usda - REVISTA FERMIERULUI

Potrivit datelor operative transmise de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ), centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și solicitate de redacția Revista Fermierului, producția totală de porumb boabe contabilizată până la această oră depășește 16,747 milioane tone, la un randament mediu de aproximativ 6.490 kilograme boabe la hectar.

Chiar dacă sunt doar date operative, cifra raportată până la ora actuală (n.r. - 28 noiembrie 2019) se află sub totalul înregistrat la nivelul anului 2018, atunci când am obținut o producție totală de 18,353 de milioane tone porumb boabe, la un randament mediu de 7.740 kilograme la hectar.

Optimist din fire, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, preciza, la începutul lunii octombrie, că țara noastră îşi va păstra totuși primul loc în Uniunea Europeană (UE) şi în acest an la producţiile de porumb şi floarea-soarelui, în condiţiile în care suprafeţele însămânţate au fost mai mari decât în 2018.

„În privinţa culturilor de toamnă, acum suntem în plin proces de recoltare la floarea-soarelui şi la porumb. Până la această dată (n.r. - 1 octombrie), am recoltat 53% din suprafaţa însămânţată cu porumb, iar la floarea-soarelui ne apropiem de final - avem aproape 97%. La sfecla de zahăr suntem la început, am recoltat doar 16%, la cartofi am ajuns la 87% din suprafaţă, la struguri de masă, la 68%, iar la strugurii pentru vin, la 64%. Până nu se introduc în magazie toate aceste producţii, nu facem estimări”, declara la acea vreme Daea. „Pot să vă spun că la floarea-soarelui şi porumb, din perspectiva noastră, ne vom păstra primul loc şi anul acesta în Uniunea Europeană, mai ales că au fost suprafeţe mai mari şi se va vedea la producţia totală”.

Păstrarea poziției în topul producătorilor de porumb ar putea fi explicată și de faptul că producția, în acest caz, este estimată în creștere pentru țările africane, Rusia și Turcia și în scădere pentru Mexic, Ucraina și Uniunea Europeană, potrivit raportărilor USDA din noiembrie.

În 2019, în România, suprafaţa însămânţată cu porumb a depăşit 2,65 de milioane de hectare, în creştere faţă de anul trecut, când terenurile cultivate cu porumb au ocupat 2,41 milioane de hectare.

Majorarea suprafeţelor cultivate cu porumb și floarea-soarelui s-a datorat pierderii suprafeţelor cultivate cu rapiţă din cauza secetei, iar terenurile respective au fost însămânţate fie cu floarea-soarelui, fie cu porumb, mărturisea Petre Daea la acea vreme.

Și la grâu o luăm în jos

În ceea ce privește producția de grâu a anului în curs, conform sursei citate, datele operative spun că aceasta este de aproximativ 10,051 milioane de tone, la o productivitate medie de 4.700 de kilograme la hectar. Și în acest caz, totalul acestui an este sub cel din 2018, atunci când producția indica un nivel de 10,130 de milioane de tone, la un randament de 4.803 kilograme la hectar.

Și la orz și orzoaică sunt disponibile datele cu caracter operativ, astfel că producția totală raportată la acest moment este de cira 1,966 milioane de tone, la un randament mediu la hectar de 4.100 de kilograme. În acest caz, producția obținută și raportată de unitatea specializată a MADR, pentru anul în curs, pare a fi mai mare decât cea din 2018, atunci când totalul era de 1,876 milioane de tone, la o productivitate medie mai mare însă, și anume de 4.424 de kilograme la hectar.

Statisticienii MADR precizează că, în ceea ce privește oleaginoasele, rapița a totalizat o producție de aproximativ 685.000 de tone, la o productivitate de 2.300 de kilograme la hectar, în timp ce totalul cantității de soia recoltată a fost de 436.000 de tone, la un randament de aproximativ 2.500 de kilograme la hectar.

Diferența de producție în cazul rapiței, față de 2018, este una evidentă. Conform datelor publicate de aceeași instituție, la nivelul anului trecut, cantitatea recoltată a fost de 1,610 milioane de tone, la un randament mediu de 2.547 de kilograme la hectar și o suprafață însămânțată de 632.000 de hectare.

În cazul soiei, producția totală raportată, pentru 2018, a fost de 460.000 tone, la un randament mediu de 2.754 de kilograme la hectar.

Nu în ultimul rând, la mazăre s-a obținut o producție totală aproximativă de 247.000 de tone, la o productivitate medie de 2.300 de kilograme la hectar.

„Datele au caracter operativ până la definitivarea cercetării statistice AGR2B 2019 «Suprafaţa recoltată şi producţia obţinută, aplicarea îngrăşămintelor, a amendamentelor şi a pesticidelor, plantările şi defrişările de vii şi pomi în anul 2019»”, precizează ministerul de resort.

Publicat în Piata agricola

Dacă în luna octombrie 2019, Departamentul american al Agriculturii (USDA) previziona pentru cel mai mare exportator de grâu din lume o producţie de 72,5 milioane de tone, potrivit Itar-Tass, producţia de grâu a Rusiei, în anul agricol 2019-2020, ar urma să ajungă la un nivel de 74 de milioane de tone.

În plus, exporturile de grâu rusesc ar urma să se situeze la 34,5 milioane de tone, faţă de precedenta estimare, de 34 de milioane de tone, anunță vocile autorizate ale USDA.

Previziunile oficiale ale Ministerului rus al Agriculturii, pentru anul în curs, indică o producţie de 120 de milioane de tone de cereale, din care 78 de milioane de tone de grâu.

Anterior, autorităţile de la Moscova previzionau o producţie de 115-118 milioane de tone de cereale în acest an.

În anul agricol 2018-2019, exporturile de cereale ale Rusiei au ajuns la 43,3 milioane de tone, din care 35,2 milioane de tone de grâu.

Publicat în International
Vineri, 10 Mai 2019 16:34

Preț mai bun la orz

Potrivit unei sinteze de analiză efectuate de specialiști ai portalului AgroGo, nivelul prețului la orz din această perioadă este sub cel de anul trecut, dar mult mai mare față de cel de acum doi ani, proximitatea față de portul Constanța constituind un avantaj.

Oficialii portalului recunosc, totodată, că informațiile pe care le dețin se bazează pe feedback-ul din piața fizică, orzul nefiind tranzacționat la marile burse.

Aceștia precizează că prețurile de achiziție din această săptămână pentru orz furajer (recolta nouă, livrare la recoltare), primite de la traderi colaboratori, au fost de 714 lei/tonă (150 euro/t), CPT Constanța (livrat la Constanța).

Tot din informațiile primite din piață (jud. Giurgiu), o licitație la orzul din noul sezon, desfășurată înainte de Paști, pentru o cantitate de peste 6000 tone, s-a finalizat cu prețul de 141 euro/t (livrare de la producător).

Prețurile la rapiță, mai mari ca în 2018

Prețul de joi, 9 mai 2019, de la bursa MATIF, pentru rapiță, au fost de 1.725 de RON/tonă (362.5 euro/t), mai mare față de cel de anul trecut, dar mai mic față de acum doi ani, invers față de situația de la orz, spun cei de la AgroGo.

Pe de altă parte, prețul de achiziție la portul Constanța, primit de la traderi colaboratori, în această săptămână, a fost de 1.690 de RON/tonă (355 euro/t), CPT Constanța.

„Din informațiile primite din piața locală, la aceeași licitație din județul Giurgiu, amintită mai sus, au fost adjudecate și 13.000 de tone de rapiță din cultura nouă, la prețul de 360 euro/t. Acest preț surprinzător de competitiv, foarte apropiat de cotația bursieră, arată utilitatea asocierii fermierilor în procesul de vânzare a cerealelor și beneficiul vânzării în mod planificat (contracte forward cu licitație)”, afirmă specialiștii portalului.

Aceeași sursă citată mai precizează că, în curând, va apărea raportul USDA pe luna mai a.c., existând astfel posibilitatea de urmărire a evoluției stocurilor mondiale și regionale, de estimare a producției și a consumului și, mai ales, de observare a reacției burselor la aceste noi informații.

Publicat în Piata agricola

Contractele futures pe grâu tranzacționate vineri, 28 septembrie 2018, la Bursa de la Paris (Euronext), au cunoscut un ușor reviriment, independent de datele calitative și cantitative vehiculate în cel mai nou raport USDA, conform informațiilor agregate de analiști specializați din piață.

Și asta, în condițiile în care nu cu mult timp în urmă piața arăta altfel și oarecum în tandem situația înregistrată pe atunci pe Bursa de la Chicago.

Chiar și așa, în ceea ce privește bonusurile, acestea au urmat un drum relativ constant, în ușoară scădere, în contextul unei cereri scăzute la export.

Contractul futures pentru grâu BL2Z8, cu livrare în decembrie, tranzacționat pe Bursa Euronext (piața specializată cu sediul la Paris), s-a stabilizat la un nivel de 201,50 euro tona metrică sau 233,92 USD/TM.

Anterior, acesta atingea cel mai mic nivel al ultimelor 10 zile, mai exact un total de 199,25 euro tona metrică, însă o ușoară modificare a contractului la grâu Wv1 tranzacționat pe Bursa din Chicago (CBOT) și nivelul psihologic de 200 de euro au dus la o stabilizare a pieței europene.

Traderii nu au părut atrași de grâu, chiar și cu datele USDA privind producția și stocurile de materie primă date publicității în aceeași zi, nu același lucru putând fi spus și în cazul stocurilor de porumb și soia, unde interesul pare a fi mai mare.

Și situația în care timp de două săptămâni balanța euro-dolar s-a înclinat în favoarea monedei americane a dus la o stabilizare a prețurilor pe Bursa de la Paris (Euronext).

După fluctuațiile vizibile din ultimele luni, generate de condițiile agrometeo neprielnice și de o producție redusă în majoritatea țărilor mari exportatoare, piețele grâului s-au consolidat și sunt în expectativă.

„Ne-am confruntat cu o majorare bruscă a prețului în lunile iulie și august 2018, ca urmare a scăderii nivelului disponibilului. Se pare că acum vom fi nevoiți să așteptăm până în a doua jumătate a sezonului pentru a ne confrunta cu tensiunile generate de cerere și ofertă”, a precizat Alexandre Boy, de la compania de analiză agribusiness Agritel, citat de presa europeană.

În rapoartele lunare care cuprind și previziuni asupra pieței, Comisia Europeană și-a menținut nemodificată estimarea cu privire la exportul de grâu moale al blocului comunitar în sezonul 2018-2019, la un nivel de 20 de milioane de tone, în scădere față de cele 21,3 milioane de tone înregistrate în anul anterior, un total și așa catalogat drept modest.

De asemenea, analiștii CE și-au revizuit ușor estimările cu privire la recolta de grâu moale de anul acesta până la un total de 128,7 milioane de tone, fiind confirmată astfel o scădere abruptă de la totalul de 142 de milioane de tone înregistrate în 2017.

Așteptările sunt ca fermierii europeni să majoreze suprafețele însămânțate cu grâu pentru a avea o recoltă mai mare la anul, încurajați de prețurile mari de anul acesta, cât și de o scădere a suprafețelor semănate cu rapiță, ca urmare a efectelor nedorite generate de secetă.

În Franța, bonusurile oferite în porturi pentru livrare aproape de termen s-au menținut și chiar au scăzut, vineri, ca urmare a cererii scăzute și a informațiilor potrivit cărora silozurile din porturi îți reduc rata de recepție-marfă pe fondul stocurilor apreciabile.

În Germania, bonusurile cash oferite în Portul din Hamburg au luat-o la vale. Grâul pentru panificație standard, cu un procent de proteină de 12 procente și cu livrare în octombrie sunt de 2,5 euro peste nivelul contractului futures tranzacționat pe Euronext, cu livrare în luna decembrie, față de nivelul de 3 euro cât se înregistra joia trecută.

„Încărcările pentru export din porturile germane au un nivel vizibil mai mic față de anii anteriori, iar jucători importanți de pe piața Mării Negre, cum este cazul Rusiei, Ucrainei și României, domină piețele de export”, a precizat pentru Reuters un trader german.

Potrivit statisticilor USDA, stocurile globale de grâu pentru sezonul 2018 - 2019 sunt estimate a fi mai mari cu 4,7 milioane de tone, ca urmare a unei creșteri a producției cu 3,4 milioane de tone și a proviziilor inițiale mai mari.

Publicat în Piata agricola

Producătorii agricoli din România au de-a face în activitatea lor cu trei tipuri de volatilități, și anume cu cea a prețurilor, cu cea a climei, respectiv cu cea a legislației, a declarat Nicolae Sitaru, vicepreședinte LAPAR, în cadrul unei conferințe care a avut loc joi, 9 noiembrie 2017, la București.

Președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița (ACCPT) se plânge că diferențele mari de preț, de la o recoltă la alta, îi împiedică pe producătorii agricoli autohtoni să se capitalizeze corespunzător.

„Noi, fermierii (...) din România, poate și cei din Bulgaria, dar cred că mai mult noi (...), trebuie să suportăm trei feluri de volatilități, una mai periculoasă ca alta: a prețurilor, a climei și a legislației”, a precizat patronul Elsit. „Volatilitatea prețurilor - dacă luăm ultimii 10 ani, am trecut prin prețuri de la simplu la dublu în cazul produselor noastre și este destul de greu să-ți faci un buget, (...) să știi cum și când să investești, astfel încât să nu faci pași greșiți. Se poate întâmpla să iei un credit prea mare fiind în niște prețuri bune, te angajezi la niște dotări mai mari decât poate duce ferma și te trezești cu prețuri la jumătate, cum s-a și întâmplat. Am avut în 2012, în campanie, porumbul pe la vreo 240 euro tona, iar acum, în 2017, este la jumătate de preț. Sigur, asta afectează investițiile într-o fermă și felul cum un fermier trebuie să-și dozeze investițiile în ferma lui. Lucru acesta este o vulnerabilitate”.

În cazul volatilității generate de schimbările climatice, Sitaru spune că singura modalitate de a combate pierderile de producție și de a o stabiliza este cea de reabilitare a sistemelor de irigații și de introducere a fermei ca element investițional primordial în strategiile și politicile de resort.

„Am avut ani în care am recoltat doar 300 de kilograme de grâu la hectar, am avut ani în care n-am făcut porumb deloc, am avut ani diferiți și, din păcate, nu putem să ne redresăm decât prin (...) sisteme de irigații, dar aici trebuie să ajungem la legislație. Astfel, în România, legislația vizavi de sistemul de irigații nu a mers într-o direcție (...) în regulă, în sensul să fie încurajată ferma să investească în irigații, pentru că nu prea vrea statul. Dacă statul vrea să refacă sistemele de irigații cu măsuri d-astea pompieristice, mai bine să n-o facă pentru că, peste cinci ani, peste 10 sau 20 de ani vorbim de aceleași lucruri făcute prost și cu costuri mari. Dacă vrem să refacem infrastructura de irigații, trebuie s-o facem cum trebuie, să reziste, cu soluții durabile și nu cum am auzit, cu o folie pusă pe canale, care folie va fi luată cum au fost luate și dalele. Putem iriga cu apa din pământ, cu apa care vine pe râurile interioare, putem stoca apa obținută iarna, din precipitații, soluții există, dar trebuie toate încurajate”, a mai precizat fermierul ialomițean.

Nu în ultimul rând, în contextul identificării unei volatilități și în ceea ce privește zona legislativă de la noi din țară, Sitaru precizează că vidul generat de schimbările actelor normative din scurt bulversează zona de agribusiness și o îndeamnă să fie precaută în ceea ce privește prognozele de dezvoltare chiar și pe termene mediu și scurt.

„Aș vrea să-i rog pe cei care ne conduc ca dacă tot ne spun să respectăm legea, să înceapă ei prin a o respecta. De fiecare dată când noi nu respectăm legea, suntem amendați, ni se opresc banii, numai că atunci când sunt puși ei să respecte legea, uită s-o facă, cum este și acum. Deși există o lege care zice că nu trebuie să modifici acte normative fiscale mai devreme cu șase luni înainte, pe o lege votată în Parlament, acum Guvernul României dă o ordonanță de urgență și de la 1 ianuarie 2018 schimbă legislația fiscală. Nu sunt șase luni, nu înțeleg de ce nu fac niște legi pe care să le înțelegem și, pe urmă, înțelese bine, să le putem și aplica. Azi zicem una, mâine facem alta. Dacă vine un organ fiscal sau un controlor de la o agenție a statului, oricând, oricine, pentru orice motiv poate să te amendeze sau să te închidă. Lucrurile astea fac ca rezultatele noastre să nu fie acelea care ar trebui să fie, să te gândești de o mie de ori înainte să faci ceva, pentru că riști să intri în contradicție cu cineva”, a spus, pe finalul discursului său, Nicolae Sitaru. „Din păcate, un fermier din România, mare parte din timpul lui îl ocupă cu partea birocratică a lucrurilor, asta însemnând 70-80 la sută. Abia o mică parte din restul de timp se gândește cum să facă totul mai bine, cum să obțină 14 tone de porumb ca în SUA. Îmi doresc ca, în cel mai scurt timp, România să fie cel mai important producător de porumb din UE”.

În săptămâna 6-12 noiembrie 2017, prețul porumbului în portul Constanța a atins un nivel de 136 - 137 euro/tonă, iar rapoartele USDA, proaspăt lansate, nu prezintă veștile bune așteptate de producătorii români. Cu toate că producția de porumb a Rusiei a fost ajustată de la 15,3 la 15 milioane de tone și a Ucrainei de la 27 la 25 de milioane, pentru Brazilia, estimarea producției rămâne constantă la 95 de milioane de tone. În contextul actual, producția Braziliei este destul de importantă pentru că, de ceva vreme, porumbul de origine braziliană pune presiune pe piața din regiunea Mării Negre, iar conform rapoartelor USDA, acest lucru va continua și pe viitor.

În ceea ce privește grâul, rapoartele USDA din această lună nu prezintă schimbări majore. Producția din Uniunea Europeană a fost revizuită la 151,5 milioane de tone, iar cea din Rusia, la 83 de milioane.

Publicat în Piata agricola

Un grup de comerț care promovează exporturile nord-americane – US Wheat Associates – își închide birourile din Egipt după aproape patru patru decenii, a precizat pentru Reuters un purtător de cuvânt, decizie care reflectă faptul că grâul american pierdere cote importante de pe piața egipteană de profil.

Statul nord-african este cel mai mare importator de grâu din lume și și-a reorientat atenția către Rusia, dar și către alți furnizori din regiunea Mării Negre. Producția de grâu a Rusiei a explodat în ultimii ani, în timp ce costurile mai mari cu transportul materiei prime din SUA (plus 17 USD la tona metrică) a transformat marfa nord-americană într-una mai puțin competitivă față de stocurile din Rusia.

Biroul din Cairo ar urma să fie închis până la data de 1 decembrie 2017, a precizat pentru agenția de presă Steve Mercer, purtător de cuvânt. În locația respectivă activează patru angajați ale căror poziții în cadrul companiei vor fi eliminate.

„În realitate, vorbim de un proces de reorientare a resurselor noastre către piețe care au o șansă mult mai mare de a genera revenue și profit pentru fermierul nord-american”, a mărturisit Mercer. „Ne uităm cu atenție către piețe cu înalt potențial din Asia și din America Latină, practic cele care pot asimila producția noastră de grâu”.

În anul agricol 2012-2013, Egiptul a reprezentat pentru SUA al cincilea cel mai important importator de grâu, la modul general, și locul al II-lea ca importanță la achiziția de grâu roșu, moale, de toamnă (SRW), cultivat în sudul Midwest-ului.

La nivelul ultimei zile ale anului comercial 2016-2017 (1 iunie a.c.), capacitatea de absorbție a grâului nord-american de către Egipt ajunsese la un nivel al locului 37 în topul cumpărătorilor, potrivit datelor USDA.

Finanțată în parte de USDA, US Wheat Associates deține birouri pe întreg mapamondul. Birourile organizației din Casablanca și din Rotterdam vor continua să fie active și vor lucra cu achizitorii de grâu din Egipt, Irak, Algeria, Maroc, precum și cu cei din alte țări din regiune, a mai punctat reprezentantul firmei.

Abia în luna mai 2017, la mai bine de doi ani distanță de la ultima achiziție, GASC – autoritatea egipteană pentru achiziții – a cumpărat grâu de proveniență nord-americană.

Publicat în Piata agricola

Fermierii din România anunță deja prețuri în scădere la achiziția porumbului din fermă, în ciuda unei producții mai mari decât cea din 2016 (n.r. - estimările aparțin vicepreședintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, una de 11-12 milioane tone metrice, cantitate din care mai bine de jumătate ar urma să fie exportată) și spun despre recolta de floarea-soarelui că „este mai proastă decât de obicei”.

Și asta în condițiile care, în cazul porumbului, rapoartele USDA relevă pentru anul agricol 2016-2017 o producţie estimată a fi în scădere în regiune (Serbia, Ucraina și în Rusia), stocuri la nivel mondial evaluate însă ca fiind mai mari, iar reacţia burselor pe piața porumbului la situație, nesemnificativă (în afară, poate, de sporirea pozițiilor scurte ale speculatorilor în contractele futures cu porumb, pe Bursa din Chicago, în săptămâna până la data de 12 septembrie a.c.). Într-o anumită măsură, prețul mic la porumb e oarecum de înțeles - avem majorări de randamente în Argentina și în Mexic, iar informația circulă rapid.

Potrivit spuselor organizatorului „Zilei Porumbului” de la Orezu, același Nicolae Sitaru, la nivelul zilei de 14 septembrie 2017, prețul tonei metrice de porumb gravita în jurul sumei de 120 de euro tona metrică, la poarta fermei, preț mai mic cu 10 euro față de cel de anul trecut (preț păstrat și la nivelul zilei de 18 septembrie 2017, conform declarațiilor sale telefonice). De pe cele 670 ha însămânțate cu porumb, Sitaru a estimat că va obține anul acesta un randament mediu de peste 12 tone la hectar.

„Producția anului 2017 în România este rezonabilă, undeva la 11-12 milioane tone. Producția este mai bună la porumb anul acesta, precum și la soia, însă prețurile sunt modeste; nu veți auzi însă vreodată un fermier mulțumit de prețuri. La mine în fermă estimez o producție de 12 tone și peste, în condițiile în care, anul trecut, am obținut opt tone la hectar, având în vedere că recoltăm terenurile cele mai «subțiri», terenurile semănate prima dată și care sunt terenuri mai calde, mai nisipoase. Sperăm ca producția să depășească 12 tone și să fie cel mai bun an”, a afirmat Sitaru.

Totodată, el a recunoscut că fermierii mari din județul Ialomița așteaptă și ei producții de peste 10 tone/ha, „producții europene” în opinia sa, în condițiile unor culturi neirigate.

„În fermele mai mici, productivitatea este și mai bună, și mai proastă. La irigații, randamentele sunt mult mai bune, acolo vorbim deja de 15 tone la hectar, medie”, a adăugat el.

În ceea ce privește recomandările pentru noile însămânțări cu porumb, din sezonul 2017-2018, Sitaru este rezervat și spune că în loturile sale demonstrative de la „Ziua Porumbului”, majoritatea companiilor prezente au obținut la anumiți hibrizi productivități de peste 13 tone/ha.

„Este foarte greu să faci o recomandare. (...) În fiecare an, anumiți hibrizi se comportă diferit în funcție și de ploile pe care le avem. (...) Fiecare companie are câte un hibrid situat în zona a 13 tone de porumb boabe la hectar, ceea ce înseamnă că este un hibrid performant și fiecare fermier, în funcție de nevoile sale și de prețul seminței, și de ce vrea el să facă în fermă, are posibilitatea să-și aleagă”, a mărturisit fermierul.

Floarea-soarelui nu dorește multă ploaie

Întrebat fiind care sunt estimările sale cu privire la producția de floarea-soarelui, Sitaru a spus că, la nivelul fermei sale, productivitatea va fi de sub trei tone la hectar, în condițiile în care această cultură nu are nevoie de prea multe precipitații pe parcursul anului agricol.

Atât bolile, cât și furtuna care a culcat în anumite zone tarlale întregi cu floarea-soarelui au avut „un merit” la scăderea randamentelor la hectar.

„În zona noastră, floarea-soarelui e mai proastă decât de obicei, pentru că ea nu prea dorește multă ploaie în tot timpul anului și cred că a fost o incidență mai mare a bolilor, iar noi n-am putut să le controlăm, dar recompensează soia și porumbul; nu este răul cel mai mare. Oricum, suprafețele cu floarea-soarelui sunt mai mici în fiecare fermă decât cele cu porumb și soia și ce a dat ploaia mai mult la porumb compensează pierderile de la floarea-soarelui. În cazul florii-soarelui am avut producții medii de sub trei tone la hectar, la mine în fermă. Am avut și probleme din cauza vânturilor. Suprafața a fost asigurată, dar au fost două furtuni foarte puternice și au rupt foarte mult. La floarea-soarelui, în zona noastră, producția este slabă, ca urmare a florilor mai multe. Dumnezeu nu ți le dă pe toate; recuperează porumbul și soia”, a conchis Sitaru, adăugând că, la soia, se așteaptă randamente medii de patru tone la hectar, cultură neirigată.

În platforma pe care s-a desfășurat „Ziua Porumbului” de la Orezu au fost prezente 12 companii cu câte șase hibrizi fiecare, adică 72 de hibrizi, în total. Productivitatea înregistrată s-a situat pe o plajă destul de largă, și anume de pe la nouă tone de porumb boabe la hectar până la 15 t/ha, producție neirigată, practic cea mai bună producție de când se desfășoară „Ziua Porumbului”.

Nu în ultimul rând, chiar dacă materia primă a fost recoltată la umidități diferite, aceasta a fost adusă la un nivel de 14%.

Daea: Aștept rezultatele finale în ceea ce privește producțiile de porumb și floarea-soarelui

La fel de strict ca de obicei, contrar tendințelor omologilor săi din celelalte state UE, ministrul Agriculturii, Petre Daea, „a scăpat” printre degete o singură informație, și anume că la nivelul zilei de 14 septembrie 2017, suprafața recoltată era de 70 de procente din total.

„Aștept rezultatele finale în ceea ce privește producția de porumb. De fiecare dată, nu fac anunțuri decât atunci când recolta se află sub cheie. Când vom pune cheia pe magazie, atunci vom da răspunsul la această întrebare”, a afirmat Daea în cadrul aceluiași eveniment de la Orezu. „La fel și la floarea-soarelui. Recoltatul nu este încheiat. Am ajuns undeva la 70 la sută la recoltat. Sunt suprafețe care trebuie să fie încă recoltate. Când vom finaliza recoltatul la această cultură vom anunța, știind că ministrul Daea nu spune decât cifre exacte”.

Estimări USDA pentru august 2017: Producția de porumb a UE, în scădere

La nivelul zilei de 14 septembrie 2017, Landmar Moldova cumpăra porumb din fermă cu 540 lei tona, FCA, iar United Graind cu 620,73 lei/TM (preț CPT, port Constanța – la data de 15 septembrie 2017).

Datele USDA pentru septembrie 2017 relevă că producția internațională de porumb este estimată a fi în declin în comparație cu ultima lună în Serbia, Ucraina, în anumite regiuni UE și în Rusia, scădere aflată în contrapartidă cu majorările din Argentina și din Mexic. De reținut că la nivelul lunii august 2017, producția de porumb era în scădere.

Previziunea specialiștilor americani pentru recolta de porumb din Ucraina, valabilă pentru luna septembrie a.c., relava o diminuare datorată căldurii și secetei din luna august, în timp ce, în Argentina, suprafața cultivată de porumb a fost evaluată în creștere față de luna trecută, ajungând la un nivel record.

Totodată, exporturile de porumb au scăzut în Serbia și Rusia, însă s-au majorat în Ucraina. În ciuda unei recolte mai mici, oferta mare pentru export a Ucrainei și avantajele logistice sunt așteptate să acopere nevoia de import a UE.

Nu în ultimul rând, exporturile pentru 2016-2017 din Brazilia au fost evaluate în creștere, în timp ce
în SUA, imaginea de ansamblu pentru porumb în sezonul 2017-2018 este pentru o producție mai mare, un consum ceva mai mare în scop furajer dar mai mic în scop industrial, stocuri finale mai mari și prețuri mai mici.

În fine, stocurile globale pentru porumb au ajuns la valoarea de 202,5 milioane de tone, în creștere cu 1.6 milioane față de ultima lună.

La floarea-soarelui, prețul vehiculat de United Grain la nivelul zilei de 15 septembrie 2017 era de 1.347,22 lei tona metrică (preț CPT Constanța, în scădere), iar CerealeColectDistribution cumpăra materia-primă cu 1.385,71 la nivelul zilei de 13 septembrie 2017 (preț CPT, în creștere).

Aceeași USDA vorbește și despre producția internațională de floarea-soarelui care, în prezent, este în ușoară creștere.

preturi

Publicat în Piata agricola

În săptămâna 31 iulie – 6 august 2017, prețurile la export pentru grâul din Rusia au scăzut după o perioadă de 11 săptămâni de majorări și stabilizări, ca urmare a intensificării procesului de recoltare în țările producătoare de la Marea Neagră, afirmă analiștii, citați de Reuters.

Situația prețurilor pare a fi una de domino, în condițiile în care prețurile din România sunt aliniate celor din Rusia și Ucraina printr-un „cordon ombilical” invizibil.

Rusia, Ucraina și Kazahstanul (cei care, de altfel, dau și „ora exactă” în bazinul Mării Negre) previzionează exporturi cantitativ importante în sezonul agricol 2017-2018, în condițiile în care condițiile agrometeo din ultima perioadă au dat speranțe fermierilor din aceste trei țări pentru a-și păstra stocurile de legătură.

Potrivit unei note date presei de IKAR, agenția de consultanță în agricultură, prețurile grâului rusesc la Marea Neagră cu un procent de proteină de 12,5 la sută, cu livrare în august, gravitau în jurul sumei de 194 de dolari americani tona metrică (FOB), la finele săptămânii 31 iulie – 6 august 2017, în scădere cu doi USD TM față de cele înregistrate în săptămâna anterioară perioadei menționate.

În ceea ce privește prețurile pentru grâul cu 11,5% proteină, prețurile s-au contractat cu 179 dolari tona.

În ceea ce privește calitatea recoltei, în prezent există o polaritate, potrivit specialiștilor.

„Exportatorii spun că opțiunile sunt limitate în ceea ce privește grâul cu un nivel al proteinei de 13 la sută sau mai mare, dar că ofertele sunt din belșug pentru materia-primă cu un nivel al proteinei de 11,5 la sută sau mai mic”, a spus cei de la SovEcon, o altă firmă de consultanță cu sediul la Moscova.

Cei de la SovEcon au mai adăugat că prețurile la orz s-au majorat cu 4,5 dolari SUA, până la un total de 175-179 USD/TM, pe fondul unei cereri constante.

La nivelul datelor existente până la data de 2 august 2017, Rusia a exportat 2,6 milioane tone de cereale începând cu 1 iulie a.c. (debutul sezonului comercial 2017-2018), în creștere cu 21 la sută față de anul anterior. Asta include cele 1,6 milioane de tone grâu comercializate, nivel aflat în scădere cu 7,5 procente față de perioada similară a anului trecut.

La nivel intern (partea europeană a Rusiei), prețurile pentru grâul de clasă III au scăzut cu 125 ruble, până la un total de 9.050 ruble (151 dolari SUA) tona metrică, ex-works, conform SovEcov. Stocurile ex-works nu includ taxe de livrare.

„Prețurile scad sub presiunea informațiilor pozitive cu privire la noua recoltă și a stocurilor semnificative”, au mai adăugat analiștii SovEcon. Recoltatul cerealelor a fost întârziat în Rusia de vremea umedă instalată în anumite regiuni, situația însă se îmbunătățește pe zi ce trece.

Prețurile semințelor de floarea-soarelui de proveniență Rusia sunt în creștere cu 350 de ruble, până la un total de 19.950 ruble pe tona metrică, au mai adăugat cei de la SovEcon, citați de Reuters, în timp ce prețurile interne la uleiul de floarea-soarelui s-au majorat și ele cu 325 ruble până la un total de 44.325 ruble, iar cele la export au atins niveluri de 740 dolari americani tona.

Indexul IKAR al prețurilor la zahărul alb pentru sudul Rusiei a scăzut cu 79,6 dolari până la 543 dolari tona, la data de 4 august a.c., în condițiile unei cotații de 59,89 ruble pentru un dolar american.

Pentru grâul românesc, ora exactă e dată de Moscova și Kiev pe piețele strategice

Analiștii români vehiculează în prezent o situație verificată de cifre. Ei spun că grâul românesc are parte de o concurență acerbă din partea materiei-prime rusești și ucrainiene în cea mai mare parte a piețelor strategice de export. Practic, acesta este, în viziunea lor, principalul motiv pentru care cotația din porturile locale este aliniată aproape exact la cotațiile din celelalte puncte de export din bazinul Mării Negre.

La nivelul zilei de 6 august 2017, prețul tonei metrice de grâu pentru panificație era de 615 lei (ofertă cumpărare Landmar Moldova FCA, din fermă), iar cu două zile în urmă, oferta de cumpărare cereale Colect Distribution (CPT Constanța) era de 711,91 lei TM.

De asemenea, în data de 2 august 2017, oferta de cumpărare United Grain (CPT Constanța) era de 716,47 lei tona metrică, fiind dovedită astfel scăderea de preț la materia primă înregistrată și în Rusia.

În ceea ce privește floarea-soarelui, oferta de cumpărare Colect Distribution (CPT Constanța) era de 1371,83 lei la data de 4 august a.c. și de 1367,96 lei la data de 2 august 2017.

Potrivit rapoartelor USDA valabile pentru luna iulie 2017, producția de grâu din Rusia este estimată la 72 milioane de tone, adică mai mare cu trei milioane tone. Acestă estimare este bazată pe condițiile favorabile din acest an, similare celor de anul trecut, care au generat recolte record de grâu.

Același document relevă faptul că proiecția consumului de grâu la nivel global este de creștere, bazată în principal pe creșterea consumului din Rusia. Această creștere se datorează stocurilor mai mari de grâu.

Nu în ultimul rând, americanii apreciază că stocurile de grâu la nivel global au scazut față de luna trecută și au ajuns la 260.6 milioane tone.

Cu privire la floarea-soarelui, USDA apreciază că cdată cu creșterea suprafeței cultivate rezultată în urma reviziei statisticilor pentru sezonul 2016/17, se estimează și o creștere a producției de floarea soarelui pentru Ucraina.

Publicat în Piata agricola

Recolta de grâu a Uniunii Europene (UE) – cel mai mare producător la nivel mondial – are parte de cea de-a doua previziune de creștere negativă în ultimele 48 de ore, pe fondul secetei înregistrate în Franța și în Spania, fapt care i-a determinat pe analiștii Strategie Grains să își revizuiască propriile estimări, din nou.

Pe de altă parte, ploile din Germania – al doilea mare cultivator de grâu din UE – vin la pachet cu temeri față de oferta mondială de grâu cu conţinut ridicat de proteine, necesar pentru producţia unor specialităţi de pâine şi blat de pizza, conform Bloomberg.

În ceea ce privește temerile celor de la Strategie Grains, specialiștii în proiecții de piață din cadrul companiei au revizuit în scădere estimările cu privire la producția de grâu a UE cu 900.000 de tone, până la un total de 140,7 milioane tone. Cantitatea previzionată a fi produsă este aproape cu 5 milioane de tone sub cifra înregistrată anul trecut, atunci când aceasta a fost subminată de ploile care au căzut în Franța.

Diminuarea survine la scurt timp după o alta de 1,1 milioane de tone, înregistrată în rapoartele din aprilie și mai a.c.

De asemenea, previziunile grupului de analiză plasează producția totală de grâu a blocului comunitar, inclusiv durum, la 149,3 milioane de tone, practic, o creștere de doar 3,3 milioane de tone de la an la an.

Piedici franțuzești și spaniole

Potrivit Agrimoney.com, care îi citează pe analiștii companiei Strategie Grains, Franța și Spania ar sta în spatele acestei reduceri de randament, ca urmare a secetei și arșiței care au afectat serios recolta de cereale în faza de umplere a bobului.

Cu toate acestea, estimările cu privire la recolta din Franța – una previzionată a atinge un total de 36,3 milioane de tone – era peste o altă estimare intermediară de luna trecută. Pe atunci, grupul de analiză preciza că, într-o vizită într-o exploatație agricolă, specialiștii au observat culturile într-un stadiu mai avansat de dezvoltare decât se așteptaseră, micșorând vulnerabilitatea lor la căldură.
Revizuirile survin la câteva ore după ce Departamentul SUA pentru Agricultură (USDA) și-a micșorat estimările cu privire la producția totală de grâu (moale plus durum) cu circa 750.000 de tone, până la un total aproximativ de 150 de milioane de tone, susținând că „vor fi producții mai mici în Spania și în Franța”.

Totodată, USDA prevede o creștere negativă de 500.000 de tone, până la un total de 30 de milioane de tone, previziunea cu privire la exporturile de grâu ale UE (moale plus durum) în sezonul 2017-2018. Astfel, blocul comunitar face rocada cu Rusia la acest capitol pentru locul al II-lea.

Cu toate acestea, estimările Strategie grains sunt oarecum similare cu cele ale Consiliului Internațional al Cerealelor (CIC), care a previzionat producția totală de grâu (moale plus durum) a blocului UE27 la 149,4 milioane tone și la peste 147,6 milioane de tone producția utilizabilă, estimare a Comisiei Europene (CE).

Nici perspectivele randamentelor la hectar din Germania nu arată bine

Ploile căzute în ultima lună au afectat grâul din Germania, în condițiile în care cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în nord-estul ţării, ceea ce a afectat calitatea, a precizat David Streit, analist la Commodity Weather Group. Potrivit acestuia, precipitațiile înregistrate în această perioadă a anului pot reduce nivelul de proteine şi pot amâna recoltatul, care în mod normal începe la mijlocul lunii iulie şi continuă până la finalul de august.

Semnele de întrebare cu privire la calitatea grâului nemțesc survin în urma vremii secetoase care a afectat deja cultura de grâu de primăvară din SUA, un soi care are un conţinut ridicat de gluten. Diminuarea ofertei a împins cotaţiile futures pentru acest tip de grâu la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. În atare condiţii, piaţa ar putea fi nevoită să se îndrepte spre alte ţări care cultivă grâu cu conţinut ridicat de proteine, pentru a acoperi deficitul, estimau săptămâna trecută analiştii de la firma de trading Nidera.

„Din cauza problemelor provocate de secetă în zonele de cultivare a grâului de primăvară din SUA şi Canada, este foarte important ca grâul cu conţinut ridicat de proteine din Germania să beneficieze de o vreme bună în perioada recoltei. Dacă sunt prea multe ploi pentru grâul din Germania, atunci vom avea un deficit global semnificativ”, a declarat Dan Basse, preşedintele firmei de consultanţă AgResource. Potrivit șefului companiei, preţurile plătite pentru grâul din Germania şi ţările baltice au crescut în ultimele săptămâni, iar acest lucru va continua din cauza ploilor din Germania.

În mod normal, grâul din Germania are un conţinut de proteine cuprins între 12 şi 14%, mai mare decât grâul cultivat în Franţa şi în Ucraina. În cazul grâului de primăvară din SUA, conţinutul de proteine este de 13,5%. Cotaţiile futures pentru aceste soiuri de grâu au crescut cu peste 40% în ultimele două luni.

Scăderi și la orz, și la porumb

Citând perspectivele slabe de producție ale Spaniei, Strategie Grains și-a revizuit în scădere producția UE de orz cu 500.000 de tone, până la un total de 58 de milioane de tone. Totalul previzionat este cu 2,5 milioane de tone sub nivelul producției de anul trecut și cel mai mic din ultimii ani.

Estimarea companiei se află sub cea de 58,8 milioane de tone a CIC și de 59,1 milioane de tone a USDA, chiar dacă peste cifra de 57 de milioane de tone, vehiculată de CE.

În ceea ce privește porumbul, Strategie Grains și-a diminuat nivelul așteptărilor privind producția cu 1,2 milioane tone, până la un total de 58,8 milioane de tone, sub totalul înregistrat anul trecut, și anume 60 de milioane de tone.

Publicat în International

Delirul stârnit în ultima perioadă de timp pe piața tranzacțiilor internaționale cu grâu, ca urmare a scandalului toleranță zero la ciuperca fitoparazită „cornul secarei”, dar și a „lipsei constante” de valută necesară tranzacțiilor afectează constanța importurilor de grâu ale Egiptului, „dar nu foarte mult”, afirmă unii oficiali ai filialei USDA din Cairo, citați de Agrimoney.

Pe de altă parte, aceleași voci susțin că achizițiile de grâu ale Autorității Generale pentru Aprovizionare (GASC), din sezonul de achiziții 2016-2017, ar urma să atingă niveluri-record.

În primă instanță, biroul USDA din Cairo și-a revizuit în scădere estimările privind importurile de grâu ale Egiptului din acest sezon până la un nivel de 11,8 milioane tone, din cauza diminuării abia sesizabile a efectelor lipsei disponibilului valutar care a făcut ca „acceptarea scrisorilor de credit comerciale să fie mult mai dificilă”, dar și a relaxării insesizabile de la decizia „toleranță zero la cuperca cornul secarei”.

Importurile de grâu ale Egiptului au fost „întrerupte încontinuu din luna decemrie 2015, atunci când un transport de grâu din Franța a fost respins, ca urmare a efortului Executivului de la Cairo de a introduce toleranța zero la cornul secarei”, au precizat cei de la birul USDA citat anterior.

Cornul secarei, o infecție fungică a grâului, poate produce halucinații dacă este ingerată în cantități suficiente și este dificil de eradicat complet din transporturi. De aceea, importatorii acceptă un nivel maxim de doar 0,05 la sută.

Asteptări mari privind viitorul importurilor

Cu toate acestea, revizuirea în scădere a previziunii privind importurile de grâu ale egiptenilor calculată de filiala USDA este modestă. Mai exact, vorbim de doar 400.000 de tone sub estimările oficiale ale Ministerului nord-american al Agriculturii. Chiar și așa, în baza estimărilor biroului USDA din Cairo, importurile de grâu ale Autorității Generale pentru Aprovizionare (GASC) a Egiptului reprezintă un record care bate nivelul înregistrat în sezonul 2015-2016 cu 200.000 de tone.

Vocile autorizate ale biroului local USDA, citate de Agrimoney, au precizat că „cererea mare de grâu” este alimentată de o creștere a populației de 2,4 la sută pe an, pe lângă expansiunea păturii sociale de consumatori eligibili de pâine subvenționată prin așa-numitul program smart card.

Importurile Egiptului au dat dovadă de dezordine începând cu luna decembrie 2015, atunci când GASC a respins un transport franțuzesc, în încercarea de a impune o regulă de toleranță zero la cornul secarei.

De atunci, Egiptul a tot implementat și a revocat politica aceasta de nu mai puțin de trei ori, fapt care a cauzat la respingeri și anulări constante de licitații câștigate.

Achizițiile GASC de până în prezent (începând din iulie a.c. pentru anul agricol 2016-2017) au mai pierdut din viteză și au totalizat doar 1,32 milioane tone, cifră care include și cel puțin un transport respins.

În aceeași perioadă a anului agricol anterior, achizițiile prin licitații atingeau deja 1,88 milioane tone.

Cererea cererii de grâu a sectorului privat egiptean favorizează creșterea importurilor

Chiar și în condițiile date, majorarea nivelului importurilor de grâu din Egipt a fost susținută de sectorul privat, ale cărui achiziții au crescut cu 13 la sută, până la un nivel de 7,1 milioane tone, în sezonul 2015-2016.

„Creșterea cotei nivelului importurilor aferentă sectorul privat este susținută de costurile de achiziție aflate la un nivel favorabil, de prețurile liberalizate la făină și aflate sub sistemul curent de pâine subvenționată, dar și de majorarea de 8-9 procente a cererilor sectoarelor patiserie și paste care cer varietăți și calități diferite de grâu”, a conchis biroul local USDA.

August 2016: GASC refuza nefondat 63.000 tone de grâu românesc

La începutul lunii septembrie a.c., ministerul de resort din România preciza că din punct de vedere calitativ, grâul românesc respectă toate condiţiile de calitate, nivelul de infestare cu ciuperca fitoparazită «cornul secarei» fiind sub 0,05%, în contextul în care importatorii din Egipt refuzaseră achiziţionarea a 63.000 de tone de grâu contractate de la un trader din România.

„MADR a luat la cunoştinţă problemele pe care un operator român de pe piaţa grâului le întâmpină în relaţia comercială directă cu importatorii din Egipt care au refuzat achiziţionarea a 63.000 de tone de grâu deja contractate. Precizăm că, din punct de vedere calitativ, grâul românesc respectă toate condiţiile de calitate, nivelul de infestare cu ciuperca fitoparazită «cornul secarei» fiind sub 0,05%. În situaţia particulară a operatorului român, procentul de infestare cu ciuperca în cauză a fost de 0,0001%, deci de o mie de ori mai mic decât limita maximă admisă, care este de 0,1%”, potrivit informațiilor publicate în documentul de presă al MADR.

Reprezentanţii ministerului considerau că practicile importatorului egiptean nu aveau în vedere calitatea grâului, ci intenţia de a mări presiunea asupra preţului mărfii deja contractate, grâul românesc îndeplinind condiţiile de calitate solicitate pe piaţa cerealelor.

Traderul de cereale Cerealcom Dolj informa anterior comunicatului că refuzase să livreze grâu Egiptului din cauza prevederilor privind conţinutul de cornul secarei, dezminţind informaţiile apărute anterior în presă potrivit cărora inspectorii egipteni ar fi refuzat o livrare de 63.000 de tone de grâu românesc aflată în portul Constanţa, preciza Reuters.

Traderii consultaţi de agenția de presă străină mărturiseau că, pentru prima dată după ce a adoptat o politică de conţinut zero de cornul secarei (o ciupercă care parazitează diferite cereale - n. r.), inspectorii egipteni respingeau direct la sursă o livrare de 63.000 de tone de grâu românesc.

„Grâul Cerealcom Dolj nu a fost refuzat, Cerealcom Dolj a fost cea care a decis să refuze să livreze produsele sub alţi termeni decât cei conveniţi iniţial în contract”, a informat compania românească, citată de Agerpres. Cerealcom Dolj preciza totodată că, într-o licitaţie organizată în data de 16 iulie de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a câştigat un contract pentru livrarea a 63.000 de tone de grâu din România cu condiţia unui conţinut maxim de cornul secarei de 0,05%, standardul acceptat la nivel internaţional, cu livrare în perioada 20-30 august pentru a fi încărcat în portul Constanţa.

„Procedurile de încărcare au început la data de 27 august. La data de 28 august, Autoritatea fitosanitară din Egipt a decis că grâul de panificaţie importat trebuie să respecte condiţia unui conţinut zero de cornul secarei”, a precizat Cerealcom Dolj într-un comunicat. „Delegaţia oficialilor egipteni, prezentă la Constanţa, portul de încărcare al bunurilor, a cerut Cerealcom Dolj să livreze bunurile care respectă noii parametri de calitate, modificaţi în mod unilateral de autorităţile egiptene. Cerealcom Dolj a refuzat noile condiţii pe care GASC intenţiona să îi impună şi a decis să descarce cantitatea încărcată până la acel moment pe navă”.

Firma de trading sublinia că îşi onorează întotdeauna obligaţiile contractuale.

„(...) Cerealcom Dolj nu consideră normal şi nici nu acceptă ca regulile să fie modificate unilateral în mijlocul jocului, după ce un acord a fost încheiat”, se mai arată în comunicat.

Egiptul a mai introdus odată în cursul acestui an o interdicţie similară privind importul de grâu conţinând chiar şi cel mai mic nivel de cornul secarei. În luna iulie însă, Egiptul a decis să renunţe la această interdicţie şi să accepte grâu cu un conţinut de cornul secarei de maximum 0,05%, standardul acceptat la nivel internaţional, după ce furnizorii au insistat că este practic imposibil să garanteze un conţinut zero de cornul secarei.

Elvețienii dau măsura

Grupul SGS din Elveţia va efectua controlul şi va certifica din punct de vedere al calităţii grâul care urmează să fie exportat de firmele internaţionale în Egipt, anunța nu demult purtătorul de cuvânt al Ministerului Agriculturii egiptean, potrivit informaţiilor transmise Ministerului Economiei din România de Biroul de Promovare Comercială Economică (BPCE) Cairo.

„Ministerul Agriculturii din Egipt a declarat prin purtătorul său de cuvânt că grupul SGS din Elveţia, lider mondial în domeniul inspecţiei, testării şi certificării, va efectua controlul şi va certifica, din punct de vedere al calităţii, grâul care urmează să fie exportat de firmele internaţionale în Egipt. Acestă decizie ar urma să fie luată după ce, la sfârşitul lunii august şi în prima parte a lunii septembrie a.c., Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, a respins în mod oficial mai multe transporturi de grâu din Rusia, Ucraina şi România, din cauza identificării unor urme de ergot (ciuperca cornul secarei). Respingerea încărcăturilor de grâu a fost urmată de decizia Ministerului Agriculturii de a interzice importurile care conţin orice urmă de ergot (toleranţă zero)”, afirma BPCE Cairo.

Conform vocilor autorizate ale biroului, politica de toleranţă zero a dus la întârzierea livrării către Egipt a unei cantităţi de 540.000 de tone de grâu, în condiţiile în care traderii internaţionali au boicotat ultimele licitaţii organizate de GASC - General Authority for Supply Commodities, iar Rusia ar fi urmat să interzică importul de produse agricole din Egipt, începând cu 20 septembrie 2016.

„Ca urmare a tensiunilor create în procesul de import al grâului, la 22 septembrie a.c., conform declaraţiilor Ministerului Agriculturii, s-a renunţat la nivelul de toleranţă zero al conţinutului de ergot al grâului importat, acceptându-se un nivel de maxim 0,05 la sută. În prezent, se poartă discuţii cu grupul SGS în vederea convenirii condiţiilor în care se va examina şi testa grâul destinat exportului în Egipt, pentru a se asigura calitatea acestuia în conformitate cu standardele egiptene. SGS va înlocui autorităţile egiptene de carantină care efectuau inspecţia grâului în porturile de încărcare”, menţiona sursa citată.

Inspecţia şi certificarea încărcăturilor de grâu ar urma să se efectueze de SGS, în continuare, în ţara de origine, iar la sosirea în portul de descărcare, autorităţile egiptene de carantină vor efectua un nou control al calităţii.

Conform declaraţiilor Ministerului Agriculturii din Egipt, încă nu este clar cine va suporta costul serviciilor de inspecţie şi certificare efectuate de SGS Group.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista