Institutele sau staţiunile de cercetare-dezvoltare care au ca obiect de activitate testarea şi înregistrarea soiurilor au fost incluse pe lista beneficiarilor schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, transmite Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), printr-un comunicat de presă remis la redacție, miercuri, 2 ocrombrie 2019.

Modificările au fost aprobate în şedinţa de miercuri a Executivului printr-o Hotărâre care modifică HG nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

„Prin prezentul act normativ, se completează lista beneficiarilor schemei de ajutor de stat ce vizează institutele/staţiunile de cercetare-dezvoltare, eliminându-se astfel situaţiile discriminatorii privitoare la institutele care au ca obiect de activitate testarea şi înregistrarea soiurilor la accesarea schemei de ajutor, începând cu anul 2020. (...) Aceste modificări vizează includerea institutelor care au ca obiect de activitate testarea şi înregistrarea soiurilor în categoria beneficiarilor schemei de ajutor de stat prin reducerea accizei la motorina utilizată şi completarea resurselor financiare necesare pentru plata ajutorului de stat aferent perioadei aprilie-iunie 2019”, se arată în comunicat.

Conform documentului de presă, impactul financiar ca urmare a acestei măsuri este de 15,606 milioane de lei, iar suma se va asigura din bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pe anul 2019.

În cadrul deschiderii ședinței de guvern de miercuri, 2 octombrie 2019, premierul Viorica Dăncilă a declarat că Executivul pe care îl conduce completează schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină, astfel încât să beneficieze de costuri mai mici ale lucrărilor agricole și institutele care au ca activitate testarea și înregistrarea soiurilor.

„Asigurăm finanțarea necesară prin majorarea fondurilor bugetare alocate în acest an subvenției la motorină, de la 580 de milioane de lei, la peste 595 de milioane de lei, astfel încât să creștem numărul beneficiarilor”, a conchis Dăncilă.

Publicat în Știri interne

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, cu ocazia celei de-a doua ediții a Zilei Porumbului – Iași, dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, recunoaște că tinerii angajați în sectorul cercetării agricole vin doar pentru a dobândi experiența necesară migrării către alte companii cu capital străin.

El mai spune că majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea și își dorește ca statul român să se implice mai mult și să finanțeze mai consistent cercetarea agricolă.

În data de 26 septembrie a avut loc cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași, 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Revista Fermierului: Domnule Oprea, pe masa de prezentare a INCDA Fundulea putem observa expuși o serie de hibrizi de porumb cu notorietate printre fermierii români. Vorbiți-ne, vă rugăm, despre cei care sunt căutați cel mai mult de producătorii agricoli din Moldova.

Grigore Oprea: În cadrul lotului demonstrativ de la Târgul Frumos, INCDA Fundulea a fost prezent cu cinci hibrizi de porumb. Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută). Urmează Fundulea F 376 (FAO 470, umiditate la recoltare 27,87 la sută, 10 165 kilograme boabe porumb/ha STAS), Fundulea F 423 (FAO 470, umiditate la recoltare 25,10 la sută, 10 305 kilograme boabe porumb/ha STAS), Oituz (FAO 350, umiditate la recoltare 18,83 la sută, 10 055 kilograme boabe porumb/ha STAS) și Paltin (FAO 460, umiditate la recoltare 24,67 la sută, 10 499 kilograme boabe porumb/ha STAS). Cei doi din urmă au prins foarte bine în județele din Moldova, în special în Iași și în Botoșani.

Ca o paranteză, hibridul Fundulea F 423 (semisticlos) se cultivă foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânță hibridă de la Fundulea, o distribuie fermierilor și apoi recoltează sămânța comercială pentru a face mălai grișat.

Revenind, un alt hibrid consacrat este Olt. Acesta se cultivă pe 1 500 de ha de loturi de hibridare la nivel național, iar Fundulea F 376 se cultivă pe 500 de ha. Olt este hibridul cu suprafața cea mai mare dintre loturile de hibridare.

Singurul lucru la care mai este de lucrat la hibrizii Fundulea, la cei semitardivi, grupa FAO 400-500, este acela că nu pierd mai repede apa și nu pot fi recoltați mecanizat. Cum toată lumea vrea să recolteze mecanizat, asta ni se reproșează în prezent.

Mai sunt însă 10-20 la sută dintre fermieri care au o vârstă respectabilă și care, în spatele casei, doresc să aibă un porumbar în care să aibă un astfel de hibrid, cu știulete mare, bob dentat, foarte mare.

R.F.: Care este punctul dumneavoastră de vedere, în calitate de specialist, cu privire la semănatul cu semințe din pătul? Unii mici fermieri încă mai practică un astfel de tip de însămânțare a porumbului.

G.O.: Micilor agricultori le recomand să nu păstreze sămânța din pătul, ci să cumpere sămânță hibridă, deoarece sămânța din pătul începe să se desfacă în formele parentale din care este alcătuită, până când ajunge la dezintegrare, la linia-mamă și la linia-tată. Acest fenomen se produce treptat, în primul an - 10 la sută, al doilea - 20% etc. Se desface până la 50 la sută în formele parentale din care este alcătuită sămânța respectivă.

R.F.: Mai avem cercetare specializată în România, în condițiile în care INCDA Fundulea se luptă să supraviețuiască pe o piață concurențială acerbă?

G.O.: Încercăm să ne menținem pe această piață. Ca dovadă, participăm la loturile demonstrative organizate la zilele porumbului de prin țară. În România, mai sunt două stațiuni, și anume cea de la Turda și cea de la Lovrin care crează hibrizi de porumb. Pentru Moldova erau două stațiuni – cea de la Podul Iloaiei și cea de la Suceava. Cele două creau hibrizi de porumb timpurii și foarte timpurii. În prezent, cercetare românească găsim la Fundulea, Turda și Lovrin (puțin).

