Marți, 17 Septembrie 2019 19:41

Seceta „mătură” producția de cartofi

Potrivit informațiilor puse la dispoziția presei de conducerea Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Braşov, producţia de cartof a cărei recoltare s-a realizat, până în prezent, pe 40% din suprafaţa cultivată, va fi, în această toamnă, sub cea obţinută anul trecut, situaţii asemănătoare urmând să se înregistreze şi la porumb şi sfecla de zahăr din cauza secetei.

Mai exact, la cartof, producţia medie este de aproximativ 23 000 kg/ha, situându-se sub cea din 2018

Lipsa apei influenţează și lucrările de toamnă şi are efect negativ asupra culturilor semănate în perioada anterioară.

În această toamnă, agricultura se confruntă cu lipsa acută de precipitaţii, deficitul de apă din sol situându-se la aproximativ 150 l/mp.

În prezent, în Brașov au fost terminate lucrările la rapiţa de toamnă - 3 450 de ha, şi la orzul de toamnă - 580 de ha. A început semănatul la grâu, din cele       17 100 de ha programate fiind semănate circa 500 de ha, dar lucrările sunt în grafic.

Din cauza secetei, spun specialiștii DAJ Brașov, este foarte mult îngreunată pregătirea patului germinativ pentru culturile de toamnă, aratul, discuitul. De asemenea, se constată o răsărire slabă şi neuniformă la culturile semănate în perioada anterioară, respectiv la rapiţă şi orz.

Publicat în Horticultura
Miercuri, 11 Septembrie 2019 23:02

Cartofii și citricele s-au scumpit vizibil

Raportat la luna decembrie 2018, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi, cu 16,72%, iar citricele şi alte fructe meridionale s-au scumpit, în august, cu 2,39% faţă de luna anterioară, conform datelor publicate miercuri, 11 septembrie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform sursei citate, în august 2019, faţă de luna anterioară, cel mai mult s-au ieftinit fructele proaspete, cu 5,58%.

Pe de altă parte, comparativ cu finalul anului, cel mai mult s-au ieftinit fasolea boabe şi alte leguminoase, cu 0,23% şi gazele cu 4,93%.

Conform INS, mărfurile alimentare s-au scumpit în august cu 5,02% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu 3,12% faţă de decembrie, însă s-au ieftinit cu 0,29% faţă de iulie 2019.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,9% în luna august a acestui an, de la 4,1%, în luna iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,98%, cele alimentare cu 5,02% iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,23%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Preţurile de consum, în luna august 2019, comparativ cu luna august 2018, au crescut cu 3,9%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2018 - august 2019) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2017 - august 2018), calculată pe baza IPC, este 3,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, se menționează într-un comunicat INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată să atingă 4,2% la finele anului curent, 3,4% în decembrie 2020 şi 3,3% la orizontul proiecţiei, respectiv trimestrul II 2021, conform Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României (BNR).

Publicat în Știri interne

Preţurile produselor alimentare sunt, în prezent, mai mici, în comparaţie cu cele de anul trecut, a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, marți, 2 iulie 2019, și a adăugat că obiectivul său, dar şi al fermierilor, este de a face faţă schimbărilor climatice în aşa fel încât „să producem cât mai mult şi de bună calitate”.

„Este un obiectiv măreţ şi e bine că Banca Naţională ia acest obiectiv (n.r. - menţinerea preţurilor de consum) ca politică în domeniu. Dumnealui (n.r. - guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu) se luptă cu preţurile, eu mă lupt cu factorii climatici, iar fermierii - la fel, pentru a face faţă acestor situaţii date de vreme, de schimbările climatice, în aşa fel încât să producem cât mai mult şi de bună calitate, pentru a acoperi pe piaţă ceea ce consumatorul doreşte. Ştim însă că pe piaţă, prin cerere şi ofertă, se stabilesc preţurile la diferite produse”, a declarat ministrul Agriculturii, într-o intervenţie telefonică la România TV, citat de Agerpres.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că urmăreşte zi de zi preţurile produselor alimentare la nivelul întregii ţări şi ele „sunt mai mici peste tot”.

