În condițiile în care, în sfârșit, de-a lungul mandatului său, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, părea că apreciază la întreaga sa capacitate un ministru al Agriculturii (în cazul de față, Petre Daea), lucru vizibil inclusiv cu ocazia Conferinţei Naţionale a Agricultorilor din 23 mai a.c., fermierul băcăuan pare să fi schimbat temporar registrul și a afirmat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la București, miercuri, 19 septembrie 2018, că spusele șefului de la Agricultură, conform cărora România a avut anul acesta producţii-record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, au determinat prăbuşirea preţului cerealelor.

„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea-soarelui, cu 30-35%”, a precizat șeful Ligii, citat de agenția națională de presă Agerpres.

În plus, oficialul LAPAR a declarat că producătorii agricoli români au înregistrat pagube în această vară, ca urmare a secetei în mai-iunie şi din cauza ploilor abundente în iulie, iar spusele lui Daea nu fac altceva decât să blocheze din fașă capacitatea fermierilor de a solicita despăgubiri la Bruxelles.

„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a adăugat Laurențiu Baciu în conferința de presă de miercuri.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă, la grâu. Anul trecut, au fost şi spice, şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu reprezintă raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în România Agricolă
Marți, 04 Septembrie 2018 23:07

Prețul cartofului harghitean, în creștere

Față de anii anteriori, preţul la producător al cartofilor din Harghita este mai mare, iar tendința este de creştere, o altă veste bună fiind aceea a interesului la export către ţări cum sunt Olanda sau Grecia, potrivit şefului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Harghita, Torok Jeno, de marți, 4 septembrie 2018.

Mai exact, în ultimii trei ani, preţul la cartof a fost deosebit de slab, de doar 40 bani/kilogram în perioada similară, dar acum a ajuns la 1,2 lei/kilogram şi are o tendinţă de creştere.

„Un lucru îmbucurător la cartof: trei ani la rând, preţul a fost foarte slab; anul trecut, unii au rămas cu cartofi nevânduţi, iar preţul în această perioadă era de 40 de bani şi nu a depăşit 50 de bani niciodată până în primăvară. În acest an pornirea este bună, preţul acum este între 1 leu şi 1,2 lei, cu tendinţă crescătoare”, a declarat Jeno.

În plus, în contextul în care în ţări producătoare de cartofi din Europa recolta a fost slabă din cauza secetei, unele state cum sunt Olanda sau Grecia și-au exprimat interesul pentru importuri.

„Chiar dacă nu putem exporta prea mult, măcar nu vom fi invadaţi de cartofi din alte ţări şi, probabil, acest an va compensa puţin preţurile şi încasările mai slabe de anul trecut şi cheltuielile suplimentare efectuate în acest an”, a mai precizat oficialul DAJ Harghita.

Până în prezent, în județ au fost recoltaţi cartofii de pe 2.200 de hectare, cu un randament mediu de aproximativ 24 de tone la hectar. În acest context, Jeno a afirmat că sunt diferenţe mari de la un producător la altul, în funcţie de mai multe aspecte care au influenţat producţia în acest an.

„Cei care au reuşit să amplaseze pe parcele cu un drenaj mai bun au avut soiuri corespunzătoare, au stropit din timp şi cu substanţe corespunzătoare au producţii mari, chiar şi 40 de tone/hectar. Cei care nu au amplasat bine cartofii sau nu au avut noroc, parcele cu exces de umiditate (...), cei care nu au reuşit să salveze culturile de mană au numai 13-15 tone/hectar. Astfel, media judeţului ar fi undeva la 24-25 de tone la hectar”, a explicat Torok Jeno.

Culturile de cartofi din Harghita au fost afectate de mană şi de umiditatea excesivă, în urma ploilor care au căzut în iulie şi august.

În anul agricol în curs, fermierii harghiteni au cultivat cartof pe o suprafață totală de aproximativ 7.500 de hectare.

