Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

În cursul anului trecut, producţia ramurii agricole a totalizat 78,494 miliarde de lei, cu cele mai mari valori consemnate în dreptul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia (15,071 miliarde lei), urmată de regiunile Sud-Est şi Nord-Est, potrivit informațiilor transmise luni, 15 octombrie 2018, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În contrast, cele mai mici valori s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru, Vest şi Nord-Vest.

Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov are o importanţă nesemnificativă din punct de vedere agricol, afirmă statisticienii români.

Cu privire la structura valorii producţiei ramurii agricole din anul 2017, aceasta este asemănătoare cu cea din anul precedent. Astfel, în cazul producției vegetale, ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare Sud-Muntenia (20,9%), Sud-Est (19,2%) şi Nord-Est (14,3%), iar la producţia animală regiunilor de dezvoltare Nord-Est (18,9%), Sud-Muntenia (15,7%) şi Nord-Vest, respectiv Centru (14,6%).

Conform sursei citate, anul trecut, producţia vegetală a înregistrat creşteri cuprinse între 37,1%, în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, respectiv 7,8%, în regiunea de dezvoltare Centru.

Pe de altă parte, la producţia animală, în 2017 s-au înregistrat creşteri de 4,5% în regiunea Vest şi de 0,4% în regiunea de dezvoltare Sud-Est. Pe de altă parte, scăderi ale producţiei animale s-au consemnat în regiunea de dezvoltare Nord-Est, cu 3,2%, şi în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, cu 2,1%.

Față de acum doi ani, în 2017, indicele producţiei ramurii agricole a fost 112,5% per total, în timp ce în cazul producției vegetale acesta a fost de 119,5% la producţia vegetală, respectiv de 99,6% la producţia animală.

Cu privire la valoarea serviciilor agricole, în general aceasta a fost nesemnificativă, în anul 2017 contribuind cu numai 1,2% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional.

În primele șase luni ale acestui an, țara noastră a importat legume şi fructe în valoare de 783,1 milioane de euro, în condițiile în care valoarea exporturilor a fost de aproape zece ori mai mică, mai exact 78,6 milioane de euro în primul semestru din acest an, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, deficitul României în comerţul internaţional cu legume şi fructe se ridică la 704,5 milioane euro.

Datele statistice relevă că importurile de legume şi fructe au crescut cu 4,8% în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2018, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce exporturile au consemnat un avans cu 9,6% faţă de primele şase luni din 2017.

În primele șase luni ale acestui an, exporturile FOB au depăşit 33,977 miliarde de euro, în creştere cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar importurile CIF au însumat circa 40,282 miliarde de euro (plus 9,7%).

Câștigătoarea licitației organizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în vederea acordării unor servicii de consiliere producătorilor agricoli pentru înfiinţarea şi dezvoltarea formelor asociative este Egis România, valoarea contractului fiind de aproape 16 milioane de lei.

Conform anunţului de atribuire publicat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), obiectul contractului îl constituie achiziţia serviciilor de consiliere pentru înfiinţarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăţi cooperative agricole/cooperative agricole/grupuri de producători în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, şi dezvoltarea acestora prin întocmirea de planuri de afaceri.

Contractul a fost atribuit prin licitaţie deschisă pe criteriul cel mai bun raport calitate-preţ şi nu intră sub incidenţa acordului privind contractele de achiziţii publice.

La licitaţie a fost depusă o singură ofertă, care a fost declarată admisibilă, operatorul economic căruia i-a fost atribuit contractul fiind Egis România. Valoarea finală a contractului a fost de 15.914.496 de lei.

Contractul poate fi subcontractat şi este legat de un proiect/program finanţat din fonduri comunitare, respectiv din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) 2014-2020.

Cele 47,70 milioane de euro reprezentând fondurile europene nerambursabile alocate în sesiunea 2018 prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) pentru dezvoltarea fermelor mici au fost epuizate înainte de data închiderii sesiunii, în condiţiile în care solicitările pentru finanţare au fost de două ori mai mari, a anunţat, luni, 15 octombrie 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Instituția a primit online un număr de 6.372 de solicitări de finanţare, în valoare totală de 95,58 milioane de euro, iar alocarea financiară stabilită pentru sesiunea anuală 2018 a submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” a fost de 47,79 milioane de euro.

