Afişez elemetele după tag: daunatori - REVISTA FERMIERULUI

Viespea paiului este prezentă în toată România, în zonele unde se cultivă cereale. În zona Banatului este prezentă demult, însă fără a crea probleme deosebite.

În acest an, observăm în lanurile de grâu spice albite prematur. Cauzele albirii spicelor pot fi multe. Ele se pot datora atât atacului dăunătorilor, cât și patogenilor, de aceea identificarea trebuie să se facă corect, pentru a se interveni cu succes în combatere, acolo unde se mai poate interveni. În cele mai multe situații, nu putem interveni, deoarece este prea târziu.

La ora actuală, viespea paiului este prezentă în culturi în densități mai mici sau mai mari.

Cum recunoaștem atacul?

Spicele atacate se albesc sau se îngălbenesc, uscându-se, în cele din urmă. Acest simptom poartă numele de „albeața spicelor”. Dacă tragem de spic în sus, observăm că este tăiat la locul unde larva s-a hrănit. Din această cauză, îl putem trage foarte ușor, fără niciun efort deosebit (Mallik Malipatil, 2008). Pe tulpină se observă urmele hrănirii larvei, excremente, uneori chiar și larva, pe care o putem găsi în zona de hrănire. Spiculețele sunt seci, iar dacă nu sunt seci, boabele formate sunt foarte mici. După unii autori, în situațiile grave pierderile pot ajunge chiar la 25% din producție.

Ce trebuie să știe fermierii despre viespea paiului

Insecta are o singură generație pe an. Anotimpul de iarnă îl parcurge sub formă de larvă complet dezvoltată în cocon, în interiorul culmului, mai precis deasupra primului internod. Primăvara, apar pupele. În aprilie-mai, la temperaturi de 13 – 14 grade Celsius, la adâncimea de 10 cm în sol, apar adulții, care încep să iasă la suprafață. Adulții se împerechează și începe depunerea ouălor. Femelele depun ouăle la baza spicului. Preferă tulpinile mai înalte, cu internodii scurte și spice mari. O femelă poate depune 50 de ouă. Pe o plantă, depune un singur ou. După aproximativ 7-10 zile, apar larvele, care încep să se hrănească cu peretele interior al paiului, producând galerii neregulate. La maturitate, larvele ajung la dimensiunea de 20 mm, au culoare albă, sunt glabre, capsula cefalică castanie și sunt ușor curbate asemenea literei S. Găsim larvele mature la baza plantei, la sfârșitul lunii iunie. Aici, ele rod un inel circular, pe a cărui zonă inferioară o astupă cu un dop de rumeguș și se încoconează, intrând în diapauza estivală, urmată, mai târziu, de cea hibernală.

Densitatea dăunătorului este mult influențată de condițiile climatice. Umiditatea mare a solului, dar și uscăciunea excesivă diminuează populațiile (Roșca et al., 2011).

Cum combatem sau cum prevenim atacul acestui dăunător?

Dintre măsurile de prevenire, neglijate astăzi, aduc în atenție: adunarea paielor după recoltarea și balotarea lor; dezmiriștirea imediat după recoltare, urmată de lucrările solului (discuire, arătură adâncă sau normală de toamnă); respectarea rotației.

Nu se recomandă arderea miriștilor, care, oricum, se practică ilegal, măsura fiind interzisă. Cine apelează la această metodă trebuie să știe că nu afectează dăunătorul, acesta fiind în sol sub primul nod, iar căldura nu-i face nimic. Ideală ar fi cultivarea de soiuri rezistente cu paiul plin. Se practică în America, deoarece acolo dăunătorul produce pagube serioase.

În România încă nu sunt probleme deosebite, deoarece insecta este parazitată natural în proporție mare de Colliria calcitrator. Cu toate acestea, de la an la an observăm tot mai multe spice albite în lan din cauza viespilor. Tratamentele multe care se fac astăzi la păioase contribuie la diminuarea speciilor parazite, iar asta nu este bine deloc (Roșca et al., 2011).

Adulții pot fi combătuți cu insecticide avizate, dacă se observă zbor de viespi. Tratamentele care se fac pentru Lema melanopa, Eurygaster sp., Haplodiplosis marginata au efect și asupra acestui dăunător.

Atenție! Albirea spicelor poate avea și alte cauze

Albirea spicului mai poate fi produsă și de: musca de Hessa (Mayetiola destructor) - plantele atacate se recunosc după îndoirea plantei în zona afectată, urmată de albirea spicului în timp ce planta este verde; afidele rusești - spicul se curbează și se albește; musca neagră a cerealelor (Oscinella frit) - plante albe, uscate.