„Eu spun că preţurile pe care le văd astăzi în comparaţie cu preţurile de ieri şi cu cele de anul trecut sunt preţuri mai mici şi le urmăresc în fiecare zi. Urmăresc aceste situaţii pe care le avem în ţară, pe piaţă, la produsele agroalimentare. Preţurile sunt mai mici peste tot”, a adăugat Daea.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în mai 2019, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,79% faţă de aprilie şi cu 4,6% raportat la decembrie 2018.

Cartofii au continuat să se scumpească în luna mai, preţul acestora urcând cu 17,33% comparativ cu aprilie, iar în topul scumpirilor s-au mai aflat citricele şi alte fructe meridionale (plus 2,68%) şi fructele proaspete (plus 2,49%). Raportat la luna decembrie 2018, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi (plus 55,27%), alte legume şi conserve din legume (plus 23,85%), citrice şi alte fructe meridionale (plus 16,12%).

Publicat în Știri interne
Luni, 12 Noiembrie 2018 21:36

Mai mulți bani dați pe legume

Cartofii, legumele şi conservele de legume, alături de energia termică şi de combustibili, s-au scumpit cel mai mult în decursul lunii octombrie 2018, faţă de septembrie a.c., înregistrând, de asemenea, printre cele mai mari creşteri de preţuri raportat la decembrie 2017, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni, 12 noiembrie 2018.

Concret, preţul cartofilor a înregistrat o creştere cu 5,48% în octombrie faţă de septembrie şi cu 29,11% faţă de decembrie 2017, în timp ce legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu 6,87%, respectiv cu 21,48%. Ouăle s-au scumpit cu 2,7% faţă de septembrie, dar au fost mai ieftine cu 24,19%, raportat la decembrie 2017.

La polul opus, citricele şi alte fructe meridionale s-au ieftinit cel mai mult în octombrie, respectiv cu 7,15% faţă de luna septembrie, în timp ce, raportat la ultima lună a anului trecut, s-au scumpit cu 6,12%. Preţul fructelor proaspete a înregistrat un recul faţă de septembrie, cu 1,98%, şi cu 9,42% comparativ cu decembrie 2017.

Publicat în Știri interne

Precipitațiile abundente au afectat în ultima perioadă 1.746 de hectare de culturi agricole din județul Harghita, anunță voci autorizate ale Direcției Agricole.

De asemenea, autoritățile harghitene de resort afirmă că vremea ploioasă creează probleme şi în zootehnie, la strânsul fânului, iar dacă precipitaţiile vor continua să cadă, există riscul ca grâul să încolţească în spic şi să scadă calitatea de panificaţie, dar şi ca producţia de cartofi în anumite parcele să fie influenţată de atacul de mană.

2018 a fost unul foarte dificil din punctul de vedere al condiţiilor climatice, cu iarnă în luna martie şi temperaturi de vară în aprilie-mai, dar şi cu iunie cu precipitaţii în exces, când a plouat în 23 din 30 de zile ale lunii, cantităţile fiind până la de trei ori peste media multianuală.

Mai exact, dacă media multianuală a lunii iunie în Harghita este de 95 l/mp, în zona Gheorgheni s-au înregistrat 304 l/mp, în zona Ciuc au căzut 216 l/mp, iar la Odorhei - 180 l/mp.

Precipitaţiile în exces au afectat, potrivit evaluărilor, peste 1.400 ha păşuni şi fâneţe, 185 ha de cartofi, aproape 50 de hectare de grâu, 30 de hectare de sfeclă de zahăr, 25 de hectare de ovăz şi 1,2 hectare de legume.

„În aceste cazuri, este vorba de fenomenul de băltire, care afectează culturile agricole”, afirmă voci autorizate ale Direcției Agricole Județene (DAJ) Harghita.

În plus, în cazul cartofului, care este cultura de bază în Harghita, se semnalează şi un atac de mană, pe care agricultorii îl stăpânesc cu greu.

Specialiștii afirmă că vor exista parcele cu producţie foarte bună, acolo unde s-au efectuat suficiente tratamente de combatere a manei, dar şi parcele în care recolta din toamnă va fi afectată.