Sesiunea de primire a cererilor de finanţare a fermelor mici a fost deschisă pe 1 august 2018 şi avea prevăzut ca termen-limită de depunere data de 31 decembrie 2018.

„Subliniez faptul că toate activităţile pe care solicitantul se angajează să le efectueze prin Planul de afaceri sunt obligatorii, pentru menţinerea sprijinului acordat, pe toată perioada Contractului de finanţare, respectiv perioada de implementare şi de monitorizare a investiţiei finanţate prin PNDR 2020. Am reuşit până acum să acordăm sprijin financiar pentru mai mult de 25.700 de mici fermieri, care au solicitat finanţări de peste 160 de milioane de euro pentru dezvoltarea propriilor exploataţii agricole. Valoarea plăţilor efectuate până în prezent acestor fermieri este de aproximativ 123 de milioane de euro”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei.

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al procesului de selecţie şi al procesului de verificare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020, în cazul atingerii plafonului stabilit de 200% din alocarea disponibilă, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat, înainte de termenul-limită.

Potrivit datelor publicate luni 15 octombrie 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), în 2016, la noi în țară s-au comercializat 4.525.812 kg de fungicide şi bactericide, 5.066.293 kg de erbicide şi 743.763 kg de insecticide şi acaricide.

Aceleași statistici spun că în urmă cu doi ani, cele mai importante vânzări de pesticide în Uniunea Europeană s-au înregistrat în Spania, Franţa, Italia şi Germania (79% din total), ele fiind urmate de România, Portugalia şi Ungaria.

Totodată, Spania, Franţa, Italia şi Germania sunt principalii producători agricoli din UE, ele reprezentând aproape jumătate (46%) din terenul agricol utilizat din UE şi jumătate (47%) din totalul terenului arabil.

Conform Eurostat, există date disponibile pe 2016 pentru 20 de state membre ale UE. Statisticile privind vânzările de pesticide sunt folosite ca un indicator al consumului de pesticide în agricultură.

Ministerul rus al Agriculturii a propus accelerarea creșterii capacităților de export al cerealelor în țările partenere, parte a eforturilor depuse de unul dintre cei mai mari comercianți de grâu din lume pentru a se reorienta către noi piețe.

Până în 2012, Rusia își propune să majoreze capacitatea de export a cerealelor cu 25 de milioane de tone, până la un total de 77,7 milioane de tone, a declarat ministrul agriculturii, Dmitry Patrushev, la o întâlnire cu președintele Vladimir Putin și cu alți oficiali, marți.

„Cu toate acestea, considerăm oportun să devansăm definitivarea proiectelor și lansarea acestora din 2024, în 2021 și 2020”, a declarat Patrushev, citat de site-ul oficial de la Kremlin.

Rusia își modernizează unele terminale de export și ar putea construi, de asemenea, unul nou la Marea Neagră și încă două lângă China. Necesitatea de a spori capacitatea de export a porturilor a devenit o problemă în 2017, atunci când capacitatea existentă a reușit doar să se ocupe de exporturile dintr-o recoltă-record de 135 de milioane de tone.

Oficialul guvernamental rus a adăugat că, în acest an, se estimează că țara sa ar urma să recolteze 106 milioane de tone de cereale, o cultură mare, în comparație cu nivelul mediu înregistrat în ultimii zece ani. Analiștii ministerului de resort se așteptau anterior o recoltă de cereale de 105 milioane de tone în 2018.

Totodată, Rusia va dispune de 30 - 35 de milioane de tone de cereale pentru export în anul de comercializare 2018 - 2019, care a început la 1 iulie, a declarat, după aceeași întâlnire, vicepremierul Alexei Gordeyev.

Anterior, estimările sale pentru același sezon de vânzări erau de circa 30 de milioane de tone, în comparație cu cele 52,4 milioane de tone înregistrate în anul de vânzări 2017-2018.

Chiar dacă exporturile de cereale vor înregistra o creștere negativă în acest an, este imperios necesară construcția unei noi capacități de export a cerealelor, astfel încât să se poată ajunge la noi piețe de desfacere în anii viitori și pentru a atinge obiectivul stabilit în programul recent de dezvoltare al lui Putin pentru acest sector, și anume acela de majorare a exporturilor agricole ale țării cu aproape 45 de miliarde de dolari până în 2024.

Anul trecut, exporturile agricole rusești au însumat 21,7 miliarde de dolari și au fost susținute în principal de o recoltă de cereale record. Însă pentru a majora și mai mult comerțul peste graniță, produsele agricole ar trebui să vizeze piețele din China, Asia de Sud-Est, Africa, țările din Golf și India, a mai spus Patrushev.

Două dintre produsele atestate tradițional, prezente pe tarabele negustorilor miercuri, 10 octombrie 2018, și anume „Cârnații cu ambâț” și „Cârnații cu miroase de usturoi ca altă dată”, îi vor îmbia pe vizitatorii Târgului Bucureștilor, eveniment organizat de Primăria Capitalei prin Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București – CREART, în parteneriat cu MADR, în Parcul Izvor.

Și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va sărbători acolo „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”.

Însuși simpaticul ministru de resort, Petre Daea, va deschide oficial evenimentul la ora 10:00, împreună cu președinții Comisiilor de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din cadrul Parlamentului, Doina Silistru și Alexandru Stănescu, bineînțeles, dacă va reuși să treacă de blocada promisă de oieri în fața sediului MADR, în aceeași zi.

Târgul dedicat „Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești” își așteaptă vizitatorii cu preparate din carne, lapte, produse de panificație și patiserie, legume, fructe proaspete și procesate, băuturi spirtoase și vin, expuse de operatori economici, producători, fermieri, meșteri populari, în cadrul celor 50 de căsuțe.

Produsele din carne atestate tradițional care se vor regăsi în cadrul târgului sunt: mușchi file, cârnați din topor, „Cârnați cu ambâț”, „Cârnați cu miroase de usturoi ca altă dată”, jumări, carne la garniță, pastramă de berbecuț. Iar pastrama afumată din județul Vâlcea „Ca altădată” va fi un bun prilej de întâlnire a consumatorului cu tradiția oltenească.

De asemenea, organizatorii pun la dispoziția producătorilor alte două zone destinate gastronomiei, de unde bucureștenii vor putea alege dintr-o varietate de preparate culinare românești: tocăniță de berbecuț cu mămăligă, sarmale cu păsat, fasole cu cârnați, pastramă la ceaun în sos de vin, tocăniță de vițel la ceaun, pomana porcului la ceaun, varză călită cu cârnați, pui la ceaun cu mujdei și mămăligă, gulaș unguresc, ciorbă țărănească de pui, zeamă acră.

În cadrul târgului se vor regăsi și produse atestate și înregistrate în Registrul Național al Produselor Tradiționale ce provin din județele Brașov, Botoșani, Vâlcea, Bihor, Covasna, Galați, Maramureș, Prahova și Municipiul București.

Cei interesați vor putea achiziționa produse specifice județului Brașov: brânză de burduf în coajă de brad de la Bran, telemea de oaie/vacă, cașcaval afumat/neafumat, urdă dulce/sărată/sărată cu mărar, pastramă de berbecuț, porc și vițel, cârnați afumați de oaie/porc/oaie+vită, mușchi de porc afumat, slănină, tobă.

Cozonacul domnesc, produs tradiţional românesc din județul Botoșani, a cărui istorie începe în Evul Mediu, este deja o adevărată vedetă a târgurilor culinare din ţară, dar și de la expozițiile internaționale.

Din zona veche a Covurluiului (județul Galați), o diversitate de produse din lapte și carne vor fi prezente la această ediție: brânzeturi din lapte de capră/vacă/oaie, precum și alte specialități din carne de porc/vită/oaie.

Nici preparatele din pește atestate tradițional nu vor lipsi de la această ediție a târgului. Astfel, din Prahova oferta producătorilor va fi: păstrăv copt și afumat la jar, zacuscă de păstrăv, cârnați de păstrăv, file de păstrav afumat, iar din jurul Bucureștiului oferta va fi de: salată cu icre de crap, salată icre de știucă, zacuscă cu pește.

Dulcețuri, mai multe sortimente de zacuscă și siropuri se vor regăsi în oferta producătorilor din Covasna, iar din București vor fi aduse plăcinte făcute după rețete vechi boierești, cu mere, dovleac, brânză dulce, brânză sărată și brânză dulce cu stafide.

Primul produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP) pentru România - Magiunul de prune Topoloveni - va fi, totodată, disponibil pentru vânzare în cadrul acestui eveniment.

Totodată, vizitatorii târgului vor putea găsi produse ale stupului: miere de salcâm, de mană, de tei, polifloră, de rapiță, faguri, polen, păstură, propolis brut și tinctură de propolis, apilarnil, lăptișor de matcă, ceară de albine.

Producătorii din nord-vestul țării își vor prezenta oferta bogată de băuturi spirtoase tradiționale: pălincă din prune, mere, piersici, gutui și caise.

Pe lângă produsele agroalimentare româneşti, producătorii vor aduce şi produse cosmetice realizate din uleiuri vegetale, obiecte de decor realizate de meşteşugari şi meşteri populari, precum ceramică de Horezu sau Corund, ii din borangic, ii de Breaza, opinci, costume populare oltenești, obiecte decorative din lemn, icoane, păpuși, linguri.

„Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” va fi marcată și în acest an în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului.

Peste 46,4 milioane de lei au fost plătite până în prezent pentru pagubele provocate de pesta porcină africană (PPA) de către Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea pentru gospodăriile private şi fermele comerciale afectate de temutul virus, a anunțat, luni, 8 octombrie 2018, directorul instituției, Mitică Tuchilă.

Vestea pare a fi una bună, chiar dacă politicienii opoziției îl atacă pe Petre Daea și spun că sunt unii crescători particulari de suine care în lipsa deținerii unui cod de exploatație nu-și pot primi banii de despăgubire.

Din totalul sumei vehiculate de oficialul DSVSA, mai bine de 39,6 milioane de lei reprezintă despăgubirile plătite societăților comerciale, în timp ce aproximativ 1.000 de gospodării private au încasat 6,8 milioane de lei.

„Din cele 1.350 de gospodării afectate de PPA, sunt plătite circa 1.000 de exploatații, iar suma achitată este de 6,867 milioane lei. Din cele 350 de exploataţii neplătite, 172 sunt neeligibile la plată, din diferite motive, fie animalele nu au fost identificate în momentul evaluării, fie nu au fost înscrise în registrul agricol, fie erau moarte atunci când medicii veterinari au ajuns în exploataţie”, a spus directorul Tuchilă, citat de agenția națională de presă Agerpres.

Laolaltă cu Prefectura judeţului, DSVSA va solicita Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) modificarea hotărârii de Guvern nr 1.214/2009, astfel încât la un viitor episod de PPA, toate gospodăriile afectate să primească despăgubiri.

„Nu cred totuşi că modificarea legislativă propusă va funcţiona retroactiv”, a mai spus directorul DSVSA.

Același șef DSVSA a adăugat că inclusiv exploatațiile comerciale afectate de PPA au încasat bani pentru despăgubiri.

„Societăţii Carniprod SA i s-a plătit 21,855 milioane de lei, într-un prim dosar, şi daune colaterale de 367.000 de lei pentru nutreţurile din ferme. Pentru această societate, urmează să se mai efectueze o plată de 5.344.339 lei, într-un al treilea dosar pentru despăgubirea produselor şi subproduselor din carne care a fost aprobat astăzi (n.r. - luni, 8 octombrie 2018)”, a mai declarat oficialul DSVSA.

Totodată, s-au plătit despăgubiri şi celorlalte societăţi comerciale afectate de PPA din judeţ. Astfel, firma Pig Com, din localitatea Satu Nou, a primit peste 9 milioane de lei, societatea Dab Zootehnica, din Văcăreni, - 1,276 milioane de lei, iar firmei Euro Suin SRL, din Garvăn, i s-a achitat suma de 1,774 milioane de lei.

Acestor despăgubiri li s-a adăugat suma de circa 160.000 de lei plătită Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă, care deţinea o fermă în care a fost depistat virusul PPA.

