Miercuri, 11 Septembrie 2019 21:56

Fără ștampilă în administrația publică

Miercuri, 11 septembrie 2019, în calitate de for decizional, Camera Deputaților a votat proiectul de lege privind eliminarea ștampilei din administrația publică.

Actul normativ prevede că instituțiile administrației publice nu vor mai fi obligate să utilizeze ștampila în relația cu cetățenii sau cu alte instituții.

Deputații au adoptat inițiativa legislativă care prevede că instituțiile publice nu vor mai fi obligate să utilizeze ștampila în relația cu cetățenii sau cu alte instituții, cu 207 voturi „pentru”, 1 vot împotrivă și 58 de abțineri.

„Marele merit al noii legi este că ea creează premisele digitalizării și ale simplificării birocrației. Practic, nicio primărie și niciun minister nu vor mai putea să refuze trimiterea și primirea documentelor în format digital, cu semnătură electronică. Asta înseamnă că oamenii nu vor mai fi purtați pe drumuri ca să plimbe hârtii între instituții. Înseamnă că nu vor mai sta la coadă la ghișeu, ci vor putea trimite și primi documente pe e-mail, înseamnă că interacțiunea cu administrația va fi mai simplă și mai eficientă. Evident, lucrurile nu se vor întâmpla de pe o zi pe alta. (...) Am eliminat, practic, ultima reminiscență a birocrației de tip medieval ce se practică încă în România”, a declarat senatorul USR Cristian Ghica, citat de presa centrală.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 7 noiembrie 2018, iar miercuri, decizional, de Camera Deputaților și urmează să fie trimis la promulgare de către președintele Klaus Iohannis.

Publicat în Știri interne

Mai bine de 100 de kilograme de peşte din specia somn au fost confiscate de poliţiştii de frontieră mehedinţeni, după ce au depistat un cetăţean care transporta peştele într-un autoturism, în condiţii improprii, fără documente legale, duminică, 4 august 2019, în zona Sviniţa.

Depistarea transportului a avut loc în cadrul unei acţiuni de combatere a braconajului piscicol efectuat în zonă, arată un comunicat al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

La controlul autoturismului, poliţiştii de frontieră au depistat în portbagaj 104 kilograme de peşte care era transportat în saci de plastic. Cantitatea de peşte îi aparţinea unui bărbat în vârstă de 48 ani, din judeţul Caraş-Severin.

Peştele a fost ridicat în vederea confiscării şi predat unei societăţi comerciale autorizate, conform prevederilor legale, iar în cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de comercializare ilegală a peştelui ori deţinere sau transport în vederea comercializării fără documente legale, la finalizare fiind dispuse măsurile legale care se impun.

Publicat în Știri interne

Nu mai puțin de 55.515 cereri unice de plată, aferente unei suprafeţe de 153.668 de hectare, au fost depuse până la această oră în cadrul Campaniei pentru anul 2019, conform datelor publicate, vineri, 8 martie 2019, de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Dcumentele se depun la centrele judeţene APIA, în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol, şi la centrele locale, în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 de hectare de teren agricol.

APIA precizează că depunerea Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019 se va încheia la data de 15 mai 2019, în conformitate cu prevederile legale, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat.

În acest sens, fermierilor li se recomandă să se prezinte la data şi la ora la care sunt programaţi, conform invitaţiei primite, pentru a se putea utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea solicitărilor în campania din acest an.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Publicat în Finantari

Mai bine de 600 de cultivatori de tomate în spații protejate au livrat deja către piață câte două tone de roşii, iar un număr important din acest total au depus dosarele cu documentele justificative în vederea încasării ajutorului de minimis, a anunțat recent conducerea Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt.

Concret, vineri, 25 mai 2018, zeci de producători de tomate s-au prezentat la sediul DAJ Olt în vederea depunerii documentelor necesare acordării sprijinului financiar. În acest context, reprezentanții instituției au declarat pentru mass-media că programul de lucru va fi prelungit până când vor fi primiţi toţi fermierii aflaţi în instituţie. În prezent, DAJ Olt lucrează cu cinci echipe pentru a primi şi verifica documentele.

Potrivit datelor instituției, în programul pentru tomate s-au înscris 3.886 de fermieri. Din acest total, 2.938 vor recolta în primul ciclu de producţie, ceilalţi urmând să producă tomate în toamnă.

Judeţul Olt se situează pe primul loc la nivel naţional în ce priveşte numărul fermierilor înscrişi în programul de cultivare a tomatelor în spaţii protejate.

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producţia autohtonă, începând cu luna mai şi până în decembrie.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 de metri pătraţi, să obţină o producţie de minimum 2 kg tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de cel puţin 2.000 de kilograme, dovedită cu documente justificative.

Publicat în Horticultura

Potrivit prevederilor HG 1174/2014, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 30 aprilie 2018 inclusiv se mai pot depune Cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei ianuarie - martie 2018 (trim. I al anului 2018), transmite potențialilor beneficiari Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21 euro/1.000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,7385 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; situația centralizatoare a cantităților de motorină achizitionate/utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de situația centralizatoare a cantităților de motorină achiziționate/utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația privind calculul efectivului rulat / efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) în baza Legii nr. 133/2017 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare; situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificări ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătură și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

Publicat în Finantari

Producătorii agricoli români care vor să beneficieze de sprijinul cuplat în sectorul vegetal, aferent anului în curs, au obligaţia să depună până la 31 decembrie 2017 documentele specifice fiecărui tip de cultură în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare, a anunţat, vineri, 20 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Concret, sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care livrează către procesare sau consumă cu animalele înscrise în RNE anumite cantităţi de mazăre boabe şi fasole, precum şi pentru cei care livrează pentru industrializare tomate şi castraveţi.

Procesatorii care cultivă mazăre boabe şi/sau fasole boabe şi unităţile de industrializare care cultivă tomate trebuie să facă dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

De asemenea, sprijinul cuplat pentru legume cultivate în spaţii protejate, respectiv în sere, se acordă fermierilor activi pentru culturi de tomate, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi pentru castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau destinaţi industrializării.

Sprijinul cuplat pentru culturile menţionate mai sus se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate: 85 de tone la tomate pentru consum în stare proaspătă; 50 de tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă; 50 de tone la castraveţi destinaţi industrializării; 29 de tone la ardei pentru consum în stare proaspătă; 46 de tone la varză pentru consum în stare proaspătă.

Pentru legume cultivate în solare, sprijinul cuplat se acordă pentru tomate pentru consum în stare proaspătă (32 tone/ha), castraveţi pentru consum în stare proaspătă sau destinaţi industrializării (30 tone/ha), ardei pentru consum în stare proaspătă (16 tone/ha), varză (22 tone/ha) şi vinete ( 20 tone/ha) în stare proaspătă.

Potrivit sursei citate, unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere sau solarii proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

APIA precizează că nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere sau solarii în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.

Nu în ultimul rând, sprijinul cuplat se acordă şi pentru fructele destinate industrializării: prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice. Fermierii activi care exploatează livezi de pruni, meri, cireşi, vişini, caişi şi zarzări trebuie să facă dovada comercializării unei cantităţi minime anuale pe hectar de 5,6 tone la prune, 7,8 tone la mere, 4,4 tone cireşe şi vişine şi 4,7 tone caise şi zarzăre.

Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi fac dovada industrializării producţiei proprii în cantităţile prevăzute mai sus prin documente contabile interne, iar dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

Totodată, pentru cultura de cartof timpuriu pentru industrializare, se acordă sprijin fermierilor activi care cultivă cartof timpuriu, categorie care include cartoful semitimpuriu şi de vară şi care fac dovada comercializării unei producţii minime de 12,5 tone/ha către o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor.

Publicat în Finantari

Variantele finale ale Ghidurilor solicitantului pentru finanţarea investiţiilor agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) au fost modificate în vederea simplificării accesării fondurilor FEADR și au fost publicate pe pagina oficială de internet a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), conform comunicatelor de presă primite la redacție.

În concordanță cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a procesului de selecţie, sesiunea de primire a proiectelor se va deschide după minimum şapte zile de la data publicării versiunilor finale ale Ghidurilor solicitantului pe pagina de internet a AFIR, respectiv 25 aprilie, pentru ghidurile aferente submăsurilor investiţii în exploataţii agricole (submăsura 4.1, inclusiv pentru teritoriul ITI Delta Dunării) şi în exploataţii pomicole (submăsura 4.1a, inclusiv pentru teritoriul ITI Delta Dunării), pentru instalarea tinerilor fermieri (submăsura 6.1) şi pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3, inclusiv pentru teritoriul ITI Delta Dunării), respectiv ghidurile finale pentru înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol (submăsura 9.1) şi în sectorul pomicol (submăsura 9.1a).

„Precizăm că pe pagina de internet www.afir.info (secţiunea Investiţii PNDR) au fost publicate alături de versiunile finale ale Ghidurilor solicitantului şi anexele aferente acestora, necesare pentru întocmirea unui proiect, inclusiv Cererile de Finanţare pe care beneficiarii le pot testa şi pregăti în vederea depunerii”, menționează AFIR.

Potrivit spuselor șefului AFIR, simplificarea accesării fondurilor se va concretiza inclusiv prin  eliminarea documentelor şi a condiţiilor care au devenit redundante.

Elaborarea ghidurilor reprezintă o etapă importantă în ceea ce priveşte construirea unei abordări noi a relaţiei dintre Agenţie şi beneficiari, iar propunerile pe care le-am primit în cadrul consultărilor au avut un rol foarte important. Modificările realizate au un singur scop: simplificarea accesării fondurilor! Am eliminat documentele şi condiţiile care au devenit redundante, am redus dimensiunea economică minimă a fermei mici pentru a permite cât mai multor fermieri să obţină sprijin financiar, dar am şi clarificat o serie de aspecte care au creat probleme în ghidurile anterioare. Acest tip de abordare va fi aplicat la sesiunile de proiecte pe care Agenţia le va lansa de acum înainte”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuţ Chesnoiu.

De asemenea, conform sursei citate, versiunile finale ale ghidurilor cuprind ultimele modificări legislative în domeniul dezvoltării rurale.

„Versiunile finale ale ghidurilor cuprind ultimele modificări legislative în domeniul dezvoltării rurale. Astfel, în urma modificării HG 226/ 2015 privind stabilirea cadrului general de implementare al PNDR, pentru investiţiile care prevăd construcţii-montaj, proiectul tehnic de execuţie se avizează acum după semnarea contractului de finanţare de către AFIR. Pentru beneficiarii care au depus proiecte în sesiunile anterioare şi care nu au prezentat proiectul tehnic la data prevăzută în Notificarea AFIR, a fost eliminată restricţia cu privire la depunerea unui nou proiect DOAR în cadrul sesiunii continue a anului următor. La Solicitarea de acordare a scrisorii de garanţie, conform noilor reglementări, este necesar avizul favorabil al AFIR doar asupra unei achiziţii, faţă de prevederea anterioară, care stipula că este nevoie de avizul favorabil asupra procedurii de achiziţie prioritar majoritară”, spun cei de la AFIR.

În plus, ghidurile finale aduc simplificări ale condiţiilor de accesare, preluând clarificările cu privire la vârsta tânărului fermier, făcute ca urmare a modificării PNDR. Astfel, din punctul de vedere al vârstei, se încadrează în definiţia tânărului fermier şef de exploataţie inclusiv tânărul fermier care aplică o cerere de finanţare cu o zi înainte de cea de-a 41-a aniversare.

O altă simplificare priveşte corelarea între perioada de depunere a cererii unice pe suprafaţă la APIA şi deschiderea sesiunii de primire de proiecte finanţate prin PNDR. În practică, dacă în sistemul electronic nu se pot vizualiza înregistrările efectuate de solicitant în timpul campaniei de depunere a cererii unice de plată, fermierul poate face dovada acestor înregistrări printr-o adeverinţă emisă de APIA.

Alt exemplu de facilitare a accesului la fonduri este faptul că se vor accepta certificatele de formare profesională eliberate de Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA), precizează AFIR.

Ghidurile sunt valabile pentru sesiunea de primire a proiectelor din anul 2017.

Publicat în Finantari

Șeful AFIR, David Eugen Popescu, consideră ca fiind o reușită negocierea cu Comisia Europeană (CE) pentru „salvarea” unor proiecte preluate din perioada de programare 2007-2013, aflate în diferite stadii de execuție tehnică și financiară, a căror reziliere ar fi generat probleme majore, dar și un eșec, în condițiile în care din actualul PNDR 2014-2020 sunt rezervate circa 460 de milioane de euro pentru implementarea lor întârziată.

„Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a debutat prin preluarea unui portofoliu consistent de proiecte din vechea perioadă de programare. Din punctul nostru de vedere reprezintă o reușită faptul că am izbutit să negociem cu Comisia Europeană (CE), să salvăm aceste proiecte. Este vorba de proiecte care se aflau la vremea respectivă în diferite stadii de execuție tehnică și financiară, a căror reziliere ar fi însemnat cu siguranță un eșec atât pentru noi, dar probabil o catastrofă pentru cei care implementau proiectele respective. Este totodată un eșec, eșecul fiind acela că nu am reușit să finanțăm, să finalizăm aceste proiecte în contextul programului trecut și faptul că suntem nevoiți să alocăm, să rezervăm o sumă consistentă de aproximativ 460 de milioane de euro doar pentru salvarea acestor proiecte. Ritmul lor de implementare nefiind cel pe care l-am dorit, este în sine un indicator și, de asemenea, un punct de plecare pentru măsuri corective pe care ar trebui să le avem în vedere pentru actuala perioadă de programare”, a spus directorul general AFIR în deschiderea conferinței „Agricultura în 2016 – vector de creștere economică”.

El a spus că proiectele depuse în cadrul sesiunilor din anul acesta, prin PNDR 2014-2020, nu sunt încă în etapele de selecție, gradul de absorbție estimat de către oficialul AFIR situându-se undeva la nivelul de 5,3 procente, puțin peste 50 la sută din ținta propusă pentru 2016. Deja, mai spune el, România a solicitat CE aproape 290 de milioane de euro.

Pentru anul trecut însă, valoarea proiectelor selectate este de peste 889 milioane euro.

„Pentru sesiunile din 2015 avem 18.172 de proiecte depuse. Valoarea proiectelor selectate este de 889,87 milioane euro, iar numărul acestora este de 4.345. Cu proiectele din 2016 nu am ajuns încă în etapele de selecție. Suntem foarte aproape și, în perioada imediat următoare, vor apărea și primele rapoarte, unele destul de bune spunem noi, pentru că timpii de evaluare s-au scurtat considerabil. Avem totodată plăți autorizate de 430 de milioane de euro. Sunt plăți efective pe care noi le-am autorizat, însemnând un grad de absorbție în termeni de plată de 5,3 la sută, care ne dă speranțe vizavi de atingerea țintei pe care ne-am propus-o în acest an, de 10% din fondurile comunitare puse la dispoziție. Am cerut deja CE aproximativ 290 de milioane de euro în două solicitări de fonduri, trimestrial cum prevede regulamentul european”, a mai precizat Popescu.

Eugen Popescu despre simplificare: „Am eliminat cam toate restricțiile pe care le-am avut în legislația veche”

În ceea ce privește măsurile de simplificare (obiectiv aflat inclusiv pe masa comisarului pentru Agricultură din Dezvoltare Rurală, Phil Hogan), Popescu a vorbit de cele care țin de modificarea cadrului legal și care facilitează în continuare accesul la finanțarea mai multor categorii de beneficiari. Au fost avute în vedere condițiile artificiale, dar și despre depunere de proiecte de cei care au datorii față de AFIR.

„Practic, am eliminat cam toate restricțiile pe care le-am avut în legislația veche, inclusiv, foarte important, în ceea ce privește restricțiile privind numărul de proiecte”, menționează directorul general AFIR. „O parte din neplăcerile pe care le-am avut cu condițiile artificiale au fost legate de modul în care au fost reglementate aceste condiții de legislația națională, nu neapărat de cea europeană. Am eliminat toate excluderile, însemnând litigiile cu contractele reziliate. De asemenea, pot depune proiecte la AFIR inclusiv cei care au datorii față de agenție, singura condiție este ca până la data semnării contractului să-și achite totuși această datorie, pentru că, altfel, ar intra într-un contract care va presupune imediat compensări, un lucru pe care nu-l putem accepta, pentru că periclitează investiția nouă pe care o finanțăm”.

Eugen Popescu a mai adăugat că agenția pe care o conduce de ceva vreme a reușit să elimine multe documente, într-o primă fază în ceea ce privește depunerea proiectelor, în timp ce altele au fost eliminate total, datorită accesului la informații pe care angajații AFIR îl are la bazele de date ale unor instituții ale statului. Altele au fost, spune el, anulate în alte etape procedurale, fie că au fost mutate din faza de depunere în faza de semnare a contractului sau chiar mai departe, la faza depunerilor tranșelor de plată.

Mai mult, Popescu a precizat că se va continua cu acest demers de simplificare și pe partea de implementare a contractelor.

„Am făcut un inventar al documentelor cerute, dar unele sunt poate puțin importante în economia unui proiect sau cel puțin pentru decizia noastră de acordare a sprijinului și am decis să le eliminăm”, a mai punctat șeful AFIR.

De asemenea, pentru măsurile cu sprijin forfetar, se are în vedere ca prima tranșă de plată să fie acordată o dată cu semnarea contractului de finanțare, iar documentația să fie depusă o dată cu semnarea acordului de finanțare, pentru a elimina, de asemenea, o etapă suplimentară care intervine și reprezintă un nou dosar administrativ.

Banii alocați zootehniei prin submăsura 4.1, epuizați

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunţa în data de 8 septembrie 2016 că fondurile nerambursabile alocate prin submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, componenta sector zootehnic, aferentă sesiunii anuale 2016, au fost epuizate ca urmare a solicitărilor de finanțare primite de Agenție.

De la deschiderea sesiunii în data de 28 aprilie 2016 au fost depuse pentru finanţare prin această submăsură 100 de proiecte de investiții, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 97 milioane de euro.

AFIR preciza la acel moment că a primit solicitări de finanțare în limita plafonului de depunere a proiectelor (96.000.000 de euro), respectiv 120% faţă de suma alocată pe sesiune.

După încheierea evaluării de către experții AFIR, proiectele vor fi selectate în funcție de punctajul obținut la criteriile de selecție de către fiecare proiect în parte, în ordine descrescătoare. Selecția proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile în 2016 pentru sM 4.1, componenta sector zootehnic, care este de 80.000.000 euro.

Publicat în Finantari