Dintre patogenii care produc albirea spicului, aduc în atenție: Fusarium graminearum (fuzarioza spicelor), Gauemannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii).

La patogenii și dăunătorii care produc albirea spicelor, se adaugă fiziopatiile produse de condițiile climatice și de sol.

Bibliografie:

Mallik Malipatil, 2008 - European wheat stem sawfly Cephus pygmaeus, Industry Biosecurity Plan for the Grains Industry Threat Specific Contingency Plan, 22 p.;

Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura „Alpha MDN”, Buzău, p. 279 – 296.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 iunie 2019

Publicat în Cultura mare

În această perioadă, pe teritoriul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin, în culturile de ovăz și-a făcut apariția gândacul bălos (Oulema melanopa L.). Pot fi văzute toate stadiile (adult, ouă, larve de diferite vârste). Predomină larvele de vârsta I și II, mai puțin cele de vârsta III. Momentul este propice pentru efectuarea tratamentelor.

Populațiile de gândac bălos au crescut destul de mult în ultimii ani în zona Banatului, condițiile climatice din vestul României permițând dezvoltarea acestui dăunător. Atacă culturile de orz, grâu și uneori chiar porumbul. Preferință deosebită are însă pentru ovăz.
Dăunătorul are o singură generație pe an. Iernează în stadiul de adult, fie sub frunze în pădure, fie sub resturile de plante rămase la sol. Primăvara, când temperaturile trec de plus 9 – 10 grade C, adulții încep să își facă apariția în culturile de cereale păioase (toamnă și primăvară). O perioadă scurtă se hrănesc, după care începe procesul de copulare (împerechere). Depunerea pontei începe la sfârșitul lunii aprilie - începutul lunii mai și se poate întinde uneori chiar până în luna iulie, în funcție de zone. De obicei, ouăle sunt depuse pe partea superioară a frunzelor, au culoare galbenă - portocalie, sunt alungite și rotunjite terminal. Larvele (viermi băloși) au culoare albă - gălbuie - portocalie și poartă în spate sacul de excremente (sacul stercoral), ceea ce le conferă un aspect bombat. Larva parcurge patru vârste, care se succed pe parcursul a 12 - 21 zile, în funcție de condițiile climatice ale anului. Ajunsă la maturitate, larva își înlătură sacul de excremente și se retrage în sol, unde se împupează (la 4 - 5 cm adâncime). Noii adulți vor apărea la sfârșitul lunii iunie și se vor hrăni pe graminee în general (porumb) până la sfârșitul lunii august, când vor migra pentru hibernare către păduri, uneori fânețe, resturi de plante etc.

Atacul și daune
Acest dăunător preferă ovăzul, pe lângă alte graminee cultivate și spontane pe care le poate ataca. Adultul perforează cele două epiderme și parenchimul sub forma unor dungi longitudinale. Larvele preferă epiderma superioară și parenchimul, epiderma inferioară rămânând intactă (seamănă cu o pieliță albă). Atacul larvelor are loc în vetre. Vetrele pot fi văzute cu ușurință în lan de la distanță datorită aspectului albicios. Anii secetoși favorizează dezvoltarea insectei (după Roșca Ioan et al., 2011).

Cum combatem gândacul bălos?
Cea mai bună metodă de combatere este metoda chimică. Culturile trebuie atent monitorizate cu privire la apariția adulților hibernanți. Se recomandă ca la un PED (prag economic de dăunare) de 10 adulți pe metrul pătrat să se facă tratamentul împotriva adulților. De obicei, acest tratament coincide cu cel împotriva adulților hibernanți de ploșnița cerealelor (Eurygaster sp. și Aelia sp.).
Monitorizarea culturilor trebuie să continue pentru a fi observate pontele și eclozarea acestora. Tratamentele trebuie aplicate când eclozarea ouălor s-a realizat în procent de 75 - 80%. În acest moment cele mai multe larve au vârsta I și II și nu s-au format vetrele de atac. PED-ul pentru larve este de 250 larve/mp (densitate în vetre).
Se recomandă respectarea momentului optim de tratament, evoluția atacului larvelor fiind extrem de rapidă. De regulă, tratamentele se efectuează la avertizare cu produse omologate.
Insecticide care pot fi utilizate în combatere: alfa - cipermetrin (Fastac); gama - cihalotrin (Vantex); lambda - cihalotrin (Karate - Zeon); tiacloprid (Biscaya, Calypso); clorpirifos + deltametrin (Pyrinex Quick) etc. Se recomandă respectarea dozelor de pe ambalaj și cele menționate în Codex (după Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România).
În combaterea biologică pot fi utilizate produse pe bază de Bacillus thuringiensis dar și entomofagii Chrysopa carnea, Coccinella septempunctata, Trissolchus sp., Trichograma sp. (după Constantin Popov et al., 2005).