Potrivit sursei citate, DSVSA a primit o alocaţie bugetară suficientă pentru a efectua toate plăţile aferente dosarelor de despăgubiri neachitate şi pentru a aloca instituţiei omoloage din Brăila 18 milioane de lei, sumă necesară plăţii unor despăgubiri similare.

În ultimele săptămâni, DSVSA nu a mai înregistrat nicio suspiciune de PPA.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea la începutul lunii iunie a acestui an, în localităţile situate pe braţul Chilia al Dunării, care constituie frontieră între România şi Ucraina. Până la începutul acestei luni, virusul a fost confirmat în peste 500 de gospodării din circa 75 de localităţi, iar pentru eliminarea pericolului răspândirii acestuia medicii veterinari au decis sacrificarea preventivă a suinelor din circa 50 de localităţi.

O situaţie a DSVSA arată că 47% din suinele aflate anul trecut în gospodăriile populaţiei din judeţ au fost sacrificate, din cauza focarelor de PPA.

Minte sau nu ministrul Agriculturii? Denaturează informația, oare, politicienii opoziției?

Într-o declarație politică a grupului parlamentar PNL, deputatul Robert Boroianu îl acuză pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, că ar minți atunci când afirmă că toți crescătorii particulari de porci vor primi despăgubiri în condițiile în care, spune politicianul, chiar dacă aceștia nu dețin un cod de exploatație.

„Este limpede faptul că haosul creat de incompetența ministrului agriculturii, domnul Petre Daea, și de autoritățile de resort nu se mai oprește! Susțin acest lucru deoarece, de data aceasta, din ce în ce mai mulți crescători de porci acuză că au fost anunțați de autoritățile din domeniu asupra faptului că nu vor primi despăgubirile aferente pentru animalele lor ucise de către autorități din cauza virusului pestei porcine africane! Astfel, acum două zile, mai mulți crescători particulari de porci au anunțat că au primit câte un document de la autoritățile competente în care scrie negru pe alb că NU vor primi niciun ban pentru animalele care le-au fost sacrificate tot de către acestea, deși ministrul agriculturii trâmbițase public cu totul altceva! (...) Reprezentanții DSVSA-urilor județene declară, mai nou, că despăgubirile NU se pot acorda în situația în care proprietarii porcilor sacrificați NU au un cod de exploatație! Domnul Daea spune că nu știe despre așa ceva, iar proprietarii afectați susțin, în mod logic, că nu i-a anunțat nimeni până acum că trebuiau să-și înregistreze undeva porcii, înainte ca aceștia să fie sacrificați, pentru a putea obține un astfel de cod! Cu alte cuvinte, domnul Daea una spune la televizor și alta face când vine vorba de decizii și, în special, de bani! În plus, același domn Daea, când este prins public cu minciuna, aruncă vina ba pe ANSVSA, ba pe oricine îi mai iese în cale, ba susține că nu știa nimic despre asemenea cerințe, cum este cazul acestui cod de exploatație!”, a scris Boroianu în declarația sa politică.

Într-o intervenție la Realitatea TV, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că nu ştie nimic despre codul de exploatație, dar că oricum nu are relevanţă: „E literă de lege şi trebuie respectată de toţi. Comisia formată din patru persoane, când ajunge în gospodăria respectivă, se şi întocmesc actele, în prezenţa proprietarului. Se transmit la ANSVSA, apoi se transmit banii in funcţie de calculele celor de la faţa locului. Dacă e o neclaritate, se poate discuta la ANSVSA”, a declarat Petre Daea. Ministrul Agriculturii a garantat că situația se va rezolva și păgubiții își vor primi banii.

Întrebat dacă are ceva să îşi reproşeze faţă de managementul situaţiei pestei porcine în România, Petre Daea a afirmat luni, 8 octombrie 2018, că singurul reproş este legat de faptul că nu s-au găsit soluţiile tehnice pentru eradicarea acestui virus, cu ajutorul unui vaccin sau medicament.

„Îmi reproşez că noi şi alte state nu putem să punem stavilă unei asemenea molime. Nu reuşim pentru că nu am găsit soluţiile tehnice să avem un vaccin sau să avem un medicament ca să putem scoate din suferinţă animalele. Din nefericire, nu am reuşit la această dată în cercetarea lumii să găsim soluţiile pe care le merităm să le avem în condiţiile în care este un asemenea virus, iată, este împânzit în Europa şi nu numai. Fermierii vor primi despăgubirile pe care trebuie să le primească. Acestea au şi fost date, cum este Carniprod, pentru animalele care au fost sacrificate. Facem multe lucruri bune în zootehnie pe care o să vi le spun la timpul potrivit. Zootehnizarea ţării este o prioritate pentru noi. Vreau să înţelegeţi că vorbiţi cu un agronom care are o viaţă întreagă în acest domeniu”, a spus Daea.

Interesele politice s-au amestecat în problema pestei porcine africane (PPA), iar autorităţile nu au ştiut ce să facă, a susţinut, în cadrul aceluiași forum de specialitate, Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).

„Din păcate, interesele politice s-au amestecat în problema pestei porcine africane. E adevărat că această pestă este mortală pentru animale, dar pe noi, oamenii, nu ne afectează. Uneori îmi vine să sparg televizorul atunci când se spun lucruri care induc oamenii în eroare. Cu câteva măsuri se poate rezolva problema. Ce nu a recunoscut nimeni? Dacă vă întreb azi care este populaţia României, nimeni nu o ştie să spună exact, iar asta se întâmplă şi la porci. Din statistica ANSVSA, noi ştiam că populaţia de porci este în jur de 800.000 de capete, iar acum ne-am trezit că avem 1,2 milioane de crescători porci şi, cumulat, am ajuns la vreo două milioane de porci. A doua problemă este că nu am ştiut să luăm măsuri clare de a început, prin acordarea despăgubirilor şi prin crotalierea porcilor. Părerea mea este că, în cazul pestei porcine africane, ANSVSA nu a ştiut ce să facă şi nu acuz pe nimeni”, a afirmat Rădulescu.

În vederea simplificării şi eficientizării procedurii de înregistrare şi identificare a solicitanţilor care accesează măsuri reglementate de Politica Agricolă Comună (PAC), a fost reglementată reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI. Acesta este parte a Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi element comun cu aplicaţiile aferente măsurilor de piaţă, cotei de lapte, comerţului exterior cu produse agricole şi promovării acestora pe piaţa internă şi în ţări terţe, ajutoarelor de stat, măsurilor cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR).

RUI se realizează în format electronic de către APIA ca o aplicaţie informatică unitară şi va fi gestionat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. RUI preia integral datele existente în Registrul fermelor, în aplicaţiile aferente măsurilor reglementate de PAC.

Atribuirea de către APIA a Codului unic de identificare în RUI este o condiţie necesară pentru accesarea măsurilor de sprijin şi se face o singură dată, pentru fiecare solicitant. Codul unic de identificare nu se acordă pentru puncte de lucru şi/sau sucursale (în cazul persoanelor juridice).

Conform celor mai recente date ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pesta porcină africană evoluează în prezent în 240 de localităţi, din 13 judeţe, cu un număr de 980 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 80 de cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 343.662 de porci afectaţi de boală, valoarea despăgubirilor depăşind 64 de milioane de lei pentru 5.916 proprietari, iar până la data de 4 octombrie 2018 au fost stinse cinci focare în judeţul Satu Mare.

În situația în care s-ar putea decide plafonarea subvențiilor, țara noastră nu ar putea crea o masă critică necesară schimbării stării de fapt, a declarat luni, 8 octombrie 2018, președintele Federației Naționale „Pro Agro”, Emil Dumitru, cu ocazia evenimentului organizat de Ziarul Financiar, intitulat „Agricultura, sol fertil pentru dezvoltarea economică a României”.

Acesta a adăugat că viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună (PAC) depinde şi de negocierile post-Brexit ce au loc la ora actuală.

„Nu trebuie să ne ferim de a face şi un scenariu negativ legat de viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună. Deunăzi, m-am văzut cu domnul Michel Barnier (n.r. - negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit) care nu era aşa de entuziasmat pe ce înseamnă negocierile post-Brexit, pentru că, de fapt, nu 10,2 miliarde de euro vor dispărea anual din bugetul Uniunii Europene, ci 14,8 miliarde de euro. Acele scăderi de 5% şi 4% din bugetul pe Politica Agricolă Comună s-ar putea să fie mult mai mari. Trebuie să discutăm foarte serios pe plafonare. Sigur că, dacă se va face, România oricât de mult s-ar opune, n-ar putea să creeze o masă critică. Din păcate, România nu a avut o strategie de a-şi reprezenta interesele într-un mod în care să poată să impună o masă critică de blocaj. În Grupul de la Vişegrad, România are doar statut de observator, adică avem doar rolul de aplaudaci la ceea ce spun ceilalţi, şi spun asta fără să jignesc pe nimeni”, a afirmat şeful Pro Agro .

În plus, Dumitru a menţionat că preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene ar trebui să ne aducă nişte mesaje pe care să le punem pe agenda publică europeană, inclusiv pe agricultură, dacă o să le avem.

„Regula la Preşedinţia rotativă este ca ţara care o deţine să fie jucător. Cred că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020 - 2027 ar trebui să fie altfel gândit, pentru că nu o să fim competitivi. Cred că nu trebuie să distrugem fermele mari, şi dacă vom avea plafonare să încercăm, prin PNDR, să le finanţăm investiţii pentru creşterea valorii adăugate a materiilor prime”, a declarat reprezentantul Pro Agro.

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, aceasta fiind poziţia mea în Consiliul de Miniştri, preciza ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, miercuri, 16 mai 2018, într-o conferință de presă care a avut loc la sediul MADR.

emil dumitru prezidiu„Am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut, şi nu am avut puţine, cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: «Nu! România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat»”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

Potrivit statisticilor vehiculate de oficialul Pro Agro, Emil Dumitru, în țara noastră activează 796.799 de fermieri care deţin 3,2 milioane de hectare, adică o medie de patru hectare pe fiecare fermier. Între 30 şi 60 de hectare există 15.692 de fermieri cu o suprafaţă cultivată de 659.000 de hectare, cu alte cuvinte o medie de 41 de hectare. De asemenea, între 60 şi 150 de hectare există 9.757 de fermieri cu o medie de 94 de hectare reprezentând 924.671 de hectare. Între 150 şi 250 de hectare, sunt 3.396 de fermieri cu o medie de 192 de hectare şi reprezintă 653.694 de hectare. Ultimele două paliere reprezintă zonele între 750 şi 1.500 de hectare unde sunt localizați 1.029 de fermieri cu 1,044 milioane de hectare şi o medie pe exploataţie de 15 hectare, respectiv pe dimensiunea 1.500 - 2.500 de hectare sunt 279 de fermieri care deţin 518.216 hectare, şi la peste 2.500 de hectare sunt 40 de fermieri, cu 697.000 de hectare, cu o medie de 483 de hectare.

În condițiile în care efectele majorării prețului zahărului au fost contracarate de cele ale grâului, uleiurilor vegetale și lactatelor, aflate în coborâre, joi, 4 octombrie 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că, la nivel global, în luna septembrie a.c., prețurile alimentelor au înregistrat o tendință generală de scădere.

În fiecare lună, FAO publică propriul său indice global al preţurilor la produsele alimentare (Food Price Index) care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. Astfel, luna trecută, acest indice a scăzut la 165,4 puncte, de la 167,7 puncte în august.

În paralel, pentru anul în curs, organizația a anunţat că se aşteaptă la o producție mondială de cereale de 2,591 miliarde tone, cu 63 de milioane tone, sau 2,4%, mai puţin decât producţia-record înregistrată în 2017. Recentele estimări ale FAO pentru recolta mondială de grâu din 2018 au fost menţinute aproape neschimbate, la 722,4 milioane tone, cea mai mică valoare înregistrată după 2013.

Cel mai semnificativ declin lunar al preţurilor s-a înregistrat în septembrie la porumb, analiştii aşteptând o producţie ridicată în SUA. Şi preţul grâului a scăzut, reflectând perspectivele unei recolte mai mari în Rusia.

Pagina 1 din 87