În ultima perioadă însă, suprafaţa a scăzut din cauza preţurilor mici înregistrate la valorificarea recoltei.

Publicat în Piata agricola

Conform datelor statistice publicate de Eurostat, vineri, 17 august 2018, țările membre ale Uniunii Europene (UE28) cu cele mai mici preţuri la carne în anul 2017 au fost Polonia, cu circa 43 la sută sub media din UE, Bulgaria, cu preţuri mai mici cu 42 de procente față de medie, şi România, cu aproximativ 41% sub media din UE, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Așa-zisa „lanternă roșie” este Luxemburgul, statul UE cu cele mai mari preţuri la carne (cu peste 41% mai mari decât media din UE). Urmează Austria, cu prețuri de aproximativ 39% mai mari față de media din UE, şi Danemarca, cu 38% mai mari decât media.

La nivelul întregului continent european, cele mai mari preţuri la carne sunt în Elveţia, cu 142% mai mari decât media din UE, în timp ce cele mai mici preţuri la carne sunt în Albania, cu 45% sub media din UE.

Publicat în International

Autoritatea Generală pentru Aprovizionarea cu Mărfuri a Egiptului (GASC) a anunțat că a achiziționat 420.000 de tone de grâu rusesc și românesc, marți, 14 august 2018, ca urmare a unor cereri de ofertă, de această dată fiind solicitate livrări în două perioade diferite.

În urma licitațiilor, GASC a cumpărat 240.000 de tone de grâu cu livrare în perioada 21-30 septembrie 2018, respectiv 180.000 de tone cu livrare în perioada 1-10 octombrie 2018.

Primii pe lista exportatorilor apar de această dată cei de la CHS, care vor expedia un cargou cu 60.000 de tone de grâu românesc la un preț FOB (n.r. - Free on Board - preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea mărfii, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pentru ca marfa să fie încărcată la bord) de 230,99 USD/tona metrică plus 15,34 dolari americani/TM transportul, total 246,33 USD/TM C&F (cost and freight). Marfa va urma să fie livrată în perioada 21-30 septembrie a.c.

Tot pentru aceeași perioadă, traderii de la GTCS vor trimite un cargou de 60.000 de tone de grâu rusesc la un preț FOB de 232 USD/TM, plus 16,60 dolari americani tona metrică transportul, cost final (C&F) de 248,60 USD/tona metrică.

Tot GTCS va expedia alte două transporturi a câte 60.000 de tone de grâu rusesc fiecare, cu livrare în aceeași perioadă, 21-30 septembrie a.c., primul la un preț C&F de 248 (233 USD/TM preț FOB plus 15 USD/TM transportul), respectiv altul la un preț final de 249,60 dolari americani tona metrică (233 USD/TM preț FOB și 16,60 USD/TM transportul).

Pentru perioada 1-10 octombrie 2018, GTCS va mai expedia două cargouri cu câte 60.000 de tone de grâu rusesc fiecare, către Egipt, la un preț final C&F de 250,40 USD/TM (233,80 USD/TM preț FOB și 16,60 USD/TM transportul).

Nu în ultimul rând, Alegrow va livra Egiptului 60.000 de tone de grâu rusesc la un preț FOB de 233,80 dolari americani tona metrică plus 16,60 USD/TM transportul, preț final 250,40 dolari americani/TM (C&F).

Miercuri, 1 august 2018, Autoritatea Generală pentru Aprovizionarea cu Mărfuri a Egiptului (GASC) lansa o cerere de ofertă pentru achiziția unei cantități nespecificate de grâu, cu livrare în perioada 11-20 septembrie a.c., licitație în urma căreia au fost cumpărate 240.000 de tone de materie primă, mai exact 60.000 de tone de grâu românesc (mai scump cu aproape 18 USD/TM pe tona metrică, toate costurile incluse), respectiv 180.000 de tone de grâu din Rusia.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a faptului că producția de cereale a Cehiei din acest an s-ar putea contracta cu 7,5 procente, până la un total de 6,345 milioane de tone, reprezentanții sectorului de morărit și panificație spun că se gândesc să majoreze prețul făinii și pe cel al pâinii pe filiera producător – comerciant, restul de creșteri de prețuri urmând să fie aplicat inclusiv de către retailer.