Publicat în Știri interne

Culturile agricole din Covasna au fost afectate de seceta prelungită din primăvară, iar producţia din acest an ar putea fi mai slabă decât cea din 2017, estimează reprezentanţii conducerii Direcţiei pentru Agricultură (DAJ) județene.

Potrivit acestora, în intervalul 2 aprilie - 9 mai a.c. nu au mai fost înregistrate căderi de precipitații. Cu toate acestea, ploile din ultimele două-trei săptămâni au ajutat „cât de cât” agricultura covăsneană.

Conform specialiștilor citați, cele mai afectate au fost culturile de primăvară, în special sfecla, lucerna şi soia, acestea având o întârziere cam de o lună la răsărire.

În ceea ce privește structura de cultură a anului agricol 2017-2018, DAJ Covasna se află încă în curs de centralizare a datelor provenite de la fermieri şi de la primării. Potrivit estimărilor însă, culturile agricole se menţin cam la acelaşi nivel de suprafaţă, cu mici modificări, susțin cei de la direcția agricolă. Cartofii, spre exemplu, au fost însămânţaţi pe aproximativ 11.000-12.000 ha. S-a menţinut, de asemenea, suprafaţa cultivată cu grâu de toamnă, iar la rapiţă aceasta a crescut puţin faţă de anul trecut. Se estimează totodată o creştere la porumb datorită perioadei secetoase instalate.

Pe de altă parte, s-ar putea înregistra o diminuare a suprafeței însămânţate cu soia, deoarece mulţi fermieri au preferat să cultive mazăre, aceeaşi situaţie înregistrându-se şi la floarea soarelui, suprafaţa însămânţată în acest an fiind una foarte mică.

În 2017, s-au obţinut producţii extrem de bune în judeţul Covasna la majoritatea culturilor, peste media multianuală, datorită precipitaţiilor căzute în primăvară cu o ciclicitate aproape optimă.

Publicat în Știri interne

Față de statisticile aproximative ale anului 2016, anul trecut, suprafețele însămânțate cu cartofi în România s-au diminuat cu circa 12.000 de hectare din cauza costurilor mari de înființare a unui hectar și a rentabilității scăzute, motive îndeajuns de puternice să-l determine pe fostul președinte al Federației Naționale a Cartofului din România, Ioan Benea, să se reorienteze către alte culturi agricole.

„Suprafețele însămânțate cu cartofi s-au diminuat mult. Cu doi ani înainte, datele APIA relevau că erau însămânțate 40.000 – 42.000 hectare la nivel de țară, în timp ce, în 2017, suprafața avea să fie redusă până la un nivel aproximativ de 30.000 ha”, a precizat pentru Revista Fermierului, Ioan Benea, menționând că acestea sunt suprafețe pentru care fermierii au solicitat plata subvențiilor. „Costurile de înființare a unui hectar de cartofi sunt în jur de 5.000 – 6.000 de euro, pe când la oleaginoase sau cereale, costurile sunt de 10-12 ori mai mici, iar riscul este mult mai mare la cartof. Dacă-i scump, cine credeți că mai cultivă? (...) Pentru că a devenit foarte costisitoare și nerentabilă cultura cartofului, de doi ani de zile am renunțat la ea. (...) În prezent lucrez 760 ha în zona Hărman din Brașov, iar ca structură de culturi am rapiță, cereale și mazăre”.

În ceea ce privește prețul de valorificare a mărfii obținute, de la sfârșitul perioadei de recoltat și până în iarnă, acesta a variat între 0,25 lei și 0,60 lei kilogramul, materie primă ridicată direct de pe tarla.

În ceea ce privește prețul corect al mărfii, acesta ar trebui să fie ca în străinătate.

„Prețul de valorificare a plecat anul trecut, la recoltare, în luna august, de la 25-30 de bani kilogramul, a urcat apoi la 35-40 de bani kilogramul de cartofi luați de pe tarla. A mai crescut ulterior la 50 de bani și nu cred că a depășit în toamnă-iarnă 55-60 de bani, marfă ridicată de la fermieri din curte”, a mai menționat fermierul brașovean. „Cel puțin un euro ar trebui să fie prețul de vânzare de la fermă, astfel încât să fie rentabil pentru fermieri. Necazul este la noi că acel câștig se vede, ca la toate produsele, la intermediari”.

