Marți, 30 Octombrie 2018 18:15

An atipic pentru fermele vegetale din Dobrogea

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Anul agricol 2017-2018 este caracterizat ca fiind unul atipic, de către fermierii din Dobrogea.

Clima neprietenoasă a redus recoltele de rapiță și cereale de toamnă, situație cu care se confruntă, de altfel, agricultorii din întreaga țară. Însă culturile semănate în primăvară au avut parte de cantități mari de precipitații. Prin urmare, sunt fermieri care pierd la unele culturi, dar câștigă la altele. Prețurile producției agricole sunt și în acest an nesatisfăcătoare în raport cu cheltuielile făcute, iar irigațiile continuă să rămână o fata morgana chiar și la malul Mării Negre.

Constantin Soare, din localitatea Fântânele, județul Constanța, deține, împreună cu fiul său o exploatație agricolă în cadrul căreia se lucrează o suprafață de peste o mie de hectare, terenul fiind în proprietate și în arendă. De ceva vreme, niciun an nu seamănă cu celălalt, iar anul agricol 2017-2018 a fost și mai deosebit, ceea ce s-a tradus în provocări pentru agricultori.

„În data de 20 martie, a fost o ploaie înghețată, care a creat probleme, nu multe, la cultura de rapiță. Dar de atunci, din păcate, următoarea ploaie pe zona noastră, Fântânele - Constanța, a fost în aproximativ 7-10 mai, când s-au cumulat 14 litri în trei zile – o cantitate foarte mică, pentru nevoia de apă pe care o aveau toate culturile în vegetație la momentul respectiv și, în mod special, grâul și rapița. Toată luna aprilie n-a plouat deloc, în luna mai a venit foarte puțină apă, exact în perioada în care grâul și rapița au nevoie stringentă de apă. Din această cauză, și am înțeles că și la nivelul țării s-au întâmplat aceleași fenomene, cultura de rapiță a avut mult de suferit”, ne-a spus fermierul constănțean care a obținut 3.400 kg la hectarul cultivat cu rapiță. În alte zone însă, producțiile au fost extrem de scăzute, sub două tone la hectar.

„Noi am făcut o producție acceptabilă, numai că nu ne mulțumește. La tehnologiile pe care le facem, la tot ce am cheltuit pentru această cultură, ar fi trebuit să avem o producție mult mai mare. Dacă aveam apă în perioada aprilie, măcar vreo 30 de litri, discutam de alte producții. Cele mai consistente ploi au venit în luna iunie. Am avut șansa că am recoltat cultura de rapiță înainte de precipitații, care au fost destul de consistente – între 40-70 de litri, dar nu într-un mod uniform, pe toată suprafața”, ne-a spus Constantin Soare, fericit că înainte de ploi a reușit să recolteze și o mică suprafață de grâu. A constatat că greutatea hectolitrică era în jur de 80 kg și, după perioada de ploi care a durat vreo cinci zile, lucrurile s-au schimbat în bine.

Ploaia căzută în acea perioadă a fost benefică altor culturi, cum sunt floarea-soarelui și porumbul, care plecaseră dificil în vegetație din cauza lipsei de precipitații în perioada în care s-a semănat. Însă, chiar și pe culturile afectate, apa a fost utilă deoarece a permis lucrările de pregătire a terenului pentru anul agricol următor în condiții mult mai favorabile. „Sperăm ca prin lucrările pe care le facem să menținem apa prezentă în sol și ce semănăm toamna, rapiță și grâu, să poată să răsară în timp optim, să se dezvolte, să înfrățească și să pornim cu dreptul în noul an agricol. După cultura de rapiță, am arat și am discuit. E necesar să și discuim, pentru a mărunți eventualii bolovani și pentru a nivela solul, cu scopul de a avea o suprafață de evapotranspirație cât mai redusă. Având în vedere că semănăm cu o semănătoare care și prelucrează solul în același timp, nu mai pregătim acel teren decât în momentul semănatului”, a specificat fermierul.

Soiuri rezistente la cădere și cu potențial de producție foarte mare

Chiar dacă desfacerea e mai facilă pentru constănțeni, deoarece duc marfa direct în port și pot avea un preț mai bun față de agricultorii din alte zone ale țării, ei tot nu sunt mulțumiți de prețurile obținute. Prețul cerealelor este unul nesatisfăcător, din cauza cheltuielilor ridicate avute de producătorii agricoli, în momentul de față, coroborat cu faptul că în mare parte totul depinde de natură. „Nu avem control pe ce înseamnă asigurarea apei și plecând de la acest aspect trebuie să alegem soiuri care să aibă un potențial de producție cât mai mare, o talie mai mică și care să genereze o rezistență foarte bună la cădere. Asta, pentru a evita ceea ce, din păcate, s-a întâmplat în multe ferme ale colegilor, unde au avut soiuri mai puțin rezistente la secetă și valul de precipitații care a fost le-a culcat după prima repriză, iar după a doua repriză de ploaie, practic le-a lipit de sol, o situație destul de delicată, care creează multe probleme în recoltare, apoi de cantitate și calitate”, arată agricultorul.

Soluția? Soiuri rezistente la cădere și cu potențial de producție foarte mare, pentru acoperirea cheltuielilor și obținerea de profit.

Pentru a urmări evoluția unor soiuri, fermierul constănțean a realizat loturi demonstrative cu hibrizi de porumb, de floarea-soarelui și soiuri de cereale de la mai multe companii, în condiții de neirigat.

Livrarea gratuită a apei pentru irigații, ajutor major pentru fermieri

Marea supărare este lipsa irigațiilor. Constantin Soare crede că irigațiile sunt o problemă de durată, dar nu imposibil de realizat, mai ales că modificările aduse Legii Irigațiilor, prin care fermierii primesc apă gratuit, au intrat în vigoare.

De anul trecut, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) livrează gratuit apă pentru irigații până la stațiile de punere sub presiune ale Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI).

„Adică repunerea în funcțiune, la aceasta mă refer când spun «nu imposibil de realizat». Argumentele care mă determină să fac astfel de afirmații sunt pachetul de acte normative care, toate la un loc, permit repunerea în funcțiune a sistemului de irigații. Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România are alocată o sumă bugetară românească de peste un miliard de euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală, prin subMăsura 4.3, permite Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații să realizeze proiecte și să acceseze fonduri pentru fiecare lot în parte, fonduri care sunt la nivel de un milion de euro pentru fiecare proiect. Trebuie subliniat că toată suma este subvenționată. Și elementul cel mai important, care sper să rămână pe veci așa cum s-a stabilit prin Legea 133/2017, care a modificat Legea Îmbunătățirilor Funciare, este ca apa folosită la irigații să fie livrată OUAI-urilor cu titlu gratuit”, a detaliat specialistul, subliniind că această lege „l-a trezit din somn”.

„De ce spun din somn? Pentru că în decembrie 2004 când a apărut Legea Îmbunătățirilor Funciare, Legea 138, am constatat că s-a eliminat subvenția la energia care făcea obiectul pompării apei. Practic, acela a fost momentul în care tot ceea ce înseamnă irigații în România s-a închis ca activitate și ulterior s-a distrus. Acum încercăm să reabilităm prin acel Program Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale, care este în sarcina ANIF, infrastructura principală, unde intră stațiile de bază de unde se alimentează sistemul de irigații, canalele de aducțiune, canalele de distribuție și stațiile de repompare de pe o treaptă de nivel inferioară pe o treaptă superioară”, a completat Constantin Soare, care din luna septembrie a anului trecut face parte dintr-o Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații.

„Imediat după ce am primit ordinul de ministru pe baza căruia s-a înregistrat organizația, am solicitat ANIF să ne predea stațiile de punere sub presiune și infrastructura secundară aferentă. Din păcate, lucrurile s-au mișcat un pic mai greu, din diverse cauze, dar am semnat Protocolul de predare-primire și în baza acestuia se emite un ordin de ministru care legiferează din punct de vedere juridic transferul infrastructurii de la ANIF către organizații”.

Până când infrastructura nu intră în proprietatea organizației, nu se pot încheia contracte cu o societate de proiectare. Dar fermierii fac demersuri pentru a fi pregătiți la deschiderea sesiunii de depunere a dosarelor.

„Organizația noastră are șase ploturi care însumează o suprafață totală de 5.345 de hectare. În prezent, nu a mai rămas nimic din sistemul de irigații la care eram arondați, sistem ce deservea o suprafață de 60.000 de hectare. Dacă vom reuși să repunem în funcțiune sistemul de irigat în zona Fântânele, se va scrie într-adevăr și aici istorie. Cei care vor veni după noi, că ei vor fi adevărații beneficiari, vor aprecia toată munca aceasta. Pentru că acum, cum bine știm, există tehnologii moderne, pompe de mare performanță, infrastructura secundară se face din materiale care nu se mai sparg, nu mai ruginesc. Altfel spus, ea va dăinui, în condițiile în care este întreținută corespunzător”, a încheiat Constantin Soare.

Citit 262 ori