Concret, la pâine, prețul fără adaos, pe filieră până la comerciant, ar urma să fie mai mare de un sfert de coroană.

„Diminuarea (n.r. - de circa 27 helleri) ar putea reprezenta suma cu care se va majora prețul între fabricile de pâine și retaileri. Cu cât va crește prețul pâinii ulterior, asta rămâne în seama comercianților”, a spus Jaroslav Chochole, președintele Asociației cehe de Morărit și Panificație, citat de Radio Praha.

El a adăugat că asociația pe care o conduce va crește și prețul făinii, începând cu luna septembrie.

Potrivit unei estimări preliminare a Oficiului ceh de Statistică, informație preluată și transmisă de aceeași instituție media – Radio Praha – marți, 14 august 2018, vremea secetoasă, care și-a făcut simțită prezența din plin în acest an, va afecta semnificativ producția de cereale a țării, una care ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 7,5 procente, în comparație cu anul trecut.

Asta, în condițiile în care, anterior, oficialii cehi estimaseră un declin mai accentuat, de 8,2%.

Dacă estimarea publicată marţi de Oficiul de Statistică se dovedeşte a fi corectă, în 2018 ar urma să se înregistreze cea de-a treia cea mai scăzută producţie de cereale a Cehiei din ultimul deceniu.

„Până la un anumit punct, diminuarea este generată de secetă. În plus, ne aflăm pentru al doilea an agricol la rând când ne confruntăm cu scăderi ale producției de cereale. Tendința de diminuare este alimentată de o producție mai mică de grâu de toamnă, materie primă care reprezintă o treime din suprafața însămânțată în Cehia. Cu toate acestea, putem afirma că producția ne va fi de ajuns pentru autoconsum”, a precizat Marek Rojíček, președintele Oficiului ceh de Statistică.

Volumul total de cereale care ar urma să fie recoltat în Republica Cehă la finele anului agricol 2017-2018 ar urma să fie de 6,345 milioane de tone, conform estimărilor statisticienilor, informații bazate pe situația raportată la mijlocul lunii trecute. Și asta în condițiile în care, anul trecut, totalul din hambare a fost de 6,86 milioane de tone.

Declinul previzionat se bazează aproape în totalitate pe estimările privind reducerea randamentului la hectar. Vorbim de o medie estimată de 5,07 tone metrice/ha pentru primele șase luni și jumătate ale acestui an, adică o contractare de 6,6 la sută.

În contrast, anul acesta a fost unul bun pentru rapiță. Producția ar urma să fie mai mare cu 12 procente față de cea de anul trecut, conform informațiilor aceluiași Oficiu ceh de Statistică.

Motivele care stau în spatele previziunilor pozitiviste în ceea ce privește producția de rapiță sunt date de majorarea considerabilă a randamentului la hectar și a suprafețelor mult mai mari însămânțate cu acest tip de cultură agricolă.

Față de anul trecut, când totalul suprafețelor însămânțate cu cereale de bază era de 1.262.318 hectare, în 2018, acestea s-au diminuat până la un total de 1.250.441 de hectare.

Scenariu similar și în România?

Tot ce este posibil, în condițiile în care însuși președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, are incertitudini cu privire la grâul din recolta acestui an, dacă va fi bun pentru panificaţie. În mod cert, a precizat acesta pentru Agenția Națională de Presă Agerpres, cantitatea pentru furaje va creşte, faţă de ultimii doi ani.

„Din punctul de vedere al grâului panificabil, este greu de spus acum, pe căprării, cât e panificabil şi cât pentru furaj. Cert este că faţă de anul trecut sau de acum doi ani, procentul între cele două s-a rostogolit şi astfel avem o cantitate mai mare de grâu pentru furaj şi mai mică pentru panificaţie”, a spus șeful organizației de fermieri.

În ceea ce priveşte preţul grâului, reprezentantul asociaţiei agricultorilor subliniază că acesta nu se formează acum şi este prematur de estimat cum va evolua.

„Probabil, poate să fluctueze atunci când nu se va găsi marfă suficientă sau nu va fi de calitate foarte bună, atunci o să joace mai tare preţurile. Este prematur de a estima acum preţurile. Rămâne să aşteptăm, să vedem ce urmează din punct de vedere meteorologic, dar şi încheierea campaniei de seceriş la grâu. Aşa cum vă spuneam, încă sunt suprafeţe mari şi pe zi ce trece se diminuează producţia la hectar”, afirmă liderul LAPAR.

Şeful Ligii susţine că recoltatul la grâu încă nu s-a terminat, pentru că sunt zone unde apa nu permite intrarea utilajelor în câmp şi totul depinde de vreme.

„Cantitatea de precipitaţii a fost atât de mare, că sunt zone întinse în care apa stă pe câmp, mai ales în Moldova. Nu avem de unde ştii cât mai durează recoltatul la grâu. Nu ştiu dacă de la 1 iulie şi până în prezent cumulat pe fiecare oră am avut cinci zile bune pentru seceriş la grâu. Producţia totală pe zi ce trece tot scade şi va fi cu siguranţă mult mai slabă. E greu recoltatul în asemenea condiţii, se produc pagube destul de mari, şi nu ştim până unde se vor duce pierderile, pentru că procesul mai durează. Cu siguranţa producţia va fi mai slabă anul acesta, fără niciun dubiu, cel puţin cu acele procente pe care le-am anunţat deja, circa 20%, iar pierderile, cu cât întârziem recoltatul, ele vor creşte şi producţia va fi mai mică faţă de anul trecut”, a conchis pe acest subiect Laurențiu Baciu.

La începutul acestui an, în magazine, cetățenii au putut observa deja o scumpire de câțiva bani a pâinii și a produselor de panificație, astfel că sortimentul cel mai ieftin, franzela de un leu, a ajuns să coste peste această sumă. Reprezentanții industriei confirmau la acea vreme că pâinea s-a scumpit și nu excludeau majorări ulterioare de prețuri.

Publicat în International

În săptămâna 16-22 iulie 2018, costurile de achiziție a grâului exportat de Rusia au crescut vertiginos, în condițiile în care prețurile de referință globale s-au majorat simțitor și ele, iar temerile cu privire la calitatea grâului s-au intensificat în anumite regiuni ale țării, au precizat pentru presa străină analiști agribusiness.

Luni, 23 iulie 2018, contractul futures Wv1 de pe Bursa din Chicago a atins un nou nivel-record la șase săptămâni, ca urmare a temerilor cu privire la vremea secetoasă instalată în Europa și în zona Mării Negre, care ar urma să genereze diminuări de producție în anumite țări mari producătoare.

La finele săptămânii trecute, prețurile grâului rusesc la Marea Neagră, cu un conținut de proteină de 12,5 la sută și cu livrare în august, au gravitat în jurul sumei de 211 dolari SUA tona metrică, free on board (FOB), în creștere cu 11,5 dolari americani pe tonă față de prețurile din săptămâna 9-15 iulie a.c., afirmă analiștii agribusiness ai companiei de consultanță din Rusia – IKAR.

SovEcon, o altă companie de consultanță agricolă cu sediul la Moscova, a precizat într-o notă că prețurile FOB la Marea Neagră pentru grâu atingeau un nivel de 207,5 USD tona metrică, în creștere cu 9,5 USD/TM, în timp ce prețurile la orz s-au majorat cu 13 USD/tona metrică, până la un total de 203,5 dolari SUA/TM.