Benea a explicat pentru Revista Fermierului cum ajung cartofii străini la prețuri foarte mici în România. Este vorba de produse care depășesc un anumit calibru și care, în Vest, sunt utilizate fie în zootehnie, fie în procesare, iar statele respective au și ele rolul lor în susținerea exporturilor.

„În toate statele exportatoare de asemenea produse vegetale, că sunt roșii, că sunt cartofi sau altceva, statul intervine și subvenționează. De exemplu, în Uniunea Europeană, polonezii, care sunt numărul unu la cantitatea de produs, (...) pentru fracția peste 55 de milimetri (cartoful mare) îi dau fermierii aproape gratuit din fermă și statul suportă transportul până la graniță, să-i scoată din țară. De ce? Dacă nu se consumă, acel cartof trebuie distrus, iar costurile sunt mult mai mari. În străinătate se consumă cartoful de până la 45-50 de milimetri în diametru. Altul mai mare nu veți găsi în Germania, în Franța, în Austria în hipermarketuri. Acesta este calibrul cartofului pe care cei din afară îl consumă. Motivele sunt multiple, însă, în primul rând, deoarece cartofii mai mici nu au o așa mare încărcătură de fertilizant (remanență). Cei peste dimensiunile menționate sunt vânduți ieftin. Acela este cartof pentru uz zootehnic, pentru procesare industrială, fulgi, alcool ș.a. Ce excede și acestor forme de procesare, îl dau gratuit. Probabil că asta se întâmplă chiar și în Egipt”, a conchis Ioan Benea.

Datele date publicității de Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Harghita arătau că, în 2017, s-a înregistrat cea mai bună producţie de cartofi la hectar, din ultimii 28 de ani, însă fermierii se declarau nemulţumiţi de preţurile pe care le primeau.

La nivel de județ, anul trecut, cartofii erau recoltați de pe o suprafață de 8.250 de hectare, la o producţie medie de 26,3 tone la hectar. În plus, preţurile au fost foarte mici în Harghita, între 0,40 lei şi 0,50 lei kilogramul, în câmp, în timp ce, în piaţă, kilogramul ajunge la 1,5 lei.

Pe de altă parte, datele Eurostat citate de presa centrală relevau că, în 2016, România a cultivat cartofi pe o suprafaţă de 188.000 de hectare, de pe care a recoltat o producţie totală de circa 2,7 milioane tone, o producţie care a plasat România pe locul 6 în UE la producţia de cartofi, după Germania, Polonia, Olanda, Marea Britanie şi Belgia.

Publicat în România Agricolă

În condițiile în care oile circulă libere din tarla în tarla, iar unii vânzători se debarasează de deșeurile de cartofi (stricați la raft din cauza necomercializării sau din alte motive) aruncându-le direct pe câmp, riscul ca Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. să ajungă în fermele de cartofi de sămânță sau de consum din România este deosebit de mare, a precizat fermierul brașovean Ioan Benea.

Fostul șef al Federației Naționale a Cartofului din România a precizat, totodată, pentru Revista Fermierului, că odată instalată într-o fermă, carantina impune interzicerea cultivării cartofului timp de șapte ani, precum și dezinfectări masive ale utilajelor.

„Aceasta este o boală de carantină după care, șapte ani, nu mai ai voie să cultivi (n.r., cartofi) pe terenul respectiv, unde a fost identificată (n.r., bacteria Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.), nu mai ai voie să cultivi cartofi. Trebuie să iei măsuri de dezinfectare a utilajelor, a tractoarelor, când intră și ies din tarla, să nu se întindă. La noi, unde oaia circulă de colo-colo, din tarla în tarla, nu o restricționează nimeni, împrăștie boala de la o tarla la alta sau de la o fermă la alta”, a menționat Benea. „Vânzătorii nu distrug, se duc și le aruncă (n.r., deșeurile de la cartofii potențial infectați, stricați la raft sau necomercializați), le duc nu știu pe unde. Te trezești pe marginea drumului, prin tarlale, cu saci sau cu grămezi de cartofi aruncați. Un pericol real pentru orice teren, orice cultivator”.

