Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Pe perioada președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene (ConsEU) din perioada ianuarie – iunie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va disloca 360 de specialiști și șase coordonatori doar pentru a putea gestiona dosarul Politicii Agricole Comune post-2020 (PAC), acesta urmând să fie defalcat pe șase subcapitole.

Și asta, în condițiile în care, în cele șase luni de președinție, actuala conducere a ministerului de resort va fi responsabilă de buna gestionare a nu mai puțin de 29 + 2 dosare, unele dintre ele extrem de sensibile, dar și de problematica internă a sectorului agroalimentar.

În cazul președinției rotative a ConsEU, MADR va avea o activitate de preluare și de închidere de dosare primite de la președinția anterioară (ultima din trioul Estonia-Bulgaria-Austria), apoi de securizat anumite elemente-cheie din componența acestora (context în care experții români vor încerca să obțină o abordare generală parțială), cât și de „dezghețarea” unor dosare închise anterior.

„Noi vom gestiona pe perioada președinției rotative a Consiliului Europei aproape 30 de dosare. Spun aproape pentru că unele dosare abia acum apar de la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, deși mai avem puțin până la preluarea efectivă a mandatului. Sunt deja 29 și încă două în așteptare și care, probabil, vor apărea”, a declarat joi, 7 decembrie 2018, Dănuț-Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia reuniunii grupului de experți mass-media, Partea I – Politica Agricolă Comună și provocările Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). „În aceste dosare, trei sunt extrem de importante și complexe: primul este Politica Agricolă Comună post-2020 (PAC) prin Planul Strategic; un dosar uriaș. (...) Noi, pentru a putea gestiona acest dosar, l-am împărțit în șase subcapitole, fiecare dintre aceste secțiuni fiind dată în grija unui responsabil care, în spatele lui, are o echipă de până la 60 de experți. Asta numai pe un subcapitol! Rezultatul este că numai pe un regulament avem o echipă de 130 de oameni de la APIA, AFIR, AM PNDR, Direcția Generală de Politici Agricole, Afaceri Europene ș.a.m.d.”.

Secretarul de stat a mai precizat că în cazul celor 29+2 dosare de gestionat de MADR pe perioada președinției rotative există mai multe categorii de abordări. Mai exact, pentru fiecare dosar există o echipă cu o responsabilitate clară, atât la Bruxelles, cât și în România.

„Se știe clar cine gestionează din punctul de vedere al României dosarele respective”, a mai menționt oficialul guvernamental. „Experții noștri au intrat astăzi în «shadow presidency», vin alături de experții austrieci și participă la gestionarea acestor dosare”.

Gestionarea unui dosar preluat de MADR în cele șase luni de președinție rotativă

Același Dănuț-Alexandru Potor a explicat tipurile de stadii în care cele 29+2 (posibile) dosare ar urma să fie preluate, gestionate și predate mai departe președinției finlandeze a ConsEU.

Un prim exemplu este cel în care ministerul de resort din țara care deține președinția rotativă preia un dosar și îl închide - „Varianta ideală, cea mai spectaculoasă”, a explicat secretarul de stat MADR.

Un exemplu în acest caz ar fi potențiala închidere a dosarului privind practicile comerciale neloiale pe lanțul de aprovizionare cu alimente.

„Acolo este o concluzie a efortului de lucru la nivel european. În cazul României, probabil, cel mai spectaculos dosar va fi cel al practicilor comerciale neloiale pe lanțul de aprovizionare cu alimente. Este un dosar cu un mare impact, cu o mare rezonanță europeană, care implică poziția fermierilor, raportată la marile lanțuri de retaileri, la felul cum primii sunt sprijiniți de ultimii etc. Probabil că vom închide noi acest dosar, deși, probabil, președinția austriacă a întreprins eforturi susținute să-l definitiveze. Din păcate, trialogurile au durat destul de mult, practic austriecii nu au ajuns să finalizeze acest dosar. Astfel, chiar dacă mai este mult de lucru, România poate închide dosarul pe parcursul președinției sale”, a explicat Potor. „Al doilea este un dosar legat de băuturile spirtoase – Regulamentul privind băuturile spirtoase – care este într-o fază destul de avansată și există foarte mari posibilități ca acesta să fie închis pe perioada președinției României. În rest, mai sunt dosare care țin de pescuit, care țin de cote, care nu interesează România în mod direct. Însă, în condițiile în care România are rol de «honest broker», de administrator, faptul că închizi un dosar care privește pescuitul în Marea Nordului, ai avut un rezultat bun. Probabil că vom închide și două dosare de pescuit care nu au tangență directă cu noi”.

O a doua categorie de dosare care implică cea mai mare parte a activității MADR de-a lungul președinției rotative se referă la cele în care se va securiza un anumit segment din acesta, aspect pozitiv care va fi bifat în dreptul țării noastre.

„Aici intră majoritatea dosarelor grele care sunt legate de PAC - Planuri Strategice, dosarul orizontal pentru monitorizare, finanțare ș.a.m.d. și cele care implică organizarea comună de piață, precum și cel dedicat finanțării pescuitului și afacerilor maritime. Patru dosare foarte complexe și cu o importantă rezonanță europeană”, a mai menționat oficialul MADR. „Aceste dosare sunt active pe perioada președinției României, dar care nu pot fi închise pe perioada președinției noastre și noi trebuie să securizăm anumite chestiuni din aceste dosare. Pe două dintre dosarele mari, România va încerca să obțină o abordare generală parțială. Am putea obține chiar o abordare generală pe dosarul de Regulamentul de organizare comună a piețelor”.

Nu în ultimul rând, există și o a treia categorie de dosare, și anume cele „înghețate”. În acest caz, România va încerca să le „repună pe tapet” pentru că ele au fost închise.

„Mare parte dintre ele sunt în prezent «dezghețate». Țara noastră va avea rolul de a le repune în discuție, de a distribui informații ș.a.m.d.”, a conchis acesta.

Consiliul AGRIFISH, prioritate pentru următoarele șase luni de președinție a ConsEU

De-a lungul asumării pentru șase luni a președinției rotative a Consiliului UE de către țara noastră, negocieri importante vor fi definitivate pe zona de fonduri structurale, cât și pe cea a PAC post-2020. Țara noastră are un interes sporit în adoptarea unui plan clar pentru viitoarea structură a PAC, unul complet și orientat către conectarea agriculturii cu tehnologiile moderne.

De aceea, țara noastră trebuie să se asigure că în configurația Consiliului AGRIFISH, următoarele elemente de discuție vor fi pe agendă și vor fi incluse în demersul de modernizare și de simplificare a PAC post-2020: inovare, digitalizare, asociere, microcredite, cât și pregătirea viitoarelor generații de fermieri.

Un subiect important în acest context va fi și acela de informare a locuitorilor cu privire la acest aspect prin renumitele Dialoguri cu cetățenii, în special în zonele cu un nivel crescut al populației active în sectorul agricol.

Gigantul de lobby în comerțul cu cereale – Coceral – a transmis marți, 4 decembrie 2018, prin vocile sale autorizate, că își revizuiește în scădere estimările cu privire la producția de grâu a blocului comunitar UE28 pentru anul în curs, până la un total de 128,6 milioane de tone, față de calculul anterior, din septembrie a.c., unul care indica un potențial de 129,9 milioane de tone producție și dezechilibru major față de cele 141,9 contabilizate anul trecut.

În contrapartidă, Coceral prevede majorări la producția de porumb a anului 2018, până la un total de 60,5 milioane de tone, față de 58,9 milioane de tone, cât erau previzionate în septembrie a.c. Vorbim de un echilibru aproape total, față de cele 60,7 milioane de tone de porumb obținute anul trecut.

Totodată, analiștii Coceral prevăd o scădere a totalului producției de orz, una care ar urma să fie, la nivelul statelor Uniunii Europene (UE), 56 de milioane de tone, în scădere față de estimările din septembrie 2018. Pe atunci, calculele indicau un potențial de producție de 57,4 milioane de tone. Oricum, estimările cele mai recente indică un dezechilibru față de recolta anului trecut, una care a totalizat 58,3 milioane de tone de orz obținute de țările UE.

În cazul oleaginoaselor, Coceral și-a păstrat aproape neschimbate estimările cu privire la producția de rapiță a UE pentru acest an – 19,4 milioane de tone, în scădere față de recolta anului 2017, una de 21,9 milioane de tone.

În România, situația se prezintă mult mai bine

Conform precizărilor lui Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, făcute în 3 decembrie 2018 pentru cea mai mare agenție de presă de la noi din țară, anul acesta, mai bine de 30 de milioane de tone de cereale ar urma să intre în silozurile țării.

Și asta, în condițiile în care, în 2017, România a produs 27 de milioane de tone.

De asemenea, el a precizat că producţiile de porumb şi de floarea-soarelui autohtone ocupă primul loc în Uniunea Europeană (UE).

„Producţia de cereale de anul acesta depăşeşte 30 de milioane de tone. La floarea-soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb, mai avem de recoltat 0,5% din suprafaţă în judeţele din centrul țării, dar până în prezent am depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE”, a spus Daea.

Suprafaţa semănată cu porumb în 2018 a fost 2,415 milioane de hectare, iar la floarea-soarelui, de 1,01 milioane de hectare.

În 2018, recolta de grâu a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone, deşi, potrivit şefului MADR, a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,8 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,7 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Ca urmare a efectelor secetei, o scădere semnificativă a suprafețelor semănate cu rapiță în statele blocului comunitar UE27 ar putea genera la anul o producție apropiată de volumele dezamăgitoare recoltate în acest an, anunță Strategie Grains.

În prima analiză estimativă cu privire la potențialul de producție al anului 2019, analiștii agribusiness ai companiei citate apreciază că producția totală de rapiță a Uniunii Europene (UE) ar putea totaliza 20 de milioane de tone. Cantitatea recoltată este doar cu puțin mai mare decât cea a anului în curs – 19,83 milioane de tone, una cu 11 procente mai mică decât cea din 2017.

O veste bună, dacă poate fi catalogată așa, este cea potrivit căreia declinul previzionat pentru anul următor în ceea ce privește suprafața însămânțată cu rapiță, unul de 12 procente până la un total de 6,07 milioane de hectare, ar urma să fie contrabalansat de randamente. Practic, cantitățile obținute la hectar ar putea crește, conform calculelor celor de la Strategie Grains, din raportul lunar cu privire la oleaginoase, cu 14 procente, până la un total de 3,03 tone la hectar.

Calculul randamentului estimat pentru anul următor se bazează pe o tendință pe termen lung, iar rezultatul este comparat cu cel al productivității pe anul în curs, una lovită puternic de secetă, care a totalizat 2,89 tone/ha.

Suprafața previzionată a fi semănată cu rapiță în UE a fost și mai mult diminuată față de calculul de luna trecută, unul care ducea către un rezultat de 6,22 milioane de hectare. Totalul este deja sub proiecția inițială a Strategie Grains, una de 6,32 milioane ha.

Semănatul rapiței la finele verii, respectiv la începutul toamnei a fost puternic afectat de secetă, efectul nedorit menționat adăugându-se dificultăților cu care se confruntau deja fermierii UE.

Suprafețele însămânțate cu rapiță ar urma să scadă vizibil în special în Germania și în Franța, cele mai mari două state membre UE, producătoare de oleaginoase, au adăugat analiștii companiei din Hexagon, alăturându-se astfel colegilor lor din alte societăți similare.

Răsărirea culturii de grâu de pe circa 6.000 de hectare, parte din totalul celor 12.700 semănate în această toamnă, se află sub semnul întrebării, ca urmare a secetei persistente din Harghita, a afirmat șeful Direcţiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) județeană, Torok Jeno, în şedinţa Colegiului Prefectural.

„Din cele 12.700 de hectare de grâu de toamnă semănate, jumătate s-a semănat în condiţii de secetă şi nu suntem siguri că va răsări şi se va întări pentru a se menţine peste iarnă. (...) Dacă nu va fi răsărirea, în primăvară controlăm şi atunci o parte va fi reînsămânţat sau completat cu grâu de primăvară sau cu alte culturi de primăvară”, a precizat oficialul DADR, citat de presa centrală, care a adăugat că situaţia exactă a culturilor de toamnă va fi cunoscută abia în aprilie 2019.

În plus, Jeno a spus că, din cauza secetei, s-au efectuat arături de toamnă doar pe aproximativ 40% din cele 26.000 de hectare preconizate. În ultima perioadă, după ce în zonă a nins şi a crescut umiditatea în sol, au fost reluate arăturile, cât vremea va permite.

„Arăturile au fost întrerupte, cam 40% din arăturile de toamnă s-au făcut, restul s-a întrerupt, s-ar putea să rămână pe primăvară. E bine când reuşim să facem arăturile în toamnă, pentru că iarna este cea mai bună «unealtă» şi, la primăvară, cu lucrări puţine, se poate pregăti un pat germinativ corespunzător şi alimentarea cu apă va fi mai bună”, a explicat Torok Jeno.

Acesta a adăugat că judeţul s-a mai confruntat cu ani grei, dar niciunul nu a fost atât de capricios ca 2018, când în martie s-au înregistrat temperaturi de iarnă, în aprilie şi mai a fost secetă, în iunie şi iulie a plouat aproape în fiecare zi, iar din august a fost din nou secetă.

Frig și mai multă secetă

Vremea normală sub aspect termic de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire accentuată, în aproape toată țara, potrivit prognozei agrometeo valabile în perioada 27 noiembrie – 3 decembrie 2018.

În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate în stratul de sol 0-50 cm va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), pe aproape întreg teritoriul agricol. Rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim, local în sudul, centrul și estul țării.

Se preconizează precipitații mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), predominant sub formă de ninsoare în cea mai mare parte a ţării, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. De asemenea, cantitățile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Pe fondul temperaturilor mai scăzute din aer și din sol, ritmurile vegetative ale culturilor agricole se vor desfăşura lent și chiar vor fi stagnate temporar în cea mai mare parte a regiunilor. De asemenea, în depresiunile din nordul şi centrul ţării, speciile de câmp și pomiviticole vor înregistra stadiul de repaus vegetativ. Culturile de orz şi grâu de toamnă îşi vor definitiva germinarea (100%), continuându-se totodată răsărirea şi apariţia frunzei a treia (10-100%), precum şi înfrăţirea (10- 40%). În semănăturile întârziate fenologic şi pe terenurile cu deficite de umiditate în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor vor fi medii şi slabe, iar densitatea, redusă.

Estimările pozitive în ceea ce privește potențialul de producție la porumb în Ucraina, unele care ar urma să echilibreze o balanță înclinată serios în defavoarea cantităților obținute în SUA, i-au determinat, joi, 22 noiembrie 2018, pe analiștii de la Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC), să-și revizuiască foarte puțin în scădere previziunile privind producția mondială de porumb.

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental și-a revizuit în scădere estimările cu privire la producția mondială de porumb în sezonul 2018-2019 cu un milion de tone, până la un total de 1,073 miliarde de tone, reflectând astfel așteptări privind o creștere negativă a recoltei SUA.

Cu toate acestea, grupul transmite că o producție mai mare care ar urma să se înregistreze în Ucraina va contrabalansa deficitul din stocurile nord-americane.

Concret, analiștii CIC au revizuit în scădere estimările privind producția de porumb a SUA până la un total de 371,5 milioane de tone, față de calculele anterioare care indicau un total de 375,4 milioane de tone. În contrapartidă, IGC și-a revizuit în creștere așteptările privind producția de porumb din Ucraina până la un total de 33,5 milioane de tone, față de previziunile anterioare de 30 de milioane de tone.

Stabilitate pe piața grâului. Soia scade. Se diminuează consumul mondial de cereale

Aceeași entitate a transmis prin vocile sale autorizate că își menține estimările privind producția mondială de grâu în sezonul 2018-2019 la un total de 729 milioane de tone.

În plus, pentru prima dată, analiștii CIC au emis propriile previziuni privind suprafețele însămânțate cu grâu în sezonul 2019-2020 și au estimat că acestea ar urma să crească cu un procent, până la un total de 220 de milioane de hectare, prima majorare înregistrată în ultimii patru ani.

„Chiar dacă anticipăm majorări de suprafețe semănate cu grâu în blocul comunitar, în SUA și în India, condițiile improprii agrometeo din toamna acestui an ar putea genera anumite temeri”, spun vocile autorizate ale CIC.

În continuare, cei de la CIC se așteaptă la o diminuare a stocurilor de grâu și de porumb în sezonul 2018-2019, fapt care ar urma să genereze o scădere a disponibilului de cereale până la cel mai mic nivel al ultimilor patru ani.

Producția mondială de soia aferentă sezonului 2018-2019 ar urma să atingă un nivel de 367 de milioane de tone, în scădere față de previziunile de luna trecută, care indicau un total de 369 de milioane de tone. Cu toate acestea, producția de soia din sezonul 2018-2019 ar urma să fie mai mare decât cea din anul anterior, una de 340 de milioane de tone.

În fine, raportul indică faptul că, la nivel global, consumul de cereale ar urma să scadă cu un milion de tone, CIC indicând că modificarea ar urma să fie generată de ajustările la consumul destinat nutrețurilor și la cel industrial în cazul grâului și al sorgului.

Nu mai puțin de 240.000 de tone de grâu au fost tranzacționate prin intermediul unei licitații internaționale organizate de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare a Egiptului (GASC), joi, 22 noiembrie 2018, 60.000 de tone din acest total fiind de proveniență românească.

Pe lângă materia primă din România, tot cu această ocazie, 120.000 de tone de grâu au fost cumpărate din SUA, în timp ce restul de 60.000 de tone de materie primă au fost exportate din Rusia.

Grâul rusesc a fost comercializat egiptenilor cu un preț FOB de 233,50 dolari americani (USD) per tonă metrică, plus 16,80 costuri cu transportul, prețul final de achiziție fiind 250,30 USD/TM.

Grâul american a fost cumpărat cu 220,90 USD/tona metrică preț FOB, plus 32,88 transportul, în total 253,78 dolari/TM.

Nu în ultimul rând, grâul românesc a fost vândut egiptenilor cu 238,36 USD/TM, plus 15,64 USD/TM, preț final 254 USD/TM.

Potrivit analiștilor de piață, rezultatele indică faptul că prețul grâului produs de fermierii din America de Nord a devenit competitiv pe piața internațională, în condițiile în care, anterior, acesta era catalogat fiind prea scump. Vorbim practic de o a doua licitație a GASC în care grâul din SUA este câștigător.

Miercuri, 21 Noiembrie 2018 20:17

Liber la vânat 1.103 mistreți în Covasna

Cota de împuşcare a mistreţilor din judeţul Covasna a fost mărită cu peste 1.100 de capete, în contextul măsurilor suplimentare luate de autorităţi pentru combatarea extinderii pestei porcine africane, potrivit directorului executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Covasna, Siko Barabasi Sandor, citat de corespondenții locali ai agențiilor de presă.

Conform precizărilor DSVSA județene, cota iniţială a fost de 800 de exemplare, din care s-au recoltat deja peste 760 de mistreţi în ultimele luni.

„Centrul Naţional pentru Combaterea Bolilor a emis o decizie (...) prin care se prelungeşte perioada de împuşcare sau de reducere a efectivelor de mistreţi în zonele neafectate, cum suntem şi noi, până la 1 ianuarie”, a afirmat Siko Barabasi Sandor. „Cota de vânătoare aprobată iniţial a fost de 800 de exemplare, iar până vineri (n.r. - 16 noiembrie 2018) au fost extraşi 762 (...) Aceasta a fost deja suplimentată cu 1.103, existând tendinţa, tot ca urmare a deciziei Centrului Naţional, să se micşoreze efectivul de mistreţi în aşa fel încât pe 2 km pătraţi să fie un mistreţ (...) Efectivul evaluat este de 3.300 de mistreţi în judeţul Covasna şi ar trebui să fie extrase în jur de 2.000 de exemplare”.

În plus, oficialul DSVSA Covasna a mai precizat că planul de măsuri pentru combaterea extinderii pestei porcine africane, luat la începutul lunii septembrie 2018 de către autorităţile județene ca urmare a apariţiei bolii în judeţul limitrof Buzău, a dat rezultate, dovadă că judeţul a fost ocolit până acum.

Nu în ultimul rând, Siko a menţionat că măsurile preventive vor continua şi chiar se vor amplifica în perioada sărbătorilor de iarnă, astfel încât să fie împiedicate transporturile ilegale de animale, de carne şi produse din carne de porc înspre şi dinspre judeţele contaminate.

Dintr-un total de 8.600 de solicitări de finanţare depuse online pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi non-agricole în mediul rural prin intermediul subMăsurilor 6.2 şi 6.4 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), cu o valoare totală de 769 de milioane de euro, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a încheiat contracte de finanţare cu 3.025 de antreprenori, în valoare totală de 271 de milioane de euro, a anunțat miercuri, 21 noiembrie 2018, AFIR.

Mai mult, anunță vocile autorizate ale AFIR, plăţile efective realizate către beneficiarii celor două subMăsuri au depășit 135 de milioane de euro.

„Interesul solicitanţilor pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole reprezintă o dovadă relevantă a dezvoltării antreprenoriatului rural şi a orientării multor fermieri către diversificarea activităţilor pe care le desfăşoară. În fapt, scopul acestor linii de finanţare este exact acela de a minimiza dependenţa veniturilor de activităţile agricole, de a oferi locuitorilor satului românesc accesul la servicii şi de a încuraja producţia de bunuri locale de înaltă calitate. Precizez că am efectuat plăţi beneficiarilor celor două subMăsuri, 6.2 şi 6.4, în valoare totală de peste 135 de milioane de euro. Ştiu că sunt solicitanţi care nu au reuşit să primească finanţare, alocarea fiind mult mai mică decât cererea. Aş fi vrut ca toţi să reuşească şi să îşi vadă ideea pusă în practică, dar, la momentul conceperii PNDR, aceasta a fost viziunea – să nu uităm că scopul acestui program este dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural în totalitatea lui”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Cele mai multe solicitări de finanţare prin intermediul celor două subMăsuri, 5.130 de proiecte, au fost depuse pentru investiţii legate de furnizarea de servicii în mediul rural - servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, servicii de consultanţă, contabilitate, juridice, service auto, servicii foto-video sau salon de înfrumuseţare.

Foarte mare căutare au avut şi pensiunile agroturistice finanţate prin PNDR 2020. Astfel, pentru infrastructura în unităţile de tip agroturistic şi în activităţi de agrement, AFIR a primit 1.934 de solicitări, din care 908 prin sM 6.2 şi alte 1.026 prin sM 6.4.

De asemenea, AFIR a primit online 1.135 cereri de finanţare pentru activităţi pentru producerea şi comercializarea produselor non-agricole, cum ar fi: fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie sau fabricarea produselor chimice, farmaceutice.

Pentru activităţi meşteşugăreşti (activităţi de artizanat, olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.) au fost depuse 482 de solicitări de finanţare aferente ambelor subMăsuri.

Pentru investiţiile în producţia de combustibil din biomasă (fabricarea de peleţi şi de brichete), în vederea comercializării, AFIR a primit 73 de cereri de finanţare.

Miercuri, 21 noiembrie 2018, Camera Deputaților a aprobat prin vot final o serie de acte normative cu impact direct asupra sectoarelor agricol, zootehnic și agroalimentar din zona montană.

Concret, a trecut de votul deputaților Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană (PL-x 105/2018) – lege ordinară –, cu 212 voturi pentru, 1 împotrivă și 62 de abțineri.

De asemenea, Camera Deputaților a aprobat prin vot final Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrare a cărnii în zona montană (PL-x 106/2018) – lege ordinară –, cu 205 voturi pentru, 1 împotrivă și 65 de abțineri.

Și Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane (PL-x 107/2018) – lege ordinară –, a trecut de Camera Deputaților cu 206 voturi pentru, 60 de abțineri și 1 împotrivă.

Nu în ultimul rând, tot prin vot final, deputații au aprobat Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană (PL-x 147/2018) – lege ordinară –, cu 212 voturi pentru, 1 împotrivă și 52 de abțineri.

În majoritatea cazurilor, finanțarea se face în conformitate cu proiectele‐tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane.

Proiectul de Lege privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor cu vârsta de până la 40 de ani în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară, derulat pe perioada 2018-2020, prin acordarea unor facilități fiscale, atât pentru angajator, cât și pentru angajat - (PL-x 586/2017) - lege organică a fost aprobat prin vot final în Camera Deputaților, miercuri, 21 noiembrie 2018, cu 187 voturi pentru și 79 abțineri.

Potrivit Art. 2, alin. (1) al actului normativ, Programul vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură și industria alimentară în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, cu normă întreagă.

„Sprijinul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă angajatorului fermier pe o perioadă de 12 luni, în condițiile angajării a minimum doi tineri beneficiari ai Programului pe locuri de muncă existente sau nou-create”, se menționează în alineatul (2) al aceluiași articol.

În plus, conform prevederilor aceluiași act normativ, angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată. Vorbim în primă instanță de 1.000 de lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară, respectiv de 750 de lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare.

Fără impozit la salariul brut

Conform reglementărilor aduse de (PL-x 586/2017), prin derogare de la prevederile Legii 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, tânărul beneficiar al Programului care a fost angajat în condițiile prezentei legi beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut stabilit potrivit contractului individual de muncă încheiat în cadrul Programului (Articolul 4, alin. (3)).

Nu în ultimul rând, actul normativ prevede că sumele necesare pentru acoperirea sprijinului prevăzut la art. 4 alin. (1) și (3) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), respectiv prin direcțiile agricole județene (DAJ) şi/sau a municipiului Bucureşti.

Un salariu de 1.000 de euro

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, Aurel Popescu, președintele ROMPAN, a precizat că una dintre soluții pentru a reorienta angajații către industria alimentară și pentru a repatria forță de muncă din străinătate este de a plăti salarii ca în vest.

El a adăugat că situația disponibilului forței de muncă în sectorul industriei alimentare se înrăutățește de la an la an.

„Situația este ceva mai bună decât va fi anul viitor. Adică, este mai proastă decât anul trecut și anul viitor cred că va fi și mai proastă. Avem aceste probleme cu forța de muncă nu numai noi, în sector. Vorbim aici de toată industria alimentară și, cred, toată economia țării are aceeași problemă”, a mărturisit Popescu. „Soluția de redresare a situației ar fi aceea de a plăti salarii care să îi determine pe români să rămână în țară. Concret, un salariu ar trebui să fie undeva la 1.000 de euro sau cât îi rămân unui conațional în Spania, Italia sau unde muncește, minus cheltuielile pe care le are cu cazarea și celelalte. Fără salarii mari, nu putem sta de vorbă despre stabilitatea forței de muncă și despre asigurarea forței de muncă”.

În prezent, sectorul de morărit-panificație are un deficit de forță de muncă de cel puțin 10 procente.

Mai bine ajutoare sociale, decât muncă

Anul trecut, prin vocea șefului Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), fermierii din România se plângeau că nu mai găsesc forță de muncă, deoarece oamenii sunt încurajați să nu muncească și să stea acasă de ajutoarele sociale prea mari, care ajungeau în total, în România, în 2017, la 10 miliarde de euro.

Criza de forță de muncă este una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă în continuare fermierii.

„O problemă din agricultură este faptul că nu mai avem forță de muncă. Nu mai găsești un om care să vină să-ți dea cu o mătură prin curte. (...) România a ajuns să dețină un record în ceea ce privește ajutoarele sociale... ajutoare sociale care au ajuns la niște cifre... dacă nu ar fi scrise de INS, am spune că fabulăm”, a spus Baciu.

Potrivit șefilor de asociații agricole, satele românești s-au umplut de pensionari pe caz de boală, care stau degeaba.

„Este un lucru dureros. Auzim vorbindu-se despre renașterea și dezvoltarea satului românesc. Cu cine? Cu ajutoarele sociale? Credeați că se poate dezvolta satul cu 5 euro în plus pe hectar? Până nu creezi posibilitatea agentului economic să dezvolte locuri de muncă, nu rezolvi nimic”, a mai spus președintele LAPAR.

Potrivit șefului LAPAR, țara noastră acordă ajutoare sociale în valoare de 10 miliarde de euro într-un an, în condițiile în care România are 20 de milioane de locuitori și un produs intern brut (PIB) de circa 170 de miliarde de euro în 2016, în timp ce Germania ar acorda ajutoare sociale mult mai mici, la o populație de peste 80 de milioane de locuitori și o valoare a PIB de peste 3.000 de miliarde de euro.

„Și ne place să ne uitam peste gard. Aceia sunt puși la muncă (...) Băieții deștepți care nu vor să iasă la muncă mai nou își iau scutiri medicale că nu au voie să muncească”, a subliniat Baciu.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Pagina 1 din 94