R.F.: Cum reușiți să atrageți tinerii în cercetarea românească, să-i țineți în țară și să le împărtășiți din experiența dumneavoastră?

G.O.: Din păcate, în cercetarea românească, tinerii vin doar pentru un CV. Pleacă apoi la alte firme și se angajează în baza experienței de la Fundulea, de exemplu. Stau doi-trei ani și apoi pleacă unde găsesc locuri mai bune. Majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea.

Salariile sunt foarte mici, nu sunt motivante. Din păcate, nici alte facilități nu se acordă.

R.F.: Există viitor pentru cercetarea românească?

G.O.: Viitor ar exista, dacă statul s-ar implica și ar da și ceva bani pentru cercetarea agricolă, în special. Cred că suntem singura țară de pe continentul european pentru care statul nu acordă un leu cercetării agricole.

R.F.: În ceea ce privește cota de piață, dintre produșii INCDA Fundulea, care este cel mai cunoscut hibrid de porumb?

G.O.: Pe zona Moldovei, trei hibrizi sunt mai reprezentativi, și anume Oituz, Olt și Paltin. Dacă în 1998 aveam 12 000 de ha de loturi de hibridare numai cu hibrizi românești și aproape 90 la sută din sămânță era produsă la Fundulea, acum cota de piață este de 12-15 la sută, din care 9-10 la sută este Olt.

R.F.: Considerați că porumbul reprezintă o cultură de viitor pentru agricultura românească?

G.O.: Porumbul reprezintă viitorul agriculturii românești, cu condiția ca prețurile de achiziție să fie unele atractive. De câțiva ani de zile, porumbul este cultura care aduce cel mai mare profit.

Publicat în Interviu

Pentru a putea obține proteine menite să acopere nevoile de hrană ale unei populații în creștere, dar și să stimuleze sectorul agricol, firme cu notorietate în domeniu analizează modalități prin care pot fi folosiți microbii în cele două direcții, scriu cei de la Financial Times.

De exemplu, Calysta, o companie care a colectat 30 de milioane de dolari, anul acesta, de la investitori precum BP și Cargill, produce hrană pentru peşti din microbi care proliferează în mod natural, folosind metanul ca sursă de energie.

Și Sustainable Bioproducts, cu sediul în Chicago, SUA, încearcă să dezvolte, la rândul ei, proteine comestibile din extremofile - organisme care pot supravieţui în medii extreme -, pe care le colectează din izvoarele termale vulcanice din Parcul Naţional Yellowstone. Compania a reuşit să obţină o finanțare de 33 de milioane de dolari de la investitori precum Danone, din Franţa, respectiv Archer Daniels Midland, şi speră să lanseze pe piaţa americană înlocuitori de proteine în următoarele 12 - 18 luni.

Microbii în slujba mediului

În ceea ce priveşte agricultura, un număr din ce în ce mai mare de companii, precum Joyn Bio, Pivot şi Indigo, caută să valorifice microbii care se găsesc pe rădăcini şi în sol pentru a proteja şi a stimula culturile. Aceştia ar putea contribui la reducerea cantităţilor de substanţe chimice folosite în agricultură, menţinând în acelaşi timp randamentele.

Pe baza unor tehnici avansate disponibile în prezent, cum sunt secvenţierea ADN-ului şi metode de screening, cercetătorii pot să analizeze microbii şi structura acestora. Unele startup-uri pot recrea microbii prin intermediul ingineriei genetice.

În ultima vreme, unele companii se îndreaptă spre fermentarea de înaltă tehnologie, pentru a transforma microorganismele în proteine cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al biotehnologiei de vârf.

Printre alte companii care folosesc microbi şi metode de fermentare, se numără și MycoTechnology, care transformă proteine din leguminoase şi orez, descompuse cu ajutorul miceliilor de ciuperci shiitake sau alți fungi, în ingrediente pentru alimente.

Investițiile în astfel de companii au crescut cu aproape 40% în 2018, comparativ cu 2017, la 511 milioane la nivel global, potrivit PitchBook, furnizor de date în domeniu.

Tot în ceea ce privește sectorul agricol, microbii sunt o variantă demnă de luat în seamnă, în condițiile în care folosirea excesivă a substanțelor chimice sintetice are un impact semnificativ asupra mediului. Produsele pentru protecția plantelor și fertilizatorii folosiți în agricultura intensivă sunt responsabili pentru reducerea fertilității solului, iar apele reziduale deversate în mare sunt o cauză a „zonele moarte” întâlnite de-a lungul coastelor.

Utilizarea microorganismelor în aceste sectoare întâmpină însă și dificultăți, cum sunt costurile de producție mai mari și o muncă de convingere a consumatorului mai intensă. Noile produse și tehnologii folosite în agricultură sunt privite cu scepticism de fermieri care, în trecut, au fost dezamăgiți de eficacitatea scăzută a fertilizatorilor bio.

Publicat în Tehnica agricola

În sectorul agricol, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie, menite să permită fermierilor europeni alinierea la standardele tot mai înalte de mediu şi climă, a declarat, marţi, 4 iunie 2016, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii informale a miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului din statele membre ale blocului comunitar (UE28).