De asemenea, el a menționat că țara noastră ar trebui să impună taxe de import la cartofii din țări terțe, în condițiile în care cultivatorii din România renunță pe capete la a mai cultiva acest produs în România, iar riscurile de infestare cu bacterii nespecifice țării sunt imense.

„Așa cum v-am mai spus și altă dată, orice import dăunează și, mai ales, când vine din țări din acestea atât de «renumite» în cultura cartofului, cum este și Egiptul. Ne putem aștepta să ne aducă tot felul de dăunători nespecifici zonei noastre. Este foarte periculos, că zonele Brașov, Harghita și Covasna sunt zone închise pentru producerea cartofului de sămânță”, a mai precizat fermierul brașovean. „Nu mai spun că orice import de cartofi (...) de consum (...), atâta timp cât există cartofi în România, este nebenefic, iar dacă din Uniunea Europeană nu putem stopa, că suntem în UE, iar granița este liberă, din extracomunitar există taxe, posibilități de a restrânge acest import. Ce facem? Concurență la fermierii noștri? Și așa, i-am distrus. Nu mai avem fermieri, producători de cartof. Suprafața de cartof este în picaj în România, pentru că este o cultură foarte costisitoare, grea și, bineînțeles, consumatoare de forță de muncă. Forță de muncă nu se mai găsește în România, nici măcar rromii pe care îi mai foloseam. Utilajele care au apărut sunt destinate pentru suprafețe mari, nu pentru suprafețe mici, pentru că sunt foarte scumpe și se amortizează foarte greu”.

În urma acțiunilor de control, inspectorii fitosanitari au depistat o cantitate de 1.100 de tone de cartofi de proveniență Egipt care au primit interdicția de a intra în țară prin portul Constanța, deoarece, conform analizelor de laborator a fost depistată prezența bacteriei Ralstonia solanacearum (Putregaiul brun), a anunțat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), marți, 10 aprilie 2018, printr-un comunicat de presă.

Tuberculii de cartof au fost prelevați în baza Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din data de 29 noiembrie 2011 pentru autorizarea statelor membre, în vederea adoptării provizorii a unor măsuri urgente împotriva răspândirii bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. provenind din Egipt.

Măsura interdicției a fost luată în baza HG 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, art. 14 (19) lit. a.

„Impactul economic ar fi putut fi extrem de sever, având în vedere că la ora actuală nu există metodă chimică sau biologică pentru controlul acestui organism dăunător și, mai mult decât atât, ar exista riscul contaminării solului și a apelor de suprafață cu bacteria provenită din resturile rezultate în urma consumului cartofilor, precum și din cartofii deteriorați și evacuați ca resturi menajere”, se mai menționează în document.

În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes deosebit pentru depistarea la timp a dăunătorilor, în vederea prevenirii răspândirii acestora, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure pentru consum.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă o exigență sporită pentru protejarea spațiului românesc privind prevenirea introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.

Activitatea fitosanitară este îndreptată spre prevenirea introducerii de organisme dăunătoare în zone în care acestea nu sunt prezente, diminuarea arealelor de răspândire şi eradicarea organismelor dăunătoare.

Publicat în Știri interne

Potrivit spuselor producătorilor de cartofi din Harghita, aceștia comercializează marfa obținută cu prețuri variind între 0,40 și 0,50 lei/kg, iar comercianții o vând mai departe chiar și cu 1,5 lei/kg, adică de trei ori mai mult.

Fermierii se plâng că în alţi ani preţul la producători era 0,70 lei şi comerciantul ridica la 1,40 lei, sumă acceptată, însă nu una de peste două ori mai mare decât la ei.

Până la această oră, producătorii din Harghita nu au vândut nici 10% din recolta acestui an, mulţi dintre ei aşteptând ca preţul să mai crească.

În judeţ, s-a înregistrat în acest an o recoltă-record de cartofi, cu o medie de 26,3 tone la hectar, existând unităţi din zonele Ciucului de Jos şi Ciucului de Mijloc care au obţinut şi aproximativ 35 de tone/ha.

Cartoful reprezintă cultura de bază în Harghita, suprafaţa totală ocupată cu această cultură fiind de 8.250 de hectare.

Publicat în Piata agricola

Prețul unui kilogram de carne de miel în viu a ajuns să coste chiar și trei lei la un târg specializat din Hațeg, în condițiile în care pe aceeași cantitate de cartofi se plătește doar cu un leu mai puțin, a afirmat Nicolae Cioranu, președintele Federației Crescătorilor de Ovine Romovis în debutul târgului Agromalim care a avut loc la Arad în perioada 8-11 septembrie 2016.

După părerea crescătorului arădean de ovine, pe farfuria unui consumator, carnea ar trebui să fie garnitura, nu cartoful, în condițiile în care prețurile au scăzut într-atât de mult.

„Nu pot să nu afirm că românii, astăzi, ar putea să mănânce carne în loc de cartofi. Dacă un kilogram de cartofi a ajuns să coste doi lei, carnea de miel, într-un vestit târg de la Hațeg, în data de 5 septembrie 2016, s-a vândut cu patru lei kilogramul. Astăzi (n.r. - 8 septembrie 2016), mi-a ajuns la urechi că s-a vândut kilogramul de miel chiar și cu trei lei. Dacă (...) prețul reformei de ovine se vinde undeva la 2,5-3 lei, mă refer în viu, dacă bovina se vinde la 3-3,5 lei, atunci nu înțeleg; cartoful ar trebui să fie nu garnitură, ci inversul pe farfurie. Câți cartofi punem pe farfurie, atâta carne. Păcat”, a declarat cu amărăciune în glas fermierul.

Totodată, el a încercat să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește dispariția constantă din cauza costurilor prea mari a efectivelor de ovine din vecinătarea Aradului. În ultimele trei săptămâni, spune Cioranu, pe fondul lipsei banilor, trei turme de oi au fost vândute în doar trei săptămâni.

FB IMG 1474922272614„Noi, fermierii, nu înțelegem ce se întâmplă, că pe toată lumea o auzi că este criză alimentară, când în România suntem la pământ. Nici nu mai rezistăm! Deja, mi-a ajuns la ureche și vă dau un exemplu: într-un sat vecin cu Aradul, trei turme de oi au dispărut. Le-au vândut oamenii, s-au lipsit de ele. Motivele: piața, angajații, (...) pășunea pe care fermierul în România o are de la un an pe altul, nu poate face investiții pe ea, astfel încât chiar dacă nu mai găsește personal cu cine să lucreze, hibridează o rasă Țurcană sau Țigaie cu niște masculi de carne, nu mai mulg, iar atunci produșii pot sta îngrădiți pe o pășune de care pot beneficia cel puțin 10 ani. Toate acestea se cumulează, iar efectul este dispariția a trei turme de oi într-o singură comună, recent, de trei săptămâni”, a precizat șeful Romovis.

Însă, poate cel mai delicat subiect pe care Nicolae Cioranu l-a supus atenției presei a fost cel al Legii Vânătorii. El spune că de la suspendarea unor articole ale actului normativ în 24 aprilie a.c. nu s-a mai întâmplat nimic. Voalat, dar direct, el atrage atenția că sunt posibile alte proteste dacă nu se va schimba nimic.

„Am bătut drumuri și cum suntem noi obișnuiți să le batem mai mult degeaba, dar s-ar putea să ni se umple paharul din nou. Avem semnale că, deja, vânătorii aplică legea. Bineînțeles că legea este aceeași ca și înainte de mitingul nostru din decembrie 2015; a expirat acea suspendare în 24 aprilie 2016. Noi am avut cinci întâlniri, trei sigur la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților; discuții, discuții și iar discuții. De concretizat, nu s-a concretizat nimic. Să sperăm însă că se va rezolva problema. Nu iese un om în stradă că vine cu patru lei kilogramul de miel, nu iese un om în stradă pentru o subvenție, dar când este vorba că nu are câinele pe care îl crește, aproape, să vină careva să-i tragă un glonț în cap sau să i se aplice o amendă pentru care se lucrează un an de zile și nu se știe dacă poate fi plătită... ”, avertizează Cioranu.

„Nu înțelegem de ce se ține așa, morțiș, de numărul de câini. Am spus-o dintotdeauna: nimeni nu crește un câine în plus. Să crești un câine în plus, mai bine crești un porc, în gândirea oierului din România. Din copilăria mea, de la munte, îmi aduc aminte că era nevoie de câini aprigi, mai mulți, pentru că nu puteau face față ursului noaptea, iar ziua lupilor. Asta era lozinca din bătrâni: «Pe un câine cheltui exact cât ai crește un porc, dar îl crești de nevoie». Dacă lucrurile au stat așezate sute de ani, nu înțelegem ce deranjează așa de tare acum, în ultimii trei ani.

„De când ne știm, de când mai facem transhumanță așa, în cazuri rare, așa, fulger, cu TIR-ul, din Banat, din Câmpia de Vest până la munte sau din Bărăgan până la munte, dar și mai de demult, bătrânii noștri și când noi eram copii, chiar dacă la munte aveam cinci câini, unde aveam nevoie, nu-și permitea tata sau bunicul să-i ia în transhumanță pe toți. Lua câte doi câini care îl apărau pe el și turma de «hoții cu două picioare», de animalele sălbatice, iar pe ceilalți trei sau patru câini îi ținea acasă, în satul nostru de munte, iar primăvara era sigur că-i are.

„E clar, la câini și la calul de povară s-a ținut de când ne știm noi, de sute de ani. Nu filozofăm cu nimic. Vorbim de oieritul nostru tradițional care nu cred că vreodată își va putea cineva bate joc de el. Chiar dacă noi suntem pe zi ce trece tot mai puțini, asta pot s-o dau scrisă că astăzi dacă suntem 1.000 de crescători, mâine nu suntem 1.001, ci 999. Nu vom putea să renunțăm însă la tradiția pe care am moștenit-o de sute de ani”, a conchis Cioranu.

Agromalim 2016: „O expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase”

Cimi Enache, directorul de program Agromalim - Expo Arad Internaţional, a precizat că ediția din 2016 a Agromalim s-a bucurat de o multitudine de noutăți atât din punct de vedere organizațional și ca spații de expunere, dar și în ceea ce privește noutățile prezentate de participanți.

La capitolul zoootehnie, Agromalim 2016 s-a bucurat, ca de obicei, de sprijinul ANZ și OJZ Arad. Cele două entități, alături de organizațiile de crescători, au realizat o expoziție cu un număr mult mai mare de animale față de anii anteriori, dar și din punct de vedere al speciilor și raselor.

În plus, suprafața expozițională a crescut. În 2016, Agromalim a beneficiat de 30.000 de metri pătrați pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, iar suprafața destinată expunerii animalelor s-a dublat.

„I-am avut și în acest an alături de noi pe cei de la ANZ și OJZ Arad care, împreună cu asociațiile de crescători, au fost cei care ne-au sprijinit să organizăm o expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase pe care le-au prezentat crescătorii”, a afirmat Cimi Enache. „Anul acesta, suprafața expozițională a crescut, mai ales pe partea de spații exterioare, zona în care au fost expuse tractoare, mașini și utilaje agricole; o creștere importantă. Încă de anul trecut a fost deschisă o nouă zonă de expunere, dar în 2016 aceasta a crescut. Am avut circa 30.000 mp pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, în zona complexului expozițional. De asemenea, au mai fost disponibile cele două pavilioane pentru expunerea în interior. Expoziția de animale a crescut și ea. Am avut o suprafață dublă față de ediția precedentă. Am reușit să batem recordul de anul trecut și să avem un târg mai mare și mai interesant”.

În plus, a mai adăugat Enache, Agromalim 2016 a avut pregătite câteva standuri în care au fost expuși roboți care pot lucra în agricultură, cât și partea de GPS și de agricultură de precizie pentru partea de prelucrare a solului și recoltare. Nu a lipsit de la Agromalim nici zona de drone. Acestea au început deja să fie căutate și de către fermieri, fiindcă pot să-și aducă aportul la o mai bună supraveghere a culturilor și activității pe care o desfășoară.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 2