Bibliografie:

Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I.,Tălmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală și specială, Editura „Alpha MDN”, Buzău, p. 306 - 309;

Popov C., Malschi D., Florica Vilău, Stoica V., 2005 - Insect pest management of Lema melanopa in Romania, Romanian Agricultural Research, No. 22: p.47-52.

Foto: dr. ing. Otilia Cotuna

Publicat în Cultura mare

Cu 546 voturi pentru, 39 voturi împotrivă și 76 abțineri, marți, 12 februarie 2019, plenul Parlamentului European de la Strasbourg a aprobat Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea durabilă a pesticidelor, a anunțat eurodeputatul Mihai Țurcanu pe pagina sa de socializare.

„Fac apel către statele membre să implementeze această directivă fără nicio amânare”, precizează europarlamentarul român. „Salut munca depusă de raportoare și susțin Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea durabilă a pesticidelor”.

Gestionarea integrată a dăunătorilor, mai spune Țurcanu, unul dintre aspectele subliniate de acest dosar, pune accentul pe creșterea unor culturi sănătoase, prin utilizarea unor metode care să afecteze cât mai puțin agro-ecosistemele și să încurajeze metode cât mai naturale de combatere a agenților de dăunare, și este una dintre prioritățile acestui raport, care merită toată atenția noastră!

Conform precizărilor lui Țurcanu, biodiversitatea este amenințată peste tot în lume. Ritmul de dispariție a speciilor este extrem de mare, de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât cel natural, adaugă acesta în postarea sa.

Scăderea biodiversității, alături de schimbările climatice, reprezintă cele mai grave amenințări la adresa mediului înconjurător, de care depinde și economia, și societatea.

Un sfert din speciile de animale se confruntă cu riscul dispariției, a conchis acesta.

Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, obiectiv esențial pentru obținerea unei producții agricole durabile

Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, în sensul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, reprezintă un obiectiv esențial pentru obținerea unei producții agricole durabile, și implicit, pentru asigurarea unui sistem agricol competitiv la nivel european și internațional.

În contextul asigurării compatibilității legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniul fitosanitar a fost transpusă în legislația națională Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34 din 27.06.2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Planul național de acțiune a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013. La definitivarea Planului național de acțiune s-au avut în vedere și dispozițiile actelor normative în vigoare care se referă la efectele utilizării produselor de protecție a plantelor, stabilite potrivit prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare.

Implementarea Planului național de acțiune vizează aspectele privind protecția sănătății publice și a mediului, practicile agricole durabile și protecția zonelor specifice, plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor, cerințele privind principiul precauției, respectiv interzicerea pulverizării aeriene, cu excepțiile prevăzute la art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, implementarea gestionării integrate a dăunătorilor cu luarea în considerare și a fertilizanților, în conformitate cu prevederile actelor normative naționale și europene.

Planul național de acțiune conține obiective și măsuri ce vizează reducerea dependenței de metodele chimice de combatere a dăunătorilor, a bolilor și a buruienilor, oferind astfel utilizatorilor profesioniști (fermierilor) informații specifice cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor și metodele nechimice alternative.

Reducerea dependenței de metodele chimice de protecție a plantelor diminuează impactul activităților de protecție a plantelor asupra florei și faunei sălbatice și conservarea biodiversităţii, în special, prin stabilirea de măsuri concrete de promovare a unor concepte de agromediu adecvate, cum ar fi rotația culturilor etc.

Publicat în International

Pe lângă o serie de probleme cauzate sectoarelor pomicol și viticol de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018, conform Jurnalului Agricol întocmit de Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) luni, 19 martie 2018 și intrat în exclusivitate în posesia noastră, în ultimele zile, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pot apărea pagube la culturile de grâu, de orz și de rapiță înființate pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute, cât și ca urmare a efectelor negative ale bolilor plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite.

La capitolul probleme înregistrate în pomicultură, cel mai mare grad de dăunare pare să fie înregistrat la ICDP Pitești – Mărăcineni acolo unde, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip.

În plus, în ceea ce privește pomicultura, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi de 66 la sută la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și de 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

Nu în ultimul rând, la capitolul culturi de câmp, frigul ar putea genera reduceri de producție în unele zone din sud-estul și estul țării.