„Am reiterat astăzi necesitatea de a readuce în discuţie cercetarea agricolă şi bioeconomia, elemente catalizatoare pentru agricultură, luând în considerare viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune. În domeniul agriculturii, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie, menite să permită fermierilor din ţările UE alinierea la standardele tot mai înalte impuse de PAC, mai ales la cele de mediu şi climă. Vreau să subliniez, de asemenea, demersurile Uniunii Europene pentru susținerea cercetării și inovării, concretizate în programul-cadru de cercetare actual al UE «Orizont 2020», politica de dezvoltare rurală şi strategia pe termen lung intitulată «O abordare strategică a cercetării şi inovării în domeniul agriculturii în UE», finalizată de Comisie în iulie 2016. În cadrul dezbaterii, discuţiile au fost legate de faptul că politicile solide şi instrumentele adecvate au o deosebită relevanţă pentru a asigura transmiterea către fermieri a cunoştinţelor şi a rezultatelor acestor cercetări”, a spus Daea.

El a precizat că modernizarea în noua Politică Agricolă Comună trebuie să se axeze, în principal, pe construirea unui sistem funcţional de cunoaştere şi inovare agricolă (AKIS), dar şi pe cooperarea şi integrarea sectorului primar în lanţurile de valori bioeconomice pentru asigurarea dezvoltării durabile.

„Ideea unanim exprimată a fost aceea că, în domeniul agriculturii, cercetarea trebuie să joace un rol fundamental în dezvoltarea soluţiilor identificate pentru un viitor care să respecte obiectivele europene şi pe cele de dezvoltare durabilă, în conformitate cu specificul local. De asemenea, vreau să reamintesc că strategia «O bioeconomie durabilă pentru Europa - Consolidarea legăturii dintre economie, societate şi mediu» a fost actualizată de către Comisia Europeană în octombrie 2018, punându-se accentul, în special, pe conceptele de durabilitate şi circularitate, cu scopul de a promova reînnoirea sectoarelor industriale, modernizarea sistemelor de producţie primară, protecţia mediului şi îmbunătăţirea biodiversităţii”, a adăugat şeful MADR.

În decembrie 2018, în cadrul Consiliului de Agricultură şi Pescuit, miniştrii Agriculturii din statele UE au realizat un schimb de opinii pe această temă, însă atenţia oficialilor europeni s-a concentrat asupra modului în care se poate valorifica potenţialul bioeconomiei şi pe stimularea creşterii economice.

Daea a afirmat că, în cadrul Preşedinţiei României, Consiliul a reanalizat subiectul bioeconomiei, în baza a trei aspecte propuse de ţara noastră: schimbul de bune practici, bioeconomia şi viitoarea PAC, bioeconomia în Orizont Europa.

„Preşedinţia română a identificat bioeconomia drept una dintre priorităţile sale marcante, organizând în acest sens Conferinţa la nivel înalt privind cercetarea agricolă - bază de dezvoltare a agriculturii europene, a zonelor rurale şi a bioeconomiei, eveniment care a avut loc la Bucureşti în data de 5 aprilie 2019. Această conferinţă a avut o serie de obiective ambiţioase: identificarea soluţiilor care să permită o integrare largă a agriculturii în bioeconomie, în economia circulară şi participarea mai amplă a ţărilor din Europa de Est la programul UE pentru cercetare şi inovare Orizont 2020, stabilirea priorităţilor în domeniul cercetării agricole pentru a îndeplini noile cerinţe privind bioeconomia şi economia circulară”, a adăugat ministrul român al Agriculturii.

De asemenea, în cadrul Consiliului de marţi, miniştrii au împărtăşit puncte de vedere cu privire la modul prin care s-ar putea asigura o orientare mai bună a politicii, pentru a face viabil un nou model de afaceri agricole, în special în sectorul bioeconomiei, dar şi pentru a-i încuraja pe fermieri să se îndrepte către inovare şi cercetare.

Nu în ultimul rând, ministrul Daea a anunţat că, în cadrul reuniunii, a avut loc şi o informare din partea Preşedinţiei despre stadiul pregătirii candidatului unic al UE la postul de director general al FAO.

„Sunt alegeri foarte importante, pentru care, prin efortul preşedinţiilor anterioare, Uniunea Europeană a reuşit de această dată să propună o candidatură unică, cea a doamnei Catherine Geslain Lanéelle, fiind prima femeie candidat pentru acest post de când FAO a fost fondat acum 70 de ani. Perioada de prezentare a candidaturilor pentru funcţia de DG FAO a fost deschisă de la 1 decembrie 2018, până în data de 28 februarie 2019, iar Catherine Geslain-Lanéelle şi-a prezentat cererea la începutul lunii decembrie 2018”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale UE, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, acesta este un domeniu esenţial pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă.

Publicat în România Agricolă

Modalitățile de combatere şi eradicare a pestei porcine africane (PPA) disponibile în acest moment sunt costisitoare, consumatoare de resurse financiare, umane și administrative și au un important impact economic și social, motiv pentru care este necesară alocarea de sume distincte și consistente pentru cercetare, se precizează în intervenția ministrului Agriculturii, Petre Daea, în cadrul Conferinței la nivel înalt cu tema „Bolile transfrontaliere în Europa: Importanța cooperării internaționale pentru creșterea sustenabilă a animalelor”, care a avut loc joi, 6 septembrie 2018, la Bruxelles.

Din nefericire, a adăugat acesta, țara noastră a fost și este înconjurată de existența bolilor ce fac obiectul dezbaterilor din cadrul conferinței de la Bruxelles și, chiar și cu măsurile de prevenție luate, România se luptă cu dermatoza nodulară contagioasă, influența aviară, pesta micilor rumegătoare și nu numai.

Petre Daea a mai spus că virusul pestei porcine africane (PPA), care a existat în vecinătatea țării încă din 2012, acum este prezent și în România, cu o evoluție severă începând din vara acestui an.

În acest context, Daea a afirmat că este necesar ca mecanismele de combatere şi eradicare a PPA să fie îmbunătăţite.