Aceste prețuri au fost susținute și de așteptările privind o calitate slabă a recoltei în anumite părți din regiunile centrale ale Rusiei, au adăugat analiștii IKAR. Potrivit vocilor autorizate ale SovEcon, există în prezent o ofertă limitată de grâu cu un nivel înalt de proteină în regiunile de sud ale Rusiei, iar cererea din partea exportatorilor pentru această materie primă a crescut simțitor.

La nivelul zilei de 18 iulie 2018, Rusia a exportat 2,1 milioane de tone de cereale de la începutul sezonului de marketing 2018-2019, care a debutat la 1 iulie a.c., nivel aflat în creștere cu 90 la sută de la an la an, incluzând aici 1,4 milioane de tone de grâu, au precizat reprezentanți ai Ministerului rus al Agriculturii.

În acest an, creșterea bruscă a exporturilor a fost generată de un debut prematur al recoltatului la cereale în Rusia, ca urmare a vremii uscate înregistrată în anumite regiuni ale țării.

Cel mai mare exportator al lumii a recoltat deja 31,2 milioane de tone de cereale de pe 19 la sută din suprafața însămânțată, în creștere față de cele 25 de milioane de tone încărcate în silozuri la aceeași dată a anului trecut.

Recoltatul la grâu se află la un nivel de 27 la sută din total, iar randamentele înregistrate la această cultură agricolă se află la minimumul ultimilor trei ani, au mai spus specialiștii SovEcon. Ei mai precizează că vremea ploioasă care a lovit anumite regiuni europene ale Rusiei în ultimele zile ar putea complica și mai mult procesul de recoltare.

Prețurile interne pentru grâul de clasa a III-a s-au majorat cu 100 de ruble, până la un total de 9.225 de ruble sau 146 de dolari americani tona în zona europeană a Rusiei în sistem EX-WORKS, potrivit SovEcon.

Prețurile la semințele de floarea-soarelui au crescut și ele cu 525 de ruble, până la un total de 21.875 de ruble tona, au mai adăugat cei de la SovEcon. Prețurile uleiului de floarea-soarelui au crescut cu 425 de ruble, până la un total de 46.175 de ruble, în timp ce prețurile uleiului destinat exportului rămân aceleași, adică 715 USD/tonă.

Nu în ultimul rând, indexul IKAR al prețurilor la zahărul alb pentru sudul Rusiei a atins un nivel de 521,6 USD tona la data de 20 iulie 2018, în creștere cu 63 de dolari americani față de săptămâna precedentă.

Publicat în Piata agricola
Miercuri, 18 Iulie 2018 20:06

Grâul costă mai mult, zilele acestea

Pentru a doua zi consecutiv, miercuri, 18 iulie 2018, cotaţia grâului la bursa de la Chicago a crescut până la cel mai ridicat nivel din ultima săptămână, preţurile fiind susţinute de vremea secetoasă care a redus producţia în Europa, în regiunea Mării Negre.

Cel mai tranzacţionat contract futures la Chicago Board Of Trade (CBOT) a înregistrat o creştere de 1%, până la un total de 184,4534 dolari tona metrică, în apropiere de vârful de 185,5557 dolari/TM atins în timpul şedinţei, cea mai ridicată cotaţie înregistrată după data de 10 iulie. Majorarea de un procent, înregistrată miercuri, vine după un avans de 1,9 la sută în timpul şedinţei de marţi.

Franţa, Germania, Polonia şi Ucraina se numără printre ţările europene unde vremea secetoasă ameninţă recoltele de grâu. Firma de consultanţă Strategie Grains a decis să îşi revizuiască în mod semnificativ estimările privind recolta de grâu moale din acest an a Uniunii Europene, luând în calcul producţii mai mici la hectar pentru primii doi producători din blocul comunitar: Franţa şi Germania.