Pomicultură

Potrivit datelor meteo furnizate de ANM București, respectiv informărilor fenologice provenite de la ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu, temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/maximele zilei anterioare) a variat, după cum urmează: la ICDP Pitești Mărăcineni, intervalul a fost de minus 5,6 grade Celsius – 3,8 grade Celsius; la SCDP Băneasa acesta a fost de minus 5,5 grade Celsius – 0,6 grade Celsius; la Bistrița, intervalul a fost de minus 4,1 grade Celsius – minus 1,2 grade Celsius; la SCDP Constanța intervalul a variat între minus 7 grade Celsius și minus 3 grade Celsius; la SCDCPN Dăbuleni temperatura a variat între minus 3,1 grade Celsius și 3,8 grade Celsius; la SCDP Geoagiu - 0,9 grade Celsius – 7,6 grade Celsius; la SCDP Iași - minus 11,5 grade Celsius – minus 5,7 grade Celsius; la SCDH Târgu Jiu - minus 2,2 grade Celsius – 7,4 grade Celsius, în timp ce la SCDP Voinești, intervalul a variat între minus 5,7 grade Celsius și 2,2 grade Celsius.

Pomii nu au pornit în vegetație, afirmă totodată cei de la ASAS, cu excepția SCDP Constanța. Acolo, soiul de migdal Sandi se află la începutul înfloririi, iar soiurile de piersic sunt în stadiul de buton roz și cele de cais în cel de buton alb. De asemenea, la ICDP Pitești – Mărăcineni, pomii se află la începutul umflării mugurilor la unele soiuri de măr și cireș și de dezmugurire la soiul de piersic – Filip și Redhaven, respectiv la speciile de arbuști fructiferi afin (Vaccinium corymbossum, soiurile Aurora, Liberty, Huron, Eliot, Duke, Safir, Simultan și Lax), coacăz negru (Ribes nigrum L., soiurile Ronix și Abanos), lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika, dezmugurit), cornul (Cornus mass L., dezmugurit) și socul (Sambucus nigra L.).

În ceea ce privește capitolul pierderi înregistrate de sectorul pomicol, la SCDP Iași, procentul mugurilor de rod afectați la cais (soiul Amiral) este de 15 la sută, iar la VT 950349 de 5%. În cazul piersicului (soiul Filip) vorbim de pierderi care însumează 10%, în timp ce la cireș (hibridul HC 930209 - extratimpuriu) pierderile sunt de 5 la sută.

La SCDP Constanța, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați înainte de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie la soiul Cardinal era de 21%, la Springcrest de 17%, la Redhaven de 11%, iar la Southland de 17,5%. La specia cais, procentul mugurilor de rod afectați în cazul soiului Neptun este de 4%, la Goldrich de 5 la sută, respectiv Mamaia - 6%. La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană.

Pentru SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 (minus 17,6 grade Celsius) este de 70%, în timp ce la piersic este de 10 la sută.

În cazul ICDP Pitești – Mărăcineni, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip și de 72 la sută la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș, soiul Sweetheart, procentajul este de 42% din cauza gerului din dimineața zilei de 1 martie 2018 (minus 20,4 grade Celsius în afara adăpostului meteo la 2 m de la nivelul solului).

Potrivit specialiștilor, în ceea ce privește temperaturile critice, la speciile pomicole la care mugurii de rod s-au umflat, pagube de 10 la sută pot apărea la temperaturi care variază în intervalul minus 8 grade Celsius - minus 9 grade Celsius pentru ca, la minus 16 grade Celsius - minus 17 grade Celsius, pagubele provocate mugurilor de rod să ajungă până la 90 de procente. La speciile piersic și cais în faza de buton roz sau alb, limita de rezistență este de minus 4 grade Celsius pentru 10 la sută pierderi, respectiv minus 10 grade Celsius pentru 90% pagube.

Viticultură

Temperaturile înregistrate de specialiști în zonele viticole (minima absolută) au variat, astfel că în cazul Podișului Transilvaniei (podgoria Târnave) temperatura a fost de 4 grade Celsius. În plus, în ceea ce privește Dealurile Moldovei (podgoria Iași) temperatura a fost de minus 8,9 grade Celsius, în podgoria Odobești temperatura măsurată a fost de minus 6,4 grade Celsius, iar în podgoria Dealul Bujorului (ambele tot în zona Dealurilor Moldovei), termometrul a indicat minus 6,2 grade Celsius. În ceea ce privește Dealurile Munteniei și Olteniei, temperatura înregistrată a fost de minus 4 grade Celsius în podgoria Dealu Mare - centrul viticol Pietroasa, de minus 4,4 grade Celsius în centrul viticol Valea Călugărească, iar la podgoria Ștefănești temperatura măsurată a fost de minus 3,9 grade Celsius. Pentru V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat) temperatura a fost de minus 2 grade Celsius. Nu în ultimul rând, în cazul Colinelor Dobrogei (podgoria Murfatlar) temperatura din termometru a indicat minus 2,0 grade Celsius.

Deocamdată, conform specialiștilor ASAS, plantațiile viticole nu au pornit în vegetație.

Chiar și așa, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi cuprinse între 26 la sută la soiul Gelu și 66% la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și între 30 de procente la soiul Fetească Regală și 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectuarea tăierilor de compensare”, menționează specialiștii ASAS.

Culturi de câmp

În ziua de luni, 19 martie 2018, în estul și în sudul țării s-a înregistrat un episod de iarnă târzie. Potrivit măsurătorilor raportate către ASAS, temperaturile maxime din zonele cu culturi de toamnă au variat de la minus 8,4 grade Celsius (la Rădăuți) la 9,5 grade Celsius (Sibiu). În Moldova, temperaturile minime au coborât sub minus 10 grade Celsius (minus 11,6 grade Celsius la Roman), dar stratul de zăpadă a ajuns până la 20 de cm.

În Bărăgan, temperaturile minime au coborât până la minus 6,4 grade Celsius la Slobozia, dar stratul de zăpadă a fost foarte subțire. În restul regiunilor de interes temperaturile minime nu au scăzut sub minus 5 grade Celsius.

La Fundulea, temperatura maximă a aerului (la ora 01:00) a fost de 3,8 grade Celsius, valoarea minimă (la ora 20:00) a fost de minus 5,2 grade Celsius, iar valoarea medie a fost de minus 1,7 grade Celsius. Stratul de zăpadă a fost de 1 cm, în timp ce temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fost de 6,8 grade Celsius.

Bazându-se pe datele din teren cu privire la starea culturilor de grâu, de orz și de rapiță, cercetătorii ASAS au constatat că starea de vegetație a acestora este una staționară (creșterea vegetativă a fost oprită de temperaturile mai scăzute). În zonele sudice și parțial în Transilvania plantele sunt decălite și pot fi afectate sever de temperaturi mai scăzute de minus 6 grade Celsius la nivelul nodului de înfrățire.

Tot ei au precizat că activitatea dăunătorilor (inclusiv Tanymecus, a cărei prezență a fost semnalată în urmă cu două zile în câmpurile laboratorului de protecția plantelor de la INCDA Fundulea) a fost stopată de către temperaturile scăzute și umiditatea ridicată.

„Vor fi avantajate insectele care și-au întârziat reluarea activității, iar primul val de atac va avea, probabil, o intensitate mult mai scăzută sau mai tardivă decât ar fi avut fără acest episod de iarnă târzie. Bolile plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite vor fi favorizate de cantitatea mare de frunze moarte”, precizează acesta în Jurnalul Agricol din 19 martie 2018.

În ceea ce privește pierderile care au fost înregistrate la aceste culturi, cercetătorii au constatat reduceri ale aparatului foliar, precum și pierderi probabile pentru genotipurile sensibile. Cu toate acestea, ei spun că sunt încă perspective bune de refacere pentru genotipurile rezistente cultivate cu tehnologia optimă, deși sunt de așteptat reduceri de producție în unele zone din sud-est și est. Mai mult decât pierderile directe cauzate de ger, pot apărea pagube suplimentare, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute.

Publicat în Tehnica agricola

Un nou program de cercetare avansată denumit sugestiv „Insecte-Aliat”, dezvoltat de personalul militar specializat al DARPA, va avea drept scop livrarea unor gene modificate prin intermediul dăunătorilor-vector direct plantelor mature ale celor mai cunoscute culturi agricole, de-a lungul unui an agricol.

 

Ar putea fi mai puțin evident pentru oameni, dar viața unei plante este plină de pericole, susțin specialiștii DARPA într-un articol postat pe site-ul entității de cercetare militară a SUA. Virusuri, dăunători, fungi, erbicide, secetă, poluare, salinitate, inundații și îngheț – plantele de care suntem cu toții dependenți în goana de zi cu zi pentru alimentație, aer curat și producția unor materiale sunt amenințate de o întreagă pleiadă de pericole, atât de sorginte naturală, dar și de cele generate de mâna omului. Prin extensie, populațiile umane sunt expuse riscului atunci când securitatea alimentară se află în pericol, iar bazele agricole ale economiei globale pot fi destabilizate, în special atunci când amenințările la adresa plantelor apar pe nepuse masă.

 

Fermierii, dar și cei care se ocupă cu sănătatea plantelor, folosesc instrumente agrotehnice pe termen lung, cum sunt rotația culturilor, hibridarea selectivă, pesticidele, debarasarea terenurilor prin tăiere și incinerare, respectiv carantină, adăpostirea plantelor și protecția lor împotriva efectelor patogenilor, dăunătorilor și pericolelor de mediu. Însă, aceste metode se pot dovedi uneori ineficiente și neprietenoase cu mediul și pot genera costuri serioase (scumpe și diversificate) cu infrastructura. Și, în timp ce oamenii de știință și producătorii agricoli își orientează atenția din ce în ce mai mult către tehnicile moleculare de îmbunătățire a rezistenței la diferitele varietăți de plante, în prezent, uneltele genomice nu permit alterarea caracteristicilor plantelor mature.

 

Noul program de cercetare avansată al DARPA ar urma să furnizeze o alternativă la răspunsul tradițional destinat combaterii amenințărilor la adresa agriculturii prin utilizarea geneticii avansate. DARPA propune astfel să impulsioneze implementarea unui nou sistem, natural și eficient, în doi pași, de transfer al unor gene modificate în plante: insectele-vectori și virusurile pe care acestea ar urma să le transmită.

 

Prin intermediul noului proces, cercetătorii-militari ai DARPA își doresc să transforme anumite insecte dăunătoare în „Insecte-Aliat”, în fapt chiar numele sugestiv al campaniei. „Insectele consumă plante și astfel le transmit acestora marea majoritate a virusurilor dăunătoare”, a spus Blake Bextine, managerul de program DARPA pentru conceptul Insecte-Aliat. „DARPA plănuiește să stăpânească puterea acestui sistem natural prin construcția unor gene în interiorul virusurilor plantelor, care pot fi transmise insectelor și care pot conferi trăsături protective plantelor-țintă, cu care acestea se hrănesc”.

 

Cele trei zone tehnice ale programului „Insecte-Aliat” - designul trăsăturilor, optimizarea insectelor-vector și terapia genetică selectivă a plantelor mature - vor fi transforma împreună, rapid, plantele mature, astfel încât să se protejeze împotriva perturbării bunului mers al agriculturii generată de factori naturali și intenționați, fără nevoia unei infrastructuri extensive. Cunoștințele de bază și uneltele uzuale de lucru dezvoltate în cadrul acestui program dezvoltat de DARPA ar putea îmbunătăți și mai mult inovarea în agricultură.

 

Una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor existentă în prezent – hibridarea selectivă pentru ameliorare – implică în mod obișnuit de la cinci la șapte ani de muncă pentru identificarea genelor protective relevante și un alt deceniu sau chiar mai mult pentru a disemina trăsăturile dorite printre populațiile de plante. Programul DARPA - „Insecte-Aliat” - își propune să genereze efectele trăsăturilor genetice de-a lungul unui singur an agricol. Oamenii de știință implicați în proiect ar urma să dezvolte sisteme similare cu cele care generează virusurile obișnuite ale plantelor, insectele erbivore și culturi-țintă, iar apoi să le pună pe aceeași lungime de undă „genetică”, în vederea maximizării transmisiei și absorbției de trăsături de-a lungul întregii populații de plante-țintă și cu transmisie zero către plantele care nu fac obiectul studiului.

 

„Din punct de vedere istoric, modificarea genetică a plantelor a fost efectuată doar pe embrionii plantelor, în interiorul laboratoarelor, folosind țesuturi de cultură”, a mărturisit Bextine. „Transformarea în masă a plantelor mature s-ar transforma într-o realizare enormă pentru știință și ar pregăti terenul pentru viitoarele descoperiri din agricultură”.

 

Programul „Insectele-Aliat” va beneficia de o schemă bine pusă la punct, în vederea prevenirii riscurilor biotehnologice și de susținere a unui nivel înalt de biosecuritate. Toată munca se va desfășura în laboratoare închise, sere și alte unități securizate.

Publicat în Tehnica agricola

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, atrage atenția că semănatul culturii de rapiță, în debutul sezonului agricol 2016-2017, ar putea fi în pericol dacă materialul semincer nu va fi tratat loco cu neonicotinoide, în condițiile în care prognoza agrometeorologică indică o vreme favorabilă prezenței și înmulțirii insectelor dăunătoare, motiv pentru care solicită în scris (din nou) Ministerului Agriculturii să întreprindă măsurile necesare, astfel încât să fie acordată o nouă derogare de tratament pentru această cultură.

„În contextul actual în care prognozele meteorologice sunt favorabile prezenței și înmulțirii dăunătorilor, în care, în toate zonele mari cultivatoare de rapiță, se semnalează prezența într-un grad crescut a dăunătorilor menționați, se poate aprecia că este hazardat a semăna cultura de rapiță, în absența tratamentului împotriva dăunătorilor”, afirmă Laurențiu Baciu. „Dorim să atragem atenția Ministerului Agriculturii asupra faptului că, în cazul acordării unei noi derogări pentru această cultură, este extrem de important a se ține cont de faptul că industria de semințe nu are stocuri de semințe de rapiță tratată și, de asemenea, în conformitate cu Regulamentul de restricționare a neonicotinoidelor, nu va exista nici posibilitatea aducerii în țară a semințelor deja tratate, din alte state membre ale UE. În aceasă situație, tratamentul semințelor va trebui realizat doar în țară, dar pentru acest lucru, o decizie va trebui luată de autorități, urgent, pentru a permite accesul fermierilor la semințe tratate, în această campanie de toamnă, care se apropie”.

Conform documentului cu numărul 164/8 iulie 2016, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), organizație reprezentativă a fermierilor, dorește să atragă din nou atenția asupra importanței și necesității utilizării în continuare, în campania agricolă din toamna anului 2016, a semințelor de rapiță tratate cu insecticide neonicotinoide.

„Ne exprimăm îngrijorarea față de impactul profund negativ pe care lipsa tratamentului cu insecticide la semințe o va avea asupra producției de rapiță din această toamnă. Suntem conștienți de faptul că, nici până în prezent, nu există pe piață soluții alternative de tratament al semințelor pentru a proteja culturile”, mărturisesc cei din LAPAR. „Ne exprimăm din nou încrederea că autoritățile din România vor înțelege importanța, necesitatea și beneficiile folosirii, în continuare, a acestei tehnologii de către fermierii români și rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru orice clărificari pe care le veți considera necesare”.

La mijlocul lunii iulie 2015, tot la solicitarea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și a Asociației Producătorilor de Semințe din România, țara noastră primea o derogare de 96 de zile în care semințele de rapiță puteau fi tratate cu neonicotinoide. Substanțele pentru care s-a dat aprobare temporară de la Bruxelles în 2015 au fost Nuprid AL 600 FS și Modesto 480 FS.

Fermierii și companiile erau atenționați că este interzisă crearea de stocuri de produs/sămânță tratată după data de 30.10. 2015.

Autorizația pentru folosirea neonicotinoidelor la tratarea semințelor de rapiță pentru campania de toamnă 2015 intra în vigoare la data de 30 iulie, anul trecut.

Publicat în Cultura mare

Chimiștii străini de la Wendelin Stark, parte din ETH Zurich, au reușit să dezvolte un nou tip de înveliș de sinteză menit să protejeze boabele de grâu de a fi mâncate de insecte dăunătoare.

În demersul lor, oamenii de știință s-au inspirat de la „umila” piersică și de la alte fructe din Familia Rosaceae.

Câteva straturi de acid polilactic învelesc bobul de grâu. O enzimă este încastrată în stratul cel mai de adâncime, în timp ce straturile de mijloc conțin amigdalină. Insectele pot elibera aceste două tipuri de substanțe în timp ce se hrănesc, obligând astfel enzima să convertească amigdalina în acid cianhidric. Această substanță poate slăbi sau omorî larvele insectelor.

„Nu sparge sâmburele de piersică și nu mânca miezul, este toxic!”. Cu toții cunoaștem sfatul pe care părinții ni-l dădeau în copilărie, înainte să înfulecăm prima noastră piersică. Miezul sâmburelui de piersică, ascuns în învelișul tare, similar cu cel al unei nuci, conține amigdalină, o substanță care se poate degrada în acid cianhidric în interiorul stomacului.

Însă piersicile, caisele și migdalele nu și-au dezvoltat acest sistem de apărare astfel încât să-i țină la distanță pe copii din a savura aceste fructe. În fapt, vorbim de capacitatea naturii de a proteja materialul semincer de a fi distrus de insecte.

Un grup de cercetători ai Wendelin Stark, parte a ETH Zurich, s-au inspirat din asta și au copiat în laborator sistemul defensiv al migdalului amar (Amygdalus communis var. amara), precum și al altor membri ai familiei Prunus. În prezent, ei dezvoltă un înveliș destinat protecției materialului semincer și care funcționează într-un mod similar cu acest model natural și care să fie la fel de eficace, însă care nu interferează cu germinația și este și biodegradabil pe deasupra.

Cianidele sunt sub-produse rezultate din hrănirea insectelor

Pentru a determina eficiența învelișului protector, cercetătorii au testat diferitele secvențe de straturi. Secvența care într-un final s-a dovedit a fi cea mai eficientă este compusă din mai multe straturi de acid polilactic (PLA), o substanță care este inofensivă atât oamenilor, cât și mediului. Ultimul strat, cel intern, conține o enzimă. Deasupra sa este un strat de acid polilalctic pur, urmat de două straturi în care precursorul de acid cianhidric – amigdalina – este încastrat, aceeași substanță existentă în miezul sâmburilor de migdal amar. Ultimul strat este compus din acid polilactic pur.