„Deşi avem mecanisme de lucru, puse în valoare la potenţialul maxim, s-au dovedit că nu sunt perfecte şi nici nu pot fi în lupta cu perfida manifestare a virusului, dar cu siguranţă pot fi îmbunătăţite. Mecanismele actuale sunt costisitoare, consumatoare de resurse financiare, umane şi administrative şi au un important impact economic şi social. Deşi avem între noi comunicare şi sprijin generat de interesul comun, viaţa demonstrează că nu este suficient, iar virusul înaintează teritorial. Am spus-o şi o repet cu această ocazie, ca mod de abordare în perspectivă, că este necesară alocarea de sume distincte şi consistente pentru cercetare”, se amintește în scrisoarea de poziție a ministrului român al Agriculturii.

În opinia sa, Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să dea răspuns prin structura bugetară la cele două teme de perspectivă, modificările climatice şi prevenirea/combaterea bolilor şi dăunătorilor, care trebuie să se concretizeze în abordări pragmatice cu file distincte de buget în cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027.

„În planul practic de abordare a luptei cu acest monstru care trece graniţele statale, trebuie ca serviciile veterinare să analizeze şi să modeleze noi scheme de lucru în lupta cu boala. România este şi va fi parte în lupta comună împotriva bolilor animalelor, folosindu-ne de experienţa proprie şi de analiza temeinică în interpretarea evoluţiei acestora, pentru îmbunătăţirea metodelor de lucru atât de necesare în eradicarea lor. Numai împreună vom face faţă acestor încercări!”, a adăugat șeful MADR.

826 de focare de PPA, depistate în România. 159.645 de porci afectați

Numărul focarelor de pestă porcină africană de pe teritoriul României a ajuns la 826, acestea fiind active în 190 de localităţi din 11 judeţe, iar numărul total al porcilor afectaţi de boală sau ucişi a ajuns la aproape 160.000, a anunţat, joi, 6 septembrie 2018, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

„Pesta porcină africană evoluează în 11 judeţe, în 190 de localităţi, cu un număr total de 826 de focare (dintre care 11 în exploataţii comerciale industriale, unul în abatorul aparţinând unei ferme şi unul într-o exploataţie comercială de tip A) şi 46 de cazuri la mistreţi. În total, au fost eliminaţi 159.645 de porci afectaţi de boală”, se arată într-un comunicat al ANSVSA.

De la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară în 31 iulie 2017 în judeţul Satu-Mare, pesta porcină africană (PPA) evoluează în două zone geografice. În zona de nord-vest a României, boala evoluează în trei judeţe - Satu-Mare, Sălaj şi Bihor -, iar prezenţa virusului a fost confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi.

În zona de sud-est a României, boala a fost confirmată în 177 de localităţi din judeţele: Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov şi Buzău. Au fost ucişi 53.980 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A şi în abatorul aparţinând unei ferme au fost ucişi 104.290 de porci. De asemenea, au fost afectaţi 31 de porci mistreţi.

Situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel: în regiunea de nord-vest a României (judeţul Satu-Mare - şapte focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi; judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ; judeţul Sălaj - patru cazuri la mistreţi), iar în regiunea de sud-est a României (judeţul Tulcea - 543 de focare în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie comercială de tip A, cinci focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale şi 28 cazuri la mistreţi; judeţul Brăila - 40 de focare în gospodăriile populaţiei şi şase în exploataţii comerciale; judeţul Constanţa - 62 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ; judeţul Ialomiţa - 102 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi; judeţul Galaţi - şase focare în gospodăriile populaţiei; judeţul Ilfov - şase focare în gospodăriile populaţiei; judeţul Călăraşi - 17 focare în gospodăriile populaţiei; judeţele Buzău - două focare în gospodăriile populaţiei).

ANSVSA precizează că, în data de 13 august 2018, au fost stinse primele focare de PPA diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24 august 2018 a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate din judeţul Satu-Mare.

„Evoluţia bolii este în permanenţă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii. ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei”, se menţionează în comunicat.

Specialiştii veterinari susţin că orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană. Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Potrivit datelor ANSVSA, crescătorii de porci afectaţi de pierderea animalelor din cauza pestei porcine africane (PPA) au primit până în prezent despăgubiri de peste 507.890 lei, însă valoarea dosarelor evaluate depăşeşte 47,6 milioane de lei, respectiv peste 10 milioane de euro.

Pesta porcină africană (PPA) este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Potrivit autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

Publicat în International

România va milita pentru o alternativă foarte clară în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor, în condițiile în care, în cazurile porumbului şi florii-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care pot fi luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată, a afirmat Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, miercuri, 2 mai 2018, la Alba Iulia.

„La aceste neonicotinoide, la aceste «neonics», România nu a renunţat niciodată şi, pe semnătura mea, de şapte ani se tot dă derogare. Acum, în discuţiile existente la nivel european, nu au fost găsite foarte multe alternative pentru a le înlocui. Sigur că mesajul celor 76% dintre cei care au votat din statele europene a spus «nu». La ora actuală, sunt alte produse care pot fi utilizate. Temerea mea este că, pentru porumb şi pentru floarea-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care să fie luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată. (...) Este o decizie luată în acele grupe de lucru la nivel european pe fitosanitar, vor ajunge discuţiile şi la nivelul miniştrilor. Sigur că România va milita pentru o alternativă foarte clară, pentru că nu putem lăsa cinci milioane de hectare să fie afectate. Dacă în cazul fermelor mai mari mai pot fi găsite soluţii, în fermele mici şi mijlocii şi cele de subzistenţă va fi mai greu. (...). Şi aici, explicaţiile noastre au fost destul de clare. Am dovedit cu studii, am dovedit cu probe luate din teren”, a precizat Botănoiu în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialul guvernamental a adăugat că țara noastră „se va bate până la capăt” pentru fermierii mici şi mijlocii, categoriile care vor fi cele mai afectate de interzicerea neonicotinoidelor.

„Eu cred că, în perioada următoare, şi ţinând cont că vom deţine şi preşedinţia (n.r. - Consiliului Uniunii Europene), vom găsi o măsură alternativă, adică fie o măsură de susţinere a celor care sunt afectaţi - şi aici Europa trebuie să îşi asume acest vot, prin ceea ce au hotărât, dacă vor duce la capăt acest demers (...), fie găsim soluţii, cercetarea găseşte soluţii până atunci”, a adăugat Daniel Botăănoiu.

El a subliniat totodată că trebuie identificate măsuri alternative pentru fermieri.

„Pe fermierul mic şi mijlociu eu nu trebuie să-l condamn la pauperizare. Păi, unde să mă duc să dau 400 de euro pe ecologic şi cu cât vând grâul, cu 50 de bani? Ne vom bate până la capăt, vom găsi soluţii pentru ei. (...) Nu putem să-i lăsăm, aşa, de izbelişte, pe o decizie care a fost luată cum a fost luată. (...) România va prelua preşedinţia. România trebuie să-şi urmărească obiectivele de ţară (...) noi trebuie să explicăm foarte bine ceea ce se întâmplă”, a conchis secretarul de stat.

Vineri, 27 aprilie 2018, Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) au sprijinit propunerea de extindere a interdicţiei parţiale de folosire a pesticidelor de tipul neonicotinoidelor, care sunt dăunătoare pentru albine, potrivit DPA şi Reuters.

Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

„Va fi interzisă în exterior folosirea acestor pesticide, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele”, se arăta într-un comunicat al Comisiei Europene (CE). Reglementarea va intra în vigoare până la sfârşitul anului.

Anunţul CE vinde după ce, luna trecută, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

Publicat în Cultura mare

În vederea susținerii creării unui sistem inteligent de management integrat în fermele pomicole prin dezvoltarea platformei interactive „Fruit” (pe un domeniu de tehnologie ecologică), ICDP Pitești Mărăcineni a pus bazele unui proiect de finanțare prin subMăsura 16.1 din PNDR 2020 și vrea să atragă, cu această ocazie, firme partenere în grupul operațional aferent, unele care să susțină financiar demararea sa (subMăsura 16.1 impune mecanismul cererilor de rambursare), a precizat directorul științific al institutului, Dorin Sumedrea, în deschiderea unei conferințe organizate de Naturevo.

„Tot în cadrul PNDR, încercăm un proiect – este vorba de subMăsura 16.1 a, sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte-pilot, produse și procese în sectorul pomicol. Am înființat un grup operațional (GO) format din Asociația Fermierilor și Procesatorilor din România, Biofood Inovation – BFI SRL, USAMV din București, ICDA Pitești-Mărăcineni și Institute for Digital Coexistence prin care dorim să facem un sistem inteligent de management integrat în fermele pomicole, prin crearea platformei «Fruit». Aceasta va fi o interfață prin care veți avea toate informațiile legate inclusiv de produsele firmei Naturevo, de alte produse existente în piață (...) privind tehnologiile ecologice. Va fi o platformă interactivă și cu cât grupul-țintă va crește mai mult, cu atât mai bine pentru noi, cei care vrem să oferim soluții în această zonă”, a afirmat Sumedrea.

El a adăugat că este în căutarea unor companii precum Naturevo, dornice să susțină financiar cheltuielile aferente până când inițiatorii pot intra în posesia celor maximum 500.000 de euro plafon pe proiect aprobat.

„SubMăsura 16.1 are alocat un buget de 5,8 milioane euro. Vă dați seama ce competiție va fi, pentru că maximul cerut poate fi de 500.000 de euro și vă dați seama că va fi o competiție extraordinară pe 11 proiecte pe tot ce înseamnă pomicultura din România, că nu suntem numai noi. Crearea unui platforme pe un domeniu de tehnologie ecologică, având în vederea cererea extraordinar de mare din ultimul timp, nu înseamnă că firmele, inclusiv zona de reviste, să nu poată participa într-un GO. Acestea din urmă pot fi în GO și fără să intre ca parteneri cu bani. Banii (n.r. - europeni) vor fi pentru zona de transfer de inovare. Soluțiile noastre, soluțiile Naturevo, alte soluții vor fi diseminate public, inclusiv prin această platformă”, a mai menționat Dorin Sumedrea. „Ideal ar fi fost cum a fost pe POS CCE, atunci când finanțarea unor proiecte de cercetare s-a făcut pe mecanismul cererilor de plată. Aici este mecanismul cererilor de rambursare. Sincer, în GO vom atrage firme care au posibilitatea să vină cu acești bani înainte. Asta era ideea”.

Reamintim că doar până la data de 30 aprilie 2018, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) mai poate primi solicitări pentru finanțarea proiectelor de înființare și funcționare a grupurilor operaționale care dezvoltă proiecte-pilot și noi produse în sectorul agricol și în cel pomicol prin subMăsurile 16.1 (agricol) și 16.1a (pomicol) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), valoarea maximă a sprijinului acordat pentru dezvoltarea proiectelor fiind de 500.000 de euro pe proiect.

Alocarea financiară stabilită pentru prima sesiune de primire a solicitărilor de finanțare pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale în sectorul agricol este 6.676.044 euro și 5.850.768 euro pentru sectorul pomicol.

Pentru aceste subMăsuri, pragurile minime sunt de 10 puncte în cazul sM 16.1 și 15 puncte în cazul sM 16.1a, acestea reprezentând pragurile sub care nicio cerere de exprimare a interesului nu este eligibilă.

„Dezvoltarea proiectelor-pilot și a unor noi produse în sectorul agricol sau pomicol este o oportunitate excelentă pentru fermierii români de a se alătura celor europeni în ceea ce privește inovarea și excelența în producție. Aceste linii de finanțare oferă posibilitatea de a face cercetare aplicată pentru obținerea unor soluții de eficientizare a proceselor tehnologice sau de obținere a unor noi produse în vederea comercializării. Este pentru prima oară când finanțăm acest tip de proiecte și consider că este o ocazie foarte bună pentru angrenarea organismelor de cercetare românești sau a altor actori din sectorul agroalimentar și cel pomicol în constituirea unor grupuri operaționale care să ducă la o cooperare reală între toate părțile interesate”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Ionuț Chesnoiu.

Cererile se depun on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții interesați au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente sM 16.1 și 16.1a, documente pe care le pot consulta pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Material în curs de actualizare.

Publicat în Finantari

Doar până la data de 30 aprilie 2018, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) mai poate primi solicitări pentru finanțarea proiectelor de înființare și funcționare a grupurilor operaționale care dezvoltă proiecte-pilot și noi produse în sectorul agricol și în cel pomicol prin subMăsurile 16.1 (agricol) și 16.1a (pomicol) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), valoarea maximă a sprijinului acordat pentru dezvoltarea proiectelor fiind de 500.000 de euro pe proiect.

Potrivit unui comunicat primit la redacție, alocarea financiară stabilită pentru prima sesiune de primire a solicitărilor de finanțare pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale în sectorul agricol este 6.676.044 euro și 5.850.768 euro pentru sectorul pomicol.

Pentru aceste subMăsuri, pragurile minime sunt de 10 puncte în cazul sM 16.1 și 15 puncte în cazul sM 16.1a, acestea reprezentând pragurile sub care nicio cerere de exprimare a interesului nu este eligibilă.

„Dezvoltarea proiectelor-pilot și a unor noi produse în sectorul agricol sau pomicol este o oportunitate excelentă pentru fermierii români de a se alătura celor europeni în ceea ce privește inovarea și excelența în producție. Aceste linii de finanțare oferă posibilitatea de a face cercetare aplicată pentru obținerea unor soluții de eficientizare a proceselor tehnologice sau de obținere a unor noi produse în vederea comercializării. Este pentru prima oară când finanțăm acest tip de proiecte și consider că este o ocazie foarte bună pentru angrenarea organismelor de cercetare românești sau a altor actori din sectorul agroalimentar și cel pomicol în constituirea unor grupuri operaționale care să ducă la o cooperare reală între toate părțile interesate”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Ionuț Chesnoiu.

Cererile se depun on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții interesați au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente sM 16.1 și 16.1a, documente pe care le pot consulta pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Comunicarea lui Phil Hogan confirmă: (PEI-AGRI) a oferit un impuls creării și schimbului de cunoștințe

Comunicarea Comisiei Europene (CE) către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, intitulată sugestiv „Viitorul alimentației și al agriculturii” și adoptată la data de 29 noiembrie 2017, reprezintă direcția pe care instituția europeană o indică pentru viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) după anul 2020.

O secțiune importantă a acestui document este dedicată și inovării și gestionării riscurilor. Politica de dezvoltare rurală are o contribuție substanțială la economia agricolă și la mijloacele esențiale de trai din mediul rural în diverse moduri. Această politică sprijină investițiile, consolidarea cunoștințelor, organizarea lanțului de aprovizionare, protecția mediului și acțiunile climatice. Programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 pornesc de la această bază și extind posibilitatile de sprijin referitoare la inovare și gestionarea riscurilor.

„Crearea Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI-AGRI) a oferit un impuls creării și schimbului de cunoștințe. Cu toate acestea, mai trebuie încă depuse eforturi importante pentru a se facilita accesul fermierilor la cunoștințe”, recunosc semnatarii Comunicării.

Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (EIP-AGRI) și Parteneriatul european pentru inovare în domeniul apei și-au dovedit valoarea, mobilizând sectorul agricol în direcția inovării.

„EIP-AGRI a finanțat proiecte-pilot cu participanți multipli și creează rețele peste tot în Europa pentru a face disponibile noile cunoștințe pe scară largă. Succesul său depinde de performanța combinată a consultanților, a formării pe teme de agricultură și a sistemelor de educație, a cercetătorilor și a organizațiilor de fermieri, la care se face adesea referire sub numele de Sistemul agricol de cunoaștere și inovare (AKIS) și care funcționează foarte diferit de la un stat membru la altul. Rolul consultantului agricol se distinge ca având o importanță deosebită”, se precizează în Comunicare.

O PAC modernă ar trebui să sprijine consolidarea serviciilor de consiliere agricolă din cadrul sistemelor agricole de cunoaștere și inovare. Aceasta ar trebui să devină o condiție pentru aprobarea planurilor strategice privind PAC. Consolidarea serviciilor de consiliere agricolă ar trebui să fie facilitată prin intensificarea sprijinului pentru realizarea de schimburi de experiență, pentru crearea de rețele și cooperarea dintre fermieri inclusiv prin organizațiile de producători (OP), deoarece aceste elemente pot fi vectori importanți ai schimbului de cunoștințe, ai inovării și ai reducerii costurilor pentru fermieri în mod foarte regulat.

Inovațiile din diverse domenii (în agronomie, de exemplu soluții bazate pe natură, inovații legate de ameliorarea animalelor și a plantelor, de agricultura verticală, zootehnie, biologie, tehnologie, domeniul digital, organizare și produse) sunt la îndemână și pot fi de folos caracterului multifuncțional al sistemelor agricole și alimentare din UE.

Cercetarea și inovarea fac parte din premisele progresului în privința tuturor provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol și zonele rurale ale UE: de natură economică sau socială ori legate de mediu. Nevoile și contribuțiile zonelor rurale ar trebui să se reflecte clar în agenda de cercetare a Uniunii Europene, iar viitoarea PAC va trebui să stimuleze și mai mult sinergiile cu politica de cercetare și inovare pentru dezvoltarea inovării.

Publicat în Finantari

Un nou program de cercetare avansată denumit sugestiv „Insecte-Aliat”, dezvoltat de personalul militar specializat al DARPA, va avea drept scop livrarea unor gene modificate prin intermediul dăunătorilor-vector direct plantelor mature ale celor mai cunoscute culturi agricole, de-a lungul unui an agricol.

 

Ar putea fi mai puțin evident pentru oameni, dar viața unei plante este plină de pericole, susțin specialiștii DARPA într-un articol postat pe site-ul entității de cercetare militară a SUA. Virusuri, dăunători, fungi, erbicide, secetă, poluare, salinitate, inundații și îngheț – plantele de care suntem cu toții dependenți în goana de zi cu zi pentru alimentație, aer curat și producția unor materiale sunt amenințate de o întreagă pleiadă de pericole, atât de sorginte naturală, dar și de cele generate de mâna omului. Prin extensie, populațiile umane sunt expuse riscului atunci când securitatea alimentară se află în pericol, iar bazele agricole ale economiei globale pot fi destabilizate, în special atunci când amenințările la adresa plantelor apar pe nepuse masă.

 

Fermierii, dar și cei care se ocupă cu sănătatea plantelor, folosesc instrumente agrotehnice pe termen lung, cum sunt rotația culturilor, hibridarea selectivă, pesticidele, debarasarea terenurilor prin tăiere și incinerare, respectiv carantină, adăpostirea plantelor și protecția lor împotriva efectelor patogenilor, dăunătorilor și pericolelor de mediu. Însă, aceste metode se pot dovedi uneori ineficiente și neprietenoase cu mediul și pot genera costuri serioase (scumpe și diversificate) cu infrastructura. Și, în timp ce oamenii de știință și producătorii agricoli își orientează atenția din ce în ce mai mult către tehnicile moleculare de îmbunătățire a rezistenței la diferitele varietăți de plante, în prezent, uneltele genomice nu permit alterarea caracteristicilor plantelor mature.

 

Noul program de cercetare avansată al DARPA ar urma să furnizeze o alternativă la răspunsul tradițional destinat combaterii amenințărilor la adresa agriculturii prin utilizarea geneticii avansate. DARPA propune astfel să impulsioneze implementarea unui nou sistem, natural și eficient, în doi pași, de transfer al unor gene modificate în plante: insectele-vectori și virusurile pe care acestea ar urma să le transmită.

 

Prin intermediul noului proces, cercetătorii-militari ai DARPA își doresc să transforme anumite insecte dăunătoare în „Insecte-Aliat”, în fapt chiar numele sugestiv al campaniei. „Insectele consumă plante și astfel le transmit acestora marea majoritate a virusurilor dăunătoare”, a spus Blake Bextine, managerul de program DARPA pentru conceptul Insecte-Aliat. „DARPA plănuiește să stăpânească puterea acestui sistem natural prin construcția unor gene în interiorul virusurilor plantelor, care pot fi transmise insectelor și care pot conferi trăsături protective plantelor-țintă, cu care acestea se hrănesc”.

 

Cele trei zone tehnice ale programului „Insecte-Aliat” - designul trăsăturilor, optimizarea insectelor-vector și terapia genetică selectivă a plantelor mature - vor fi transforma împreună, rapid, plantele mature, astfel încât să se protejeze împotriva perturbării bunului mers al agriculturii generată de factori naturali și intenționați, fără nevoia unei infrastructuri extensive. Cunoștințele de bază și uneltele uzuale de lucru dezvoltate în cadrul acestui program dezvoltat de DARPA ar putea îmbunătăți și mai mult inovarea în agricultură.

 

Una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor existentă în prezent – hibridarea selectivă pentru ameliorare – implică în mod obișnuit de la cinci la șapte ani de muncă pentru identificarea genelor protective relevante și un alt deceniu sau chiar mai mult pentru a disemina trăsăturile dorite printre populațiile de plante. Programul DARPA - „Insecte-Aliat” - își propune să genereze efectele trăsăturilor genetice de-a lungul unui singur an agricol. Oamenii de știință implicați în proiect ar urma să dezvolte sisteme similare cu cele care generează virusurile obișnuite ale plantelor, insectele erbivore și culturi-țintă, iar apoi să le pună pe aceeași lungime de undă „genetică”, în vederea maximizării transmisiei și absorbției de trăsături de-a lungul întregii populații de plante-țintă și cu transmisie zero către plantele care nu fac obiectul studiului.

 

„Din punct de vedere istoric, modificarea genetică a plantelor a fost efectuată doar pe embrionii plantelor, în interiorul laboratoarelor, folosind țesuturi de cultură”, a mărturisit Bextine. „Transformarea în masă a plantelor mature s-ar transforma într-o realizare enormă pentru știință și ar pregăti terenul pentru viitoarele descoperiri din agricultură”.

 

Programul „Insectele-Aliat” va beneficia de o schemă bine pusă la punct, în vederea prevenirii riscurilor biotehnologice și de susținere a unui nivel înalt de biosecuritate. Toată munca se va desfășura în laboratoare închise, sere și alte unități securizate.

Publicat în Tehnica agricola

Pentru a putea acoperi integral necesitățile sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare românesc, Guvernul României trebuie să investească la anul circa 200 de milioane de lei, în condițiile în care, în 2016, planul sectorial nu a totalizat decât 25 de milioane de lei, alte 75 de milioane de lei bugetate fiind pierdute din cauza unor prevederi legislative, a precizat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la finele dezbaterilor referitoare la problemele actuale din cercetarea agricolă românească.

„Discuțiile pe care le-am avut cu premierul și cu academicienii de la ASAS (...) ar conduce la dublarea bugetului actual. Sigur, anul acesta am avut 25 de milioane de lei pe planul sectorial, la care eu am mai adăugat 75 de milioane în buget. Din păcate, acești bani nu i-am putut acorda efectiv din cauza unor prevederi legislative, dar ca buget, eu aproape am avut suta de milioane. Practic, la anul ar trebui să dublez această sumă ca să acoperim toate necesitățile cercetării. Gradual, probabil că ar trebui să investim mult mai mult, ca în doi-trei ani să se schimbe radical situația investițiilor în cercetare”, a mărturisit Irimescu într-o conferință de presă.

El a adăugat că proiectul de Lege privind unele măsuri de reorganizare a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare va fi transmis Parlamentului României cel mai târziu în luna septembrie a acestui an. Deja, producătorii agricoli și reprezentanții stațiunilor de cercetare îl susțin în procent de 100%.

În plus, în urma discuțiilor cu specialiștii s-a ajuns la concluzia că trebuie create institute regionale, astfel încât să nu se creeze situația nedorită când un institut dintr-o zonă a țării coordonează o stațiune dintr-un alt colț al României.

„Dacă va trece proiectul de lege, va fi acceptat. Stațiunile l-au susținut 100%, producătorii la fel. Practic, în luna septembrie (n.r. - 2016) am putea să adoptăm proiectul de act normativ. Am discutat cu Parlamentul. Ar trebui ca în cel mai scurt timp să adoptăm de către Guvern acest proiect de lege și să-l transmitem în septembrie la Parlament. Sper să reușim să ne încadrăm în acest termen”, a mai adăugat ministrul tehnocrat. „Discuția și proiectul de lege prevăd ca să creăm institute de ramură care să regrupeze stațiunile de cercetări. Din discuțiile de dimineață (n.r. - 9 august 2016) pe care le-am avut cu cercetătorii a rezultat o idee interesantă, și anume să facem institute regionale, pentru a nu coordona un institut, de exemplu, din nordul țării, stațiuni din sudul țării”.

Nu în ultimul rând, Achim Irimescu a precizat că cele circa 30.000 ha de teren, cât au mai rămas după retrocedări, aflate în proprietatea ASAS, urmează să fie preluate de către unitățile de cercetare.

„Terenurile sunt actualmente la ASAS și, sigur, propunerea legislativă vizează preluarea acestor terenuri de către stațiunile și institutele de cercetare. Din 110.000 ha care au fost în anii '90 în cercetare, au mai rămas doar 30.000 ha, pentru că legea retrocedării presupunea și acest lucru și, în momentul în care nu s-au găsit în altă parte terenuri, s-au luat de la stațiuni și de la institutele de cercetare. Sperăm ca măcar suprafața rămasă, de 30.000 ha, să nu mai fie afectată în continuare”, a conchis șeful MADR.

Conform Legii 45/2009, unitățile de cercetare-dezvoltare din agricultură se finanțează din venituri proprii și de la bugetul de stat. Pentru finanțarea unităților de cercetare este necesară reorganizarea acestora prin hotărâri de guvern sau prin parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat conform Legii nr. 339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016.

Potrivit unui raport al ministerului de resort, în momentul de față, unitățile de cercetare-dezvoltare (UCD) din domeniul agricol au acces restricționat la competițiile de programe și la proiecte de cercetare. Totodată, fondurile administrate nu sunt suficiente pentru plata salariilor personalului angajat, iar specialiștii în domeniu nu sunt motivați să rămână în cadrul sistemului de cercetare. Mai mult, conform analizei MADR, nu este stimulată angajarea personalului tânăr, iar activitatea de cercetare nu este orientată spre găsirea unor soluții de eficientizare a activității producătorilor din domeniul agriculturii. Nu în ultimul rând, activitatea de extensie a unităților de cercetare, atât de necesară fermierilor, este aproape inexistentă.

„Situația economico-financiară total dezechilibrată a unităților de cercetare, ca urmare a datoriilor acumulate se amplifică în timp prin creșterea penalităților, ceea ce reclamă responsabilitatea MADR, în calitate de autoritate de stat centrală, în legătură cu desfășurarea activității de cercetare agricolă, inclusiv gestionarea patrimoniului public al unităților de cercetare”, se arată în documentul intern al Ministerului Agriculturii.

Mai mult, același raport relevă că schimbările gândite de specialiștii MADR sunt regândirea sectorului de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, respectiv eficientizarea activității sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare și o mai bună valorificare în mediul privat a produselor cercetării-dezvoltării-inovării. De asemenea, MADR are în vedere asigurarea accesului la surse noi de finanțare, cât și adoptarea unui act normativ pentru înființarea Agenției Naționale pentru Managementul Cercetării și Dezvoltării în Agricultură, în subordinea MADR, având ca obiect realizarea unui management eficient pentru unitățile de cercetare și asigurarea finanțării sectorului de cercetare din domeniul agricol.

Marţi, 9 august 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul Achim Irimescu a prezidat dezbaterile referitoare la problemele actuale din cercetarea agricolă românească.

În cadrul întâlnirilor de lucru au fost prezentate soluţiile de redresare a sectorului prin proiectul de Lege privind unele măsuri de reorganizare a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Managementul Cercetării şi Dezvoltării în Agricultură, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 45/2000 privind organizarea şi funcţionarea ASAS „Gheorghe Ionescu – Siseşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 2