Totodată, Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu, este pe cale să înregistreze o producţie mai mică în acest an, după cea record de anul trecut.

Publicat în Piata agricola

În prezent, preţul de achiziție al pepenilor cultivați în renumita localitate Dăbuleni este de 30 de bani pe kilogram, iar o bună parte din cei circa 550 de producători susţin că, la finalul recoltei, abia vor reuşi să îşi acopere cheltuielile.

Asta, în condițiile în care producţia obţinută în acest an este peste media înregistrată de obicei. Oamenii spun că sunt mulţumiţi de producţie, mai ales că au beneficiat de precocitatea soiurilor cultivate.

Producătorii de lubeniţe din Dăbuleni au renunţat de mai mult timp să cultive soiul local Dulcele de Dăbuleni, care a şi impus brandul pe piaţă, alegând acum soiurile „Pata neagră” (lubeniţele închise la culoare) şi „Sorento” (lubeniţele dungate), seminţele fiind aduse din import.

Lubeniţa de Dăbuleni este cel mai cunoscut brand de pepene verde din ţară, datorită calităţilor sale organoleptice deosebite, date de solul şi de soarele care arde nisipurile din zonă.

Brandul de „pepene de Dăbuleni” a fost impus de soiul „Dulce de Dăbuleni”, cu fructe mari de 5-8 kg, de formă globuloasă, cu suprafaţa netedă, cu dungi mijlocii de culoare verde închis şi desen fin dantelat, cu miezul colorat uniform, roşu zmeuriu, cu gust plăcut, creat de către Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri (SCDCPN) Dăbuleni şi cultivat o perioadă lungă în zonă.

În prezent, la Dăbuleni se cultivă peste 50 de soiuri şi hibrizi provenind din toată lumea, iar soiul care a impus brandul de „pepene de Dăbuleni” este mai tardiv şi ocupă suprafeţe mai mici, fermierii cultivându-l pentru a obţine producţii în lunile august şi septembrie şi, în ultima perioadă, pentru obţinerea pepenilor verzi ecologici.

În plus, în localitate sunt 550 de producători, iar suprafaţa cultivată cu lubeniţă este de 900 de hectare.

Publicat în Horticultura

În comparație cu luna mai 2018, luna trecută, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a scăzut, acesta fiind primul declin înregistrat de acest indice în 2018, pe fondul diminuării cotaţiilor la porumb, grâu şi uleiuri vegetale, a anunţat, joi, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Concret, în luna iunie 2018, acest indice s-a contractat cu 1,3 procente, comparativ cu luna mai, până la un nivel de 173,7 puncte.

Factorul principal care a stat la baza scăderii globale a prețului alimentelor în luna iunie a fost declinul de 3,7 la sută înregistrat de preţul cerealelor, ca urmare a scăderii cotaţiilor internaţionale la porumb şi grâu.

Totodată, preţul uleiurilor vegetale calculat de FAO a scăzut cu trei procente, comparativ cu luna mai.

FAO publică lunar propriul Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Pe de altă parte, tot FAO a anunţat joi, 5 iulie 2018, că în acest an se aşteaptă la o recoltă mondială de cereale de 2,586 miliarde de tone, cu 64,5 milioane de tone, sau 2,4%, mai puţin decât producţia-record înregistrată în 2017.

Noile prognoze ale FAO sunt cu 24 de milioane de tone mai mici decât cele preconizate luna trecută şi reflectă perspectivele unei recolte mai mici de grâu în Uniunea Europeană şi de grâu şi cereale păioase în Rusia şi Ucraina.

Publicat în Piata agricola

Laptele bio românesc este cel mai scump din Uniunea Europeană (UE), în condițiile în care producătorii autohtoni îl comercializează la un preț de peste 0,50 euro pe litru, a declarat Marian Cioceanu, președintele Bio România, joi, 21 iunie 2018, cu ocazia dezbaterilor privind politica agricolă bio care au avut loc la Palatul Parlamentului.

În plus, el a afirmat că salută inițiativa de înființare a Agenției de Calitate și Promovare a Alimentului Românesc.

„Laptele bio românesc este cel mai scump lapte din Uniunea Europeană - peste jumătate de euro un litru (...). Cooperativa Bio Carpathia livrează 30.000 de litri de lapte bio la fiecare două zile câtorva procesatori din România; este un succes. Această «Bio Carpathia Cooperativă Agricolă» a evitat prăbușirea sectorului bio din 2015 încoace. Am pierdut jumătate din fermieri care, majoritatea, erau crescători de vaci de lapte, dar cei care au rămas au făcut-o datorită acestei cooperative care a negociat pentru ei un preț bun la lapte și chiar fără subvenții; din 2015, pajiștile certificate ecologic nu au mai primit subvenții. Chiar fără ele, acești fermieri, având un preț foarte bun la lapte, au supraviețuit”, a afirmat Avraham Marian Cioceanu. „Dorința noastră de agenție bio se împlinește prin intrarea în procedură parlamentară de aprobare a unei legi de înființare a Agenției de Calitate și Promovare a Alimentului Românesc. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți”.

În ceea ce privește susținerea producției agricole bio, Thomas Fertl, membru IFOAM –EU si reprezentantul grupului fermierilor a precizat că în România se impune finanțarea substanțială a conversiei și certificării ecologice.

„Piața ecologică europeană este în continuă creștere. În 2016, a crescut cu 11,4% și a ajuns la
33,5 miliarde de euro, iar terenul cultivat ecologic a crescut cu aproape un milion de hectare. În România se impune un sprijin puternic și consecvent pentru conversia și certificarea ecologică, asigurându-se astfel creșterea sectorului alimentar ecologic pentru cât mai mulți fermieri români”, a spus Fertl.

Referitor la inițiativa legislativă privind înființarea Agenției de Calitate și Promovare a Alimentului Românesc, Michel Reynaud, membru IFOAM –EU și reprezentantul grupului certificatorilor, a precizat: „IFOAM UE salută faptul că România urmărește înființarea unei Agenții pentru produse BIO; este o inițiativă meritorie pe care o susținem și care ar putea contribui la sensibilizarea agricultorilor, consumatorilor dar și a mass-media în ceea ce privește beneficiile agriculturii ecologice, precum și la dezvoltarea Pieței ecologice din România. Există, de fapt, o dinamică în cadrul sectorului ecologic, mai cu seamă în industria laptelui; vorbim despre o oportunitate reală pentru România de a-și dezvolta propria piață ecologică cu fermierii mici, în loc să importe lapte organic”.

IFOAM-EU (Asociația europeană BIO) a răspuns invitației Asociației BIO România să organizeze împreună la București și la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, două evenimente care să contribuie decisiv la realizarea obiectivului IFOAM - EU pentru anul 2030: 50% din terenul agricol al Europei să fie certificat bio.

Astfel, primul eveniment a avut loc joi, 21 iunie 2018, la Palatul Parlamentului, începând cu ora 15.00, în Sala Drepturilor Omului. Întâlnirea s-a desfășurat sub patronajul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților și a avut ca scop reforma politicilor agricole comune în domeniul Agriculturii bio – Organic CAP Reform 2021-2027.

Al doilea eveniment este Conferința Fermierilor BIO din Europa, care va avea loc vineri, 22 iunie 2018, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brasov. Conferința se va desfășura sub patronajul președintelui de onoare BIO România, ÎPS Laurențiu Streza, iar directorul coordonator al evenimentului va fi pr. prof. univ. dr. Constantin Necula.

Organizarea de către IFOAM-EU a acestei întâlniri a grupului fermierilor europeni condus de Domnul Thomas Fertl se datorează și aniversării a 10 ani de la constituirea Asociației Bio România.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 5