Dacă o larvă a unei insecte consumă aceste straturi, amigdalina este eliberată, iar apoi și enzima. Cele două substanțe se amestecă, iar amigdalina se descompune în acid cianhidric, component care taie apetitul larvei sau chiar o ucide.

Testare cu succes pe insectele dăunătoare. Cariul depozitelor, lovit cel mai tare

În colaborare cu institutul Julius Kühn din Berlin, cercetătorii au testat eficiența tratamentului lor pe o varietate de insecte dăunătoare cerealelor. Sistemul de apărare al migdalului amar s-a dovedit deosebit de eficace împotriva larvelor viermilor de făină (Tenebrio molitor), molia indiană de cămară (Plodia interpunctella), cât și a celor de dăunători ai depozitului cum este cazul cariului cerealelor (Rhyzopertha dominica). Acesta din urmă cauzează pagube considerabile depozitelor de grâu de pe întreg mapamondul.

Un număr semnificativ mai mic de adulți de cariul depozitelor au eclozat pe semințele învelite cu stratul protector, față de cele neprotejate. S-au reprodus într-un număr mult mai mic, iar larvele au crescut mai încet, deoarece mâncaseră mai puțin.

Cu toate acestea, învelișul nu a protejat 100% împotriva tuturor insectelor dăunătoare boabelor de grâu: tratamentul nu a fost eficient împotriva gărgăriței grâului (Sitophilus granarius). Acest tip de insectă dăunătoare nu-și depun ouăle pe bobul de grâu, în schimb efectuează o gaură în el, le depune în interior după care o sigilează. Larvele consumă bobul de grâu din interior, fapt care face ca acestea să nu intre în contact direct cu învelișul.

În plus, cercetătorii au fost capabili să demonstreze în condiții de laborator și în câmp că tratamentul nu a interferat cu germinața boabelor de grâu. În laborator, 98 la sută din materialul semincer protejat de acest înveliș au germinat. În condiții de câmp, bobul de grâu cu înveliș protector a germinat puțin mai târziu decât cele obișnuite, iar planta s-a dezvoltat inițial puțin mai greu. Chiar și așa, plantele de grâu au fost capabile să recupereze startul pierdut să ajungă la maturitate.

Un posibil înlocuitor al pesticidelor clasice

„Am demonstrat că acest nou tip de înveliș funcționează: cerealele sunt protejate de atacul insectelor și sunt utilizabile în condiții de câmp”, au explicat autorii studiului, Carlos Mora și Jonas Halter. Utilizarea acestui tip de tratament este la fel de eficient precum spreierea și nici mai scumpă decât utilizarea insecticidelor.

Cercetătorii ETH sunt convinși că acest tip de înveliș protector poate fi utilizat cu succes și la alte tipuri de culturii agricole.

„Metoda are potențial de a înlocui anumite pesticide sintetice”, este de părere Carlos Mora. „Nu doar că acest înveliș este biodegradabil, însă acesta asigură că materialul semincer își păstrează calitățile și în depozite”.

Lucrarea a fost publicată în data de 13 aprilie 2016 în Journal of Agricultural and Food Chemistry.

Măsuri clasice de combatere a dăunătorilor de depozit

Specialiștii români în protecția plantelor spun că depozitarea producției agricole peste iarnă presupune luarea unor măsuri de combatere a dăunatorilor de orice fel, care pot compromite și distruge tot ceea ce a fost stocat.

„Este absolut necesar controlul periodic al materialelor depozitate, deoarece există în permanență pericolul infestării cu dăunători de depozit, cum sunt și insectele (gărgărița orezului depozitat - Sitophilus oryzae, cariul cerealelor - Rhyzopertha dominica, gândacii făinii - Tribolium confusum, Tribolium castaneum, gărgărița grâului depozitat - Sitophilus granarius, gândacul tutunului - Lasioderma serricorne, gândacul din Surinam - Oryzaephilus surinamensis, molia fructelor uscate - Plodia interpunctella, gărgărița fasolei - Achanthoscelites obtectus s.a.), acarienii (acarianul făinii - Acarus siro) și alții”, afirmă dr. Viorel Rotaru și ing. Vicențiu Cremeneanu.

Aceștia produc pagube considerabile semințelor depozitate prin pierderi în greutate, reducerea germinației, modificarea compoziției și aspectului produselor, îmbolnăviri ale consumatorului etc.

În acest context se au în vedere unele aspecte esențiale privind prevenirea și combaterea unor eventuale atacuri, și anume controlul permanent al temperaturii și umidității din spațiile de depozitare pentru evitarea condițiilor favorabile atacului unor dăunători asupra semințelor sau materialului de plantat, combaterea rozătoarelor din diferite spații de depozitare ș.a.

Publicat în Tehnica agricola

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista