Miercuri, 11 Septembrie 2019 23:02

Cartofii și citricele s-au scumpit vizibil

Raportat la luna decembrie 2018, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi, cu 16,72%, iar citricele şi alte fructe meridionale s-au scumpit, în august, cu 2,39% faţă de luna anterioară, conform datelor publicate miercuri, 11 septembrie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform sursei citate, în august 2019, faţă de luna anterioară, cel mai mult s-au ieftinit fructele proaspete, cu 5,58%.

Pe de altă parte, comparativ cu finalul anului, cel mai mult s-au ieftinit fasolea boabe şi alte leguminoase, cu 0,23% şi gazele cu 4,93%.

Conform INS, mărfurile alimentare s-au scumpit în august cu 5,02% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu 3,12% faţă de decembrie, însă s-au ieftinit cu 0,29% faţă de iulie 2019.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,9% în luna august a acestui an, de la 4,1%, în luna iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,98%, cele alimentare cu 5,02% iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,23%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Preţurile de consum, în luna august 2019, comparativ cu luna august 2018, au crescut cu 3,9%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2018 - august 2019) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2017 - august 2018), calculată pe baza IPC, este 3,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, se menționează într-un comunicat INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată să atingă 4,2% la finele anului curent, 3,4% în decembrie 2020 şi 3,3% la orizontul proiecţiei, respectiv trimestrul II 2021, conform Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României (BNR).

Publicat în Știri interne

Raportul asupra inflației al BNR remarcă o scumpire amplă a legumelor și a fructelor, la începutul acestui an, acesta fiind un fenomen care a afectat toate statele membre ale blocului comunitar, potrivit datelor date publicității vineri, 17 mai 2019, de oficialitățile băncii centrale.

Cele mai semnificative majorări de preţ au fost înregistrate la cartofi (32%), legume şi conserve (13%), respectiv citrice (10%). Ţigările s-au scumpit cu 4,67%, combustibilii - cu 5,56%, iar fructele, cu 4,77%.

La inflaţia targetată de 4,2% pentru acest an, o contribuţie de 0,6% o are preţul legumelor, al fructelor şi al ouălor, 0,5% - combustibilii, 0,3% - preţurile administrate şi alte 0,3% - produsele din tutun şi băuturile alcoolice.

România înregistrează, de asemenea, cel mai amplu deficit comercial din regiune în sectorul alimentar, deși în domeniu s-a investit mult și s-au făcut progrese masive, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a adăugat: „România are un potențial undeva între Italia și Polonia în privința producției agricole [...] Polonia și Ungaria au excedent masiv pe balanța comercială a alimentelor. Aici se pot face multe lucruri bune, pentru că există potențial”.

Șeful băncii centrale a prezentat Raportul asupra inflației, care a modificat prognoza de la 3% la 4,2% la finele acestui an.

Publicat în Știri interne

Fructele proaspete, legumele şi conservele de legume, precum şi citricele sunt mărfurile alimentare care au cunoscut majorările cele mai semnificative în ianuarie 2018, faţă de ultima lună a anului trecut, în timp ce, per total mărfuri alimentare, preţurile au crescut cu 0,64%, în aceeași perioadă, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii, cea mai mare creștere a fost înregistrată la fructele proaspete. Concret, acestea s-au scumpit în prima lună a acestui an cu 3,10%, în comparaţie cu luna decembrie 2017. Situația este similară și în cazul legumelor şi conservelor din legume, majorarea fiind de 2,58%, respectiv al citricelor şi al altor fructe meridionale. Totodată, preţul la fasolea boabe a crescut și el cu 1,58%, iar la cartofi, cu 1,32%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi de preţuri au fost consemnate la ouă (-1,98%), zahăr (-0,52%) şi bere (-0,07%).

Rata anuală a inflaţiei a urcat, în ianuarie 2018, la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79%, se mai anunță în comunicatul INS. Rata anuală a inflaţiei înregistrată la finalul lui 2017 este pusă pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% şi a celor nealimentare cu 4,11%, au mai adăugat analiștii INS.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Asta, în timp ce prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,2% în 2018.

Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.

Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare.

Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.

Publicat în Ultimele noutati

Accentuarea ratei anuale de creștere a prețurilor de consum ale bunurilor alimentare aferente trimestrului IV al anului trecut (+1,3 puncte procentuale față de ultimele trei luni ale lui 2016) a fost pusă cu precădere pe seama a patru categorii de produse: ouă, lapte și produse lactate, carne și preparate din carne, respectiv produse de morărit și panificație, se menționează în Raportul asupra inflației realizat de BNR pentru trimestrul IV, 2017, Caseta 1. Dinamica prețurilor alimentelor în trimestrul IV 2017.

Specialiștii Băncii Naționale care au întocmit raportul precizează că intensificarea constatată poate fi asociată în bună măsură condițiilor interne (lărgirea excedentului de cerere agregată, costuri în creștere cu forța de muncă și utilitățile), componenta externă jucând și ea un rol decisiv în unele cazuri.

„Determinantă în acest sens este tendința de integrare în lanțurile internaționale de valoare adăugată la nivelul procesatorilor și al retailerilor, rezultanta acestui proces fiind corelarea tot mai puternică a prețurilor din România cu cele din UE de-a lungul lanțului de producție (de la poarta fermei până la consumatorul final)”, potrivit raportului asupra inflației.

În viziunea analiștilor BNR, contribuția decisivă la accelerarea inflației bunurilor alimentare în ultimul trimestru al anului 2017 a revenit evoluției prețului ouălor (+0,5 puncte procentuale), rata anuală triplându-se pe parcursul intervalului analizat (de la 14,7 la sută în septembrie la 43,6 la sută în decembrie 2017).

„Șocul a fost comun statelor membre ale UE, fiind determinat de restrângerea severă a ofertei la nivel comunitar, ulterior identificării unui pesticid interzis în anumite loturi comercializate într-o mare parte a statelor membre. Ca urmare, prețul ouălor la poarta fermei, la nivel european, a atins un vârf în luna noiembrie (dinamică anuală de aproape 60 la sută), fiind însă probabilă o corecție în viitorul apropiat, pe măsură ce oferta se reechilibrează”, conform documentului BNR.

Untul, un alt motiv de accelerare a inflației bunurilor alimentare

Ca urmare a majorării nivelului cererii globale, precum și a restrângerii ofertei din partea principalilor producători europeni (Germania, Franța) – factori externi decisivi –, prețul untului în România a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut un salt amplu (+14 puncte procentuale la nivelul ratei anuale, până la 22,8 la sută în luna decembrie). De altfel, prețurile aferente grupei lapte și produse lactate au crescut continuu începând cu a doua parte a anului 2016, ajungând în decembrie 2017 la o rată anuală de 4,6 la sută.

În plus, mai spun specialiștii BNR, cu toate că în piața locală de procesare a laptelui predomină materia primă obținută autohton, dinamica prețurilor de consum interne mai este corelată cu evoluțiile externe (coeficienții de corelație cu prețurile agricole și cu cele de consum din UE pentru ultimii trei ani s-au situat la 80 la sută și, respectiv, la 84 la sută, valori superioare celei de 70 la sută înregistrate față de prețurile agricole interne).

„Explicația este oferită de integrarea în lanțurile de valoare adăugată, care vizează nu doar segmentul de retail, prin prezența marilor operatori comerciali europeni, ci și segmentul de procesare, de asemenea dominat de companii de talie internațională, care optimizează activitatea de producție la nivel european, astfel încât anumite sortimente ale brandurilor locale achiziționate sunt fabricate în exterior și apoi importate pentru desfacere pe piața autohtonă. Relocarea unei părți a producției în alte state membre a fost realizată, probabil, din rațiuni de eficientizare a costurilor, unele deficiențe de natură structurală, precum fragmentarea excesivă a exploatațiilor agricole, dar și nivelul (mai) scăzut de înzestrare tehnologică a capacităților de producție existente, antrenând costuri mai ridicate ale producției pe plan intern”, se menționează, de asemenea, în Caseta 1 a raportului.

Analiștii BNR au mai menționat absența investițiilor în respectarea nivelului cerințelor de calitate/igienă, de altfel condiții nu o dată cerute de procesatori, doar 25% din producția internă de lapte ajungând să fie transformată în produse lactate.

„Din perspectiva fragmentării, cazul producătorilor de lapte este poate cel mai concludent, 90 la sută din efectivele de vaci pentru lapte aflându-se în exploatații individuale (majoritatea, de mici dimensiuni, cu o medie de două capete/exploatație). Prin urmare, în absența unor investiții care să permită respectarea cerințelor de calitate/igienă și cantitate cerute de procesatori, dificil de realizat pe cont propriu, doar un sfert din producția totală ajunge în procesare, restul fiind destinat autoconsumului, vânzării pe piața țărănească și comercializării neorganizate. În aceste condiții, pe lângă costurile suplimentare impuse de procesarea laptelui astfel colectat, puterea de negociere a fermierilor este foarte scăzută, astfel încât prețul de consum este apropiat de media europeană, în timp ce prețul la poarta fermei este, de multe ori, cel mai mic din UE”, se afirmă în raport.

Segmentul procesatorilor de lapte este foarte concentrat (primii cinci jucători dețin aproape jumătate din piață), menționează analiștii BNR. Cele mai importante companii sunt de talie internațională, desfășoară operațiuni în mai multe state, de-a lungul întregului lanț de producție, iar decizia cu privire la ce, cât și unde să producă are la bază exclusiv criteriul optimizării costurilor. Extinderea rețelelor internaționale pe teritoriul României vizează astfel nu doar segmentul de desfacere, dominat de marii operatori comerciali, ci, într-o anumită măsură, și categoria procesatorilor, în timp ce la baza lanțului de producție fenomenul este încă într-o fază incipientă.

Cu toate că prezența acestor entități reprezintă o oportunitate pentru sectorul agroalimentar autohton, având în vedere beneficiile asociate (cerere stabilă, acces la know-how), deficiențele structurale evidențiate, precum și starea actuală generală precară a capitalului productiv (din punctul de vedere al gradului de tehnologizare) erodează atractivitatea economiei locale pentru noi investiții. Concret, competitivitatea scăzută s-a concretizat în opțiunea multor companii (comercianți, dar și procesatori) de a livra către consumul final produse fabricate în exterior, importurile de acest tip explicând practic deteriorarea balanței comerciale pe segmentul alimentar în ultimii ani, în condițiile în care progresele realizate de exporturi, deși există, sunt încă foarte timide.

În luna decembrie 2017, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 4,1% faţă de luna noiembrie 2017 și cu 10,9% faţă de luna decembrie 2016, se arată în comunicatul INS din 9 februarie 2018.

În luna decembrie 2017, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 3.109 tone (+4,1%).
Creșteri ale producţiei în luna decembrie 2017 comparativ cu luna noiembrie 2017 s-au înregistrat la smântâna de consum cu 463 tone (+8,2%) și lapte de consum cu 814 tone (+3,0%).

Principalele produse lactate la care producția a scăzut au fost: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1915 tone (-10,7%), unt cu 109 tone (-9,3%) și brânzeturi cu 243 tone (-3,6%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut în luna decembrie 2017, faţă de luna noiembrie 2017, cu 1986 tone (+14,7%).

Publicat în Știri interne

Cu toate că există situații în care contribuțiile la deficitul comercial pot fi privite ca având un caracter firesc (atunci când vorbim de fructe exotice, de cafea și cacao), situație explicabilă pe seama condițiilor climaterice ale țării noastre, în cazul categoriilor de produse legume și fructe, deficitele înregistrate în balanța comercială ascund probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanțul de producție, în special în amonte, se precizează în Caseta 2, Surse ale deficitului comercial cu produse alimentare, categoria legume-fructe, parte a Raportului asupra inflației realizat de BNR pentru trimestrul IV, 2017.

Potrivit analiștilor BNR, chiar dacă România are o tradiție locală recunoscută în ceea ce privește producția de mere, struguri, tomate, cartofi, dar și potențial în acest sens, surprinzător, în cazul grupei de fructe-legume, aceasta este răspunzătoare de o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare.

Două dintre cauzele situației actuale ar fi atât stagnarea majorării randamentelor (la mere și, în special, la tomate), la care se adaugă restrângerea suprafețelor cultivate.

„Făcând abstracţie de influenţa factorului sezonier, la toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenţei unor câştiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafeţelor cultivate, inclusiv a suprafeţei serelor. De exemplu, oricât de neaşteptat ar fi din perspectiva potenţialului şi a tradiţiei locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regăsesc merele, în condiţiile în care România deţinea în 2016 peste 10% din totalul suprafeţei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul producţiei. Diferenţa dintre randamentele obţinute pe plan local şi cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deţine 9,1% din suprafaţa cultivată şi doar 2,4% din totalul producţiei”, se menționează în Raport.

Analiștii BNR au mai precizat că, în general, producţia de legume şi fructe se plasează mult sub potenţial, în condițiile în care activitatea investiţională precară a fermierilor se reflectă negativ pe multiple paliere: mecanizarea lucrărilor, realizarea irigaţiilor, tratarea terenurilor cu îngrăşăminte, construcţia de sere, reconversia terenurilor, înlocuirea plantaţiilor pomicole şi viticole îmbătrânite cu plantaţii noi cu specii performante, insuficienţa spaţiilor de depozitare etc.

„În consecinţă, de multe ori, este mai avantajos pentru operatorii comerciali să se aprovizioneze de la furnizori externi, capabili să asigure fluxuri stabile în parametri cantitativi şi calitativi corespunzători”, se precizează în document.

Țara noastră s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2017, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2016, până la 4,453 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 5,211 miliarde de euro, un plus de 9,5%, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În primele trei trimestre ale anului trecut, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut era de circa 422,27 de milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 6,57 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de aproape două ori mai mari la 9 luni, respectiv de 11,85 de milioane de tone.

Raportul asupra inflației din trimestrul IV 2017 a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din data de 7 februarie 2018, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 1 februarie 2018.

Publicat în D`ale gurii