta nu înseamnă că este şi luată în totalitate pentru fabrică”, a mai menționat oficialul Soufflet.

Întrebat despre cooperarea cu fermierii, el a explicat că Soufflet Malt are o divizie - Soufflet Agro - care furnizează seminţe şi servicii tehnice acestora şi le garantează preluarea producţiei, dar în anumite condiţii de calitate.

„Noi avem divizia Soufflet Agro. Noi furnizăm seminţe şi servicii complete sau tehnice fermierilor, plus garantarea că producţia va fi luată de noi, dar în anumiţi parametri sau specificaţii necesare pentru a produce o bere bună, pentru că punem accent pe calitate. Dacă anii trecuţi achiziţionam orz cu proteină 11,5-12 maxim, anul acesta am mers cu derogările până la o proteină de 13,5. Încercăm să sprijinim nu numai noi, am găsit înţelegere şi la berari, şi încercăm să sprijinim producătorii locali”, a explicat acesta.

Potrivit precizărilor reprezentanților Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, berarii ar fi interesaţi să achiziţioneze mai mult din hameiul şi malţul necesar din România, acestea reprezentând o sursă sigură de creştere a valorii adăugate produse în ţară.

Conform spuselor lor, ar fi interesant de văzut cum ar arăta un program de subvenţionare a producţiei de hamei, de orz pentru fermierii din România cu piaţă de desfacere garantată pentru industria producătoare de bere.

Publicat în Piata agricola
Luni, 23 Septembrie 2019 21:06

Suntem pe plus la exportul de animale

În primele șase luni ale lui 2019, țara noastră a comercializat peste graniță animale vii în valoare de 205,9 milioane de euro, cu 10,1% mai mult comparativ cu semestrul I al anului trecut, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În altă ordine de idei, importurile de animale vii s-au cifrat la 100,6 milioane de euro (plus 6,8%), rezultând un excedent de 105,3 milioane de euro.

Din totalul exporturilor de animale vii, 41% au avut ca destinaţie ţări din Uniunea Europeană, acestea însumând 84,4 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Croaţia (23,5 milioane de euro), Ungaria (23,4 milioane de euro) şi Italia (14,9 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile, acestea au provenit în totalitate din ţările UE, în special din Ungaria (importuri de animale vii de 44,8 milioane de euro), Germania (17,6 milioane de euro) şi Olanda (9,9 milioane de euro).

Publicat în Zootehnie

Ca urmare a desfășurării primei licitații organizată de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (SAGO), în care au fost permise oferte pentru grâul care provine din regiunea Mării Negre, luni, 9 septembrie 2019, Arabia Saudită a anunţat că a achiziționat 780.000 de tone de grâu.

Furnizorii grâului pentru care s-a licitat fac parte din blocul comunitar (UE28), din regiunea Mării Negre, din America de Nord (excluzând Canada) şi din America de Sud, potrivit declarațiilor guvernatorului SAGO, Ahmad A. Al Fares, citat de Reuters. Grâul a fost achiziţionat la un preţ mediu de 217,79 dolari pe tonă.

Luna trecută, SAGO, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului arab, a anunţat anunța prin vocile sale autorizate relaxarea criteriilor privind pagubele provocate de insecte pentru următoarele licitaţii de importuri de grâu. Înainte de asta, grâul provenit din regiunea Mării Negre nu îndeplinea criteriile din Arabia Saudită privind un nivel zero al pagubelor provocate de insecte.

De ceva vreme, Rusia depune eforturi astfel încât să poată obţine acces la piaţa grâului din Arabia Saudită, ca parte a încercărilor Moscovei de a-şi majora cota de piaţă în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în detrimentul UE şi SUA.

„SAGO nu specifică originea, ci doar parametrii de calitate. Furnizorul are opţiunea de a aduce grâu de la oricare din cele trei opţiune ale sale oferite ca parte a licitaţiei. La licitaţia de luni cele trei opţiuni furnizate de ofertanţi au fost: UE, regiunea Mării Negre, America de Nord (excluzând Canada) şi America de Sud. Furnizorul doar confirmă către SAGO originea grâului în momentul încărcării navelor”, a precizat Al Fares.

În ceea ce privește comercianții, aceștia sunt de părere că un procent substanţial de grâu va avea ca sursă regiunea Mării Negre, iar alți traderi susţin că va veni şi de la UE - furnizorul tradiţional al Arabiei Saudite.

Cu toate că intrarea grâului rusesc pe piața Arabiei Saudite se bucură de o atenţie majoră, traderii subliniază că ar putea creşte şi cantităţile de grâu exportate de Ucraina, România sau Bulgaria. Însă succesul grâului de la Marea Neagră pe piaţa saudită depinde de calitatea sa, apreciază traderii.

Publicat în Piata agricola

Operatorii economici care vindeau legume şi fructe din import ca fiind produse românești au fost sancționați de inspectorii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) cu 123 500 de lei şi 118 avertismente, conform anunțului făcut marți, 27 august 2019, de vocile autorizate ale instituției citate.

În plus, împuterniciții MADR verifică atestatele de producător pentru persoanele fizice existente în piaţă şi asigură, împreună cu administraţiile pieţelor, spaţiul de comercializare distinct şi semnalizat pentru produsele acestora.

Reprezentanţii MADR susţin că toate legumele şi fructele autohtone comercializate în pieţele agroalimentare de către producătorii autohtoni persoane fizice şi în hypermarket-uri de către cooperativele sau grupurile de producători din domeniul legume-fructe sunt sigure pentru consumatori.

„Până la această dată, au fost prelevate 2 106 probe din toate sortimentele de legume-fructe şi din toate bazinele de producţie legumicolă din ţară şi au fost analizate 2 de 072 probe, iar 34 de probe se află în lucru. La toate probele analizate nu au fost constatate depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide, fiind îndeplinite standardele de calitate şi neprezentând riscuri pentru consumatori”, se menţionează în comunicatul citat.

Publicat în Știri interne
Marți, 23 Iulie 2019 18:07

Am exportat mai multe cereale

În primele patru luni ale acestui an, țara noastră a comercializat peste graniță cereale în valoare de 716,4 milioane de euro, cu 15,8% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În altă ordine de idei, importurile de cereale s-au cifrat la 161,1 milioane de euro (plus 28,8%), rezultând un excedent de 555,3 milioane de euro.

Exporturile de porumb au totalizat 391,4 milioane de euro, reprezentând 1,7% din total exporturi, iar cele de grâu şi meslin 310,94 milioane de euro (1,34% din total exporturi).

Din totalul exporturilor de cereale, 34,36% au avut ca destinaţie ţări din Uniunea Europeană, acestea însumând 248,2 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Italia (45,2 milioane de euro), Germania (36,4 milioane de euro) şi Ungaria (29 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile, aproximativ 94,1% (116,6 milioane de euro) dintre acestea au provenit din ţările UE, în special din Bulgaria (importuri de cereale de 58,2 milioane de euro), Ungaria (53,2 milioane de euro) şi Franţa (25,7 milioane de euro).

Publicat în Cultura mare

În prima lună a acestui an, țara noastră a importat fructe comestibile în valoare de 60,9 milioane de euro, cu 7,3% mai puţin faţă de perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Exporturile au totalizat în perioada menţionată 2,6 milioane de euro (minus 17,2%), rezultând astfel un deficit de 58,3 milioane de euro pe acest segment.

Importurile din ţările Uniunii Europene au însumat 48,4 milioane de euro, principala ţară de import fiind Grecia (12,4 milioane de euro). Cele mai multe exporturi de fructe au avut ca destinaţie ţări membre ale UE (2,3 milioane de euro).

Publicat în Știri interne

În prima lună a acestui an, țara noastră a înregistrat un excedent de 135,2 milioane de euro în comerţul internaţional cu cereale, în contextul în care exporturile au totalizat 170,4 milioane de euro, iar importurile, 35,2 milioane de euro, potrivit informațiilor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Comerțul peste graniță cu cereale s-a majorat în luna ianuarie a anului curent cu 7,7%, în timp ce importurile au crescut cu 102%.

Potrivit datelor INS, exporturile de porumb au totalizat 86,326 milioane de euro, iar cele de grâu şi meslin, 77,732 milioane de euro.

Din totalul exporturilor de cereale, 42,2% au avut ca destinaţie ţări din blocul comunitar (UE 28). În acest context, comerțul peste graniță a totalizat 71,9 milioane de lei, în topul destinatarilor fiind Germania (12,2 milioane de euro), Ungaria (9,5 milioane de euro) şi Italia (8,2 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile, 96% (33,8 milioane de euro) dintre acestea au provenit din ţările UE, în special din Ungaria (importuri de cereale de 13,6 milioane de euro), Bulgaria (13,6 milioane de euro) şi Franţa (5,1 milioane de euro).

Statisticile INS mai spun că țara noastră s-a situat în 2018 pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţia realizată de porumb boabe.

La grâu, România a ocupat locul patru la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia, şi la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Regatul Unit.

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 0,3% în 2018, faţă de 2017, în timp ce producţia a crescut cu 14,9%, datorită în principal creşterii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar).

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2018 a reprezentat 45,8% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu, 40,8%. Producţia de cereale a crescut în principal datorită majorării cu 28,1% a producţiei la porumb boabe.

Publicat în Piata agricola

În urma controalelor efectuate atât în trafic, cât și în unităţile de destinaţie de pe teritoriul României (centre de ambalare ouă, depozite frigorifice, unități de procesare etc.) pentru verificarea modului în care operatorii din sectorul alimentar respectă condiţiile sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor, inspectorii ANSVSA, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), au aplicat 86 de sancţiuni în valoare de 319.280 de lei și au emis două ordonanțe privind suspendarea activității unor unități.

Potrivit unei comunicări venite din partea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cadrul acestei acțiuni au fost verificate 2.220 de obiective, dintre care 535 de mijloace auto utilizate pentru transportul ouălor, 56 de centre de ambalare ouă, 108 unități de depozitare ouă, șapte unități de procesare a ouălor, precum și 1.514 unități de vânzare cu amănuntul care comercializează ouă.

Una dintre neconformităţile sancţionate de inspectorii ANSVSA este și cea conform căreia operatorii unităților de destinație nu au notificat autoritățile sanitar-veterinare cu privire la sosirea unor loturi de ouă provenite din alte state membre ale UE.

De asemenea, a fost constatată nerespectarea normelor sanitar-veterinare privind condiţiile de igienă şi de temperatură pe durata transportului, precum și la nivelul unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor, respectiv deficiențe privind marcarea și etichetarea ouălor.

Totodată, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au pus în aplicare proceduri de dezinfecție, dezinsecție și combatere a dăunătorilor (DDD). Alte deficiențe constatate sunt cele privind depozitarea și eliminarea deșeurilor și a subproduselor nedestinate consumului uman, cât și depozitarea și comercializarea ouălor în unități neautorizate sau neînregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Nu în ultimul rând, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au elaborat și implementat programe proprii de control.

În fine, au fost constatate deficiențe privind asigurarea trasabilității ouălor, respectiv utilizarea unor mijloace auto neigienizate pentru transportul ouălor.

În toată ţara, sunt 250 de ferme care produc între 180 şi 200 de milioane de ouă pe lună. Nu sunt însă destule pentru cât consumă românii, astfel că mai importăm 40 de milioane. Cele mai multe se vând în Muntenia şi în Transilvania.

8 din 10 români mănâncă săptămânal ouă, potrivit unui studiu dat publicității la finele lunii martie 2019. Aproape 240 de milioane de ouă - 20 la sută din import - se consumă în fiecare lună.

Publicat în Ultimele noutati

Cauza principală a scăderii efectivului total de suine înregistrată în ultimii ani de România nu este nici pe departe pesta porcină africană (PPA), ci volumul mare al abatorizării, respectiv înlocuirea mică a efectivelor, conform spuselor președintei Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP), Mary Pană, cu ocazia conferinței SIIC ‘19, organizată de Industria Cărnii, miercuri, 10 aprilie 2019.

„Variația de capete, comparativ - 2018-2017, la nivel european, ne-am axat în special pe ce ne interesează, pe scroafe de reproducție și suine total. Bulgaria, din câte știm noi, este singura care și-a mărit efectivul de scroafe de reproducție, Spania și-a mărit numărul total de suine, iar România a ajuns la -8,7 la sută efectiv total”, a mărturisit Pană în deschiderea conferinței. „Efectivele de suine din România au scăzut constant, de la 4,708 milioane capete în 2016, am ajuns în 2018 la 4,024 milioane capete și din toate analizele pe care le-am studiat, scăderea este generată în primul rând de abatorizarea în număr mare, cu înlocuire mică a efectivelor. Ca abatorizare aveam locul II în Uniunea Europeană, după Bulgaria”.

În viziunea șefei ACEBOP, un al doilea motiv pentru care industria porcului din România este în declin este reprezentat de majorarea semnificativă a prețului purceilor, în condițiile în care cererea de porc din partea Chinei a explodat, pe fondul problemelor generate de PPA.

„Marile state ale Uniunii Europene, producătoare de purcei, s-au reorientat. Acestea nu mai vând, deși avem contracte ferme și s-au reorientat spre îngrășarea porcului, abatorizare și vânzare către China în cantități masive. Prețul purceilor este în creștere explozivă, majorându-se cu 25-30 la sută în ultima lună. (...) Avem ferme în conservare care așteaptă să înceapă derularea Legii Reproducției. România este dependentă în continuare de achiziția purceilor din UE”, a mai precizat Mary Pană. Avem nevoie urgentă (...) de Legea Reproducției. O avem deja, dar nu ni se pare deocamdată că este funcțională. (...) De abia pe locul III avem PPA”.

25 la sută, majorare de preț la carcasele de porc

Aceeași Mary Pană a precizat în cadrul conferinței organizate de Industria Carnii.ro că prețurile la carcasa de porc au crescut în ultimele trei săptămâni cu aproximativ 25 la sută și se întrevede o creștere cu 40 la sută după ce, la nivel global, din cauza PPA din Asia, au fost ucise 12 milioane de scroafe.

Ea spune totodată că s-a majorat și prețul la kilogramul de carne de porc în viu la producătorii români, una însă artificială, cauzată de lipsa de piglets (n.r. purcei).

„La fermierul din România, creșterea explozivă a prețului pe kilogram în porc viu, astăzi, a ajuns la 6 lei pe kilogram, de la un dezastru, din luna februarie (n.r. - 2019) când ajunsesem să vindem din zonele fără PPA la 3-3,5 lei pe kilogram. Este o creștere explozivă, dar nu va ține mult pentru că este, practic, o creștere artificială, pe fondul lipsei de purcei. Țările membre s-au reorientat, nu mai vând purcei sau vând în număr mic și la prețuri enorme. Nu avem disponibilitate de piglets și cât de curând, dacă nu ne reorientăm la timp pe reproducție, nu vom mai putea crește porc”, a conchis șefa ACEBOP.

Potrivit statisticilor asociației, țara noastră ocupa locul XV mondial la importul de carne de porc, înainte de criza PPA, sau 1,8 la sută din cantitatea totală la nivel global.

Seminarul Integrat Industria Cărnii (SIIC) 2019 – „Tehnologii moderne pentru industria cărnii din România” a avut loc pe 9 și 10 aprilie 2019, la Ramada Parc, din București. Evenimentul a reunit specialiștii și autoritățile din domeniu pentru a dezbate problemele care afectează sectorul.

ACEBOP se află pe primele locuri pe partea de producţie la carnea de pasăre şi porc, fiind şi principalul exportator de bovine din România. Membrii asociaţiei oferă peste 10.000 de locuri de muncă în sector.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 8