La 24 de ore de la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Dăncilă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a explicat la Digi 24 ce însuşiri trebuie să aibă cei care activează în agricultură, calităţi pe care viitorii guvernanţi nu le deţin.

„Eu am îngrijorare mare. Sunt îngrijorat pentru că îi cunosc, eu îi cunosc pe toţi. Ca să faci treabă în agricultură, trebuie să fii devotat acestui sector. Trebuie să munceşti mult. Lor nu le place munca, reţineţi ce vă spun, omul Daea, inginerul Daea şi astăzi, ministrul Daea. Ca să faci treabă în agricultură trebuie să te sacrifici, să-şi sacrifici familia, să-şi sacrifici timpul liber. Nu sunt în stare de acest lucru, vă spun eu, cu toată puterea. Și-mi pare rău că spun acest lucru, pentru că îi cunosc, dacă nu i-aş fi cunoscut, aş fi avut rezerve, dar din acest punct de vedere nu am nicio rezervă”, precizat oficialul guvernamental.

El a adăugat că este îngrijorat cu privire la proiectele dezvoltate sub mandatul pe care, deocamdată, îl exercită și se teme că nu vor fi duse la îndeplinire.

„Mă îngrijorez, ascultaţi-mă. Eu sunt îngrijorat că aceste proiecte pe care le-am început şi sunt în plină derulare, se opresc. Sunt îngrijorat că aceste proiecte nu se vor duce la îndeplinire. În 2004, am lăsat 17 puncte de lansare antigrindină şi în 13 ani au făcut şapte. În opt ani de zile, patru guverne au făcut trei hotărâri de guvern, iar noi am făcut 49. Aceasta este îngrijorarea mea. Ritmul de muncă, capacitatea de angajare profesională şi evident, dorinţa de a face în România. Nu le place construcţia, lor le place să dărâme, nu să construiască”, a mai punctat Daea.

Nu în ultimul rând, discutând despre situaţia din PSD la acest moment, ministrul Agriculturii a recunoscut că este „o atmosferă de îngrijorătoare, pentru că ştim la ce proiecte am dat drumul. Sigur că avem această îngrijorare dacă nu se continuă şi avem mari semne de întrebare datorită faptului că îi cunoaştem cum au acţionat în perioada anterioară. Eu sunt om al zilei şi cunosc realitatea”.

Altfel stăteau lucrurile la începutul săptămânii

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană, prin agricultură, 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea la acea vreme.

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României demitea însă guvernul PSD, joi, 10 octombrie 2019, totalul parlamentarilor care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, opoziția avea nevoie de 233 de voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate a fost 242.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost secret, cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de către Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

sursa: Mediafax, Digi 24, Surse și Resurse

foto credit: Romulus Boancă

Publicat în Știri interne

Joi, 12 septembrie 2019, Guvernul Dăncilă a adoptat o hotărâre pentru înființarea Băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale Buzău.

Viitoarea entitate va avea ca scop explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea și conservarea resurselor fitogenetice.

„În ședința de Guvern de astăzi (n.r. - joi, 12 septembrie 2019), la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost adoptată o hotărâre de Guvern foarte importantă privind înființarea băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale Buzău. Este, practic, o decizie istorică, România a mai încercat să creeze o astfel de bancă în anii '80. Nu s-a finalizat. Iată că am reușit, de această dată, să creăm această bancă de resurse genetice vegetale care, practic, va pune la adăpost fondul de gene din România, în domeniile de care vă spuneam: legumicultură, floricultură și plante aromatice”, a menționat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la finalul ședinței Executivului.

Oficialul guvernamental a mai precizat că România are cea mai mare varietate de plante regionale și tradițioanle din Europa, în acest moment și, neavând până acum această bancă, de-a lungul timpului, s-au pierdut foarte multe semințe, devenind dependentă de importul de semințe pentru o serie de plante.

„Este o măsură așteptată de toți legumicultorii care, bineînțeles, va contribui, pe termen lung, la asigurarea securității alimentare a României”, a continuat Barbu.

Banca va conserva patrimoniul genetic vegetal aflat, în acest moment, la stațiunea legumicolă din Buzău și pe cuprinsul țării, care cuprinde peste 10 000 de soiuri de legume, plante medicinale și aromatice pe cale de dispariție.

Publicat în Ultimele noutati

Fermierul care face dovada încadrării în muncă a cel puțin doi beneficiari ai „Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară” va primi de la stat 1.000 lei pentru fiecare astfel de persoană cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară, 750 lei pentru cele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau al industriei alimentare și 500 lei pentru fiecare persoană fără studii, a decis Executivul de la București, joi, 23 mai 2019.

„Aprobăm un act normativ prin care sprijinim fermierii care creează locuri de muncă și angajează tineri, acoperind o parte importantă din cheltuielile cu forța de muncă. Astfel, cei care angajează cel puțin doi tineri cu studii superioare de specialitate vor primi, pentru fiecare angajat,1.000 de lei lunar. Sprijinul este de 750 de lei pentru fiecare angajat cu studii medii de specialitate sau absolvenți ai unor cursuri de formare profesională, iar pentru persoanele fără studii ajutorul din partea statului este de 500 de lei pentru fiecare persoană. Sumele necesare pentru acest ajutor așteptat de tinerii fermieri sunt deja asigurate în buget, prin urmare această măsură va produce efecte în scurt timp", a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern.

În ședința Guvernului de joi, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii 336/2018, privind aprobarea Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Actul normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin realizarea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posibilitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30 de milioane lei și vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară, în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă determinată sau nedeterminată, dar nu mai puţin de 12 luni, cu normă întreagă. În urma acestei măsuri se estimează că, în anul 2019, vor fi angajați 3.000 de tineri.

Prevederile actului normativ vor fi puse în aplicare de către Direcțiile pentru Agricultură județene și a municipiului București, prin numirea unui responsabil pentru gestionarea registrului unic privind „Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară”.

Înscrierea în program se poate face până la data de 31 decembrie 2020.

Publicat în Finantari

Capitalul social al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea” SA urmează să fie majorat, ca urmare a deciziei Guvernului Dăncilă de aprobare printr-o hotărâre a alocării sumei de 93 de milioane de lei cu ocazia ședinței Executivului de la București, din data de 24 aprilie 2019.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), fondurile în cauză vor fi utilizate în scopul aplicării strategiilor guvernamentale în eficientizarea activității de pescuit, însemnând organizare și consolidarea unor mecanisme de valorificare (vânzare – cumpărare) pește și produse din pește, precum și completarea programelor naționale de sprijinire a produselor tradiționale, vitivinicole, legume-fructe, carne de porc și pasăre, lactate, produse melifere, lână ș.a.

„Sumele alocate vor fi direcționate pe principiul eficienței și eficacității cheltuirii banilor, similar unui investitor privat prudent în economia de piață, în programe-pilot care vor fi dezbătute public pentru a servi intereselor conjugate ale actorilor din piață, în beneficiul consumatorului final”, se precizează într-un document de presă.

Sursa majorării de capital provine din disponibilul aflat în conturile MADR rezultat ca urmare a finalizării Programului SAPARD, precum şi din rambursarea creditelor garantate de fondurile de garantare.

Casa Română de Comerț Agroalimentar are misiunea să identifice resursele și mecanismele comerciale existente, să asigure și să dezvolte verigile organizaționale și logistice lipsă pentru a le maximiza randamentul, dar și să găsească și să realizeze formule noi de integrare în circuitul comercial organizat și fiscalizat al acelor capacități de producție, procesare, depozitare mici sau marginalizate, insuficient sau deloc valorificate în prezent.

Oficial, Executivul Dăncilă a informat miercuri, 24 aprilie 2019, că a emis o hotărâre privind aprobarea unei sume alocate pentru majorarea capitalului social al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea” SA, conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare și creditare, precum și pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului (HG) 933/2018 privind înființarea Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea”- SA.

Publicat în Știri interne

Vineri, 29 martie 2019, Executivul de la București a aprobat în ședința săptămânală schemele de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură şi acvacultură, iar pentru acest an, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru, faţă de 1,7385 lei/litru în anul precedent.

Potrivit unui comunicat de presă remis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), suma alocată pentru plata ajutorului de stat este de 580 de milioane de lei și este asigurată din bugetul instituției citate.

În plus, pentru a continua să aplice schema de ajutor de stat în anul 2019, noul act normativ completează prevederile din HG 1174/2014.

„Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, Hotărârea pentru completarea articolului 10 din HG 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Pentru asigurarea continuării aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2019, se completează prevederile articolului 10 din HG 1174/2014, cu un alineat nou, alin.(6), care cuprinde suma de 580.000.000 lei alocată pentru plata ajutorului de stat, ce se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii”, se arată în anunțul făcut de ministerul de resort.

Informația a fost confirmată inclusiv de premierul Viorica Dăncilă, care a precizat că acciza va fi plătită agricultorilor sub formă de rambursare.

„Şi în acest an, fermierii vor beneficia de sprijin pentru achiziţionarea motorinei utilizate la lucrările agricole şi în acvacultură. Alocăm peste 585 de milioane de lei pentru plata ajutorului de stat ce se aplică prin reducerea accizei la motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate care se acordă agricultorilor sub formă de rambursare. Domnule ministru, este foarte bine că avem aceste subvenţii la timp”, i s-a adresat Dăncilă ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură sunt: producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice; grupuri de producători recunoscute, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care exploatează terenuri agricole/deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere; organizaţiile și federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare; organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol.

Schema de ajutor de stat a fost introdusă începând cu anul 2015 prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizate la efectuarea lucrărilor mecanizate, care se acordă sub formă de rambursare.

5,1 milioane lei pentru motorina utilizată în acvacultură

De asemenea, Guvernul Dăncilă a completat HG 748/2018, iar valoarea schemei de ajutor de stat este de 5,1 milioane de lei, fiind asigurată din bugetul MADR. Schema de ajutor de stat reprezintă reducerea accizei, care se acordă sub formă de rambursare, respectiv diferența dintre nivelul accizei standard prevăzut în Codul fiscal și nivelul accizei reduse. Se estimează că aproximativ 38 de firme cu activități în acvacultură vor beneficia de ajutorul de stat privind reducerea accizei la motorină.

Prin HG 748/2018 a fost instituită schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură, pentru perioada 2018-2020, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizată la efectuarea lucrărilor în acvacultură.

În această categorie se încadrează: transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, peşte de consum, materii prime şi materiale în interiorul fermei, lucrările agricole în ferme de acvacultură pe cuvetele heleșteielor, pomparea apei cu motopompe, destufizare, precum și transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, pește de consum, în afara fermei cu auto propriu.

Publicat în Finantari

Pentru anul în curs, valoarea totală maximă a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor va fi de 72.075.000 de lei, din care 34.525.000 de lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 37.550.000 de lei pentru speciile ovine şi caprine, iar aceasta se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut de instituția citată marți, 19 martie 2019.

Prin Hotărârea pentru modificarea și completarea HG 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor din 19 martie a.c., Executivul de la București a decis reglementarea posibilității rectificării cererii inițiale și ajustării sumelor solicitate atunci când se înregistrează diminuări de efective mai mari de 10% pe beneficiar, în condițiile în care, pe parcursul unui an, în exploatațiile de creștere a animalelor au loc variații ale șeptelului.

„Ținând cont de faptul că, în etapa de verificare a cererilor inițiale, centrele județene APIA nu aprobă sume, ci doar le determină, le centralizează și le comunică la APIA central, se impune modificarea corespunzătoare pentru această acțiune, în sensul înlocuirii termenului «aprobă» cu «determină»”, precizează legiuitorul într-un comunicat de presă.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Cererile de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, precum și pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completate de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, se depun lunar/trimestrial, conform opţiunii menţionate în cererea iniţială, în termen de 20 de zile lucrătoare următoare încheierii lunii/trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat.

Publicat în Finantari

Hotărârea Guvernului (HG) pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor a fost aprobată în ședința Executivului de marți, 12 martie 2019, unul dintre obiectivele actului normativ fiind și acela de reducere a impactului pesticidelor asupra insectelor polenizatoare.

Concret, în contextul elaborării acestui act normativ, inițiatorii au avut în vedere promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare, interzicerea pulverizării aeriene a produselor de protecție a plantelor (PPA) cu efectuarea numai în cazuri speciale, cu respectarea prevederilor art. 9 din Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012, precum și reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare, respectiv reducerea utilizării PPA sau a riscurilor în anumite zone.

De asemenea, noul act normativ urmărește reducerea riscurilor de contaminare a apelor, solului și aerului, cât și realizarea de programe de informare și conștientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor.

Planul național de acțiune stabilește totodată organizarea sistemului de instruire și certificare pentru utilizatorii profesioniști, distribuitori și consilieri, precum și organizarea unui sistem de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor de uz profesional la nivel național.

Documentul citat a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Planul național de acțiune a fost aprobat prin HG 683/2013 și reprezintă un document strategic ce conține obiective cantitative, măsuri și calendare în vederea reducerii riscurilor și a efectelor utilizării produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și asupra mediului.

În temeiul art. 4 alin. (12) din OUG 34/2012, act normativ care a transpus în legislația națională Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, Planul național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să fie reexaminat cel puțin o data la 5 ani.

Neadoptarea prezentului act normativ ar fi condus la emiterea unei notificări din partea Comisiei Europene, respectiv la creșterea riscurilor asupra sănătăţii umane şi a mediului prin utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

„Prin reexaminarea Planului național de acțiune, HG 683/2013 pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, se abrogă”, se menționează în nota de fundamentare.

Conform documentului menționat mai sus, în procesul de elaborare a proiectului de act normativ au avut loc consultări cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România, Liga Asociațiilor producătorilor agricoli, Asociația Crescătorilor de Albine, respectiv Societatea Națională de Protecție a Plantelor.

Potrivit datelor preliminare existente la nivelul lunii septembrie 2018, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, realizate în cadrul proiectului sectorial ADER 4.1.5 finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Publicat în Tehnica agricola

Până la data de 15 mai 2019, inclusiv, producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit OUG nr. 44/2008, respectiv producătorii agricoli persoane juridice pot depune la Direcţiile pentru Agricultură Judeţene cererile privind schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi.

Schema de ajutor de minimis se desfăşoară pe o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar sprijinul financiar este de 1.000 euro/ha cultivat cu usturoi şi se calculează proporţional cu suprafaţa de pe care s-a obţinut o cantitate minimă de 3.000 kg/ha. Bugetul pentru anul 2019 este de două milioane de euro (9,3 milioane de lei) şi se aprobă anual.

Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulativ: să deţină o suprafaţă cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp, să obţină o producţie de minimum 3 kg usturoi/10 mp, să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu usturoi în anul de cerere, precum și să facă dovada producţiei realizate, prin documente justificative.

Valorificarea producţiei se face în perioada 1 iulie - 29 noiembrie, inclusiv a anului de cerere. Documentele justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare) care atestă comercializarea producţiei de usturoi valorificate în anul 2019 se depun la Direcţiile Agricole Judeţene până la data de 29 noiembrie, inclusiv.

Miercuri, 27 februarie 2019, Executivul de la București a adoptat Hotărârea pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”, prin care se stabilesc potenţialii beneficiari, condiţiile de eligibilitate, modul de acordare a ajutorului, valoarea anuală totală a acestuia, precum şi modalităţile de verificare şi control.

Publicat în Știri interne

În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.

În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.

„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.

Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.

„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.

România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.

Publicat în România Agricolă

Executivul Dăncilă a aprobat Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) privind transmiterea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret-Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), este anunțul făcut de MADR vineri, 15 februarie 2019.

Canalul magistral Siret-Bărăgan va trece în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și va fi inclus în programul de reabilitare a infrastructurii de irigaţii

Obiectivul este astfel inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, a precizat în aceeași zi prim-ministrul Viorica Dăncilă.

„Luăm măsuri şi pentru refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii din România, obiectiv stabilit şi în programul de guvernare. (...) Aprobăm astăzi un act normativ prin care obiectivul de investiţii «Canal magistral Siret - Bărăgan» va trece din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a fi inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România”, a declarat Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de guvern.

Șefa Executivului a menționat că obiectivul de investiţii, proiectat pe o lungime de 191 kilometri, pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomiţa, cuprinde două etape de realizare.

„Finalizarea primei etape a investiţiei, situată în judeţul Vrancea, cu o lungime de 51,5 kilometri, va permite folosirea irigaţiilor pe o suprafaţă de aproximativ 120.000 de hectare. Astfel, vom facilita accesul agricultorilor la sursele de apă pentru irigaţii şi vom asigura o productivitate crescută a culturilor”, a mai declarat Dăncilă.

Condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha

Conform precizărilor făcute de vocile autorizate ale ministerului de resort, prin finalizarea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I” se asigură condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha, cu rol determinant pentru exploatațiile agricole din zonă în obținerea de producții sigure și stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili.

O primă măsură reglementată de noul act normativ („Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I“) și care vizează canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km, prevede transmiterea bunurilor aflate în domeniul public al statului, recepționate, aferente obiectivului în lungime de 5,7 km. S-a decis, totodată, transmiterea porțiunilor de canal cuprinse între km 5+700 și km 51+500, aflate în diverse faze de execuție, care vor fi finalizate de către MADR, prin ANIF. Urmează etapa a II-a care cuprinde canalul pe zona Râmna –Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km, care se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

Un alt pas decisiv este declararea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I” ca infrastructură de irigații de utilitate publică.

De asemenea, o altă măsură prevede completarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2016, cu obiectivul „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I”.

Nu în ultimul rând, MADR va elabora Strategia de extindere a infrastructurii de irigații, ce va cuprinde proiecte de investiții cu impact semnificativ în economie.

Finanțarea se asigură de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 6