pesticide - REVISTA FERMIERULUI
Vineri, 10 Ianuarie 2020 13:24

2020, anul sănătății plantelor

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a declarat anul 2020 ca fiind Anul Internațional al Sănătății Plantelor. Astfel, se urmărește creșterea gradului de conștientizare a producătorilor și a consumatorilor cu privire la modul în care asigurarea sănătății plantelor prin folosirea produselor de protecție puse la dispoziție de industrie poate ajuta la scăderea gradului de înfometare a populației, la reducerea sărăciei, la protejarea mediului înconjurător și la stimularea dezvoltării economice.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), membră a Asociației Europene de Protecție a Culturilor (ECPA), dedică anul 2020 sănătății plantelor. Prin urmare, AIPROM anunță că evenimentele organizate în acest an se vor desfășura sub sloganul „2020 – anul internațional al sănătății plantelor” și vor avea ca principal obiectiv creșterea gradului de conștientizare a rolului pe care industria de protecția plantelor îl are în asigurarea sănătății plantelor, precum și contribuția industriei la furnizarea necesarului de hrană în continuă creștere a populației. „Astfel, politicile și acțiunile de promovare a sănătății plantelor sunt fundamentale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă”, se precizează într-un comunicat de presă al asociației.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania a luat ființă în anul 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din țara noastră.

Anual, pierderi de până la 40% din cauza dăunătorilor și a bolilor

AIPROM menționează că plantele de cultură reprezintă 80% din cantitatea de alimente pe care le consumăm și împreună furnizează 98% din oxigenul pe care îl respirăm. Odată cu evoluția cercetărilor în domeniul cultivării plantelor, au apărut boli și dăunători ce pun în pericol obținerea unor producții stabile.

În fiecare an, până la 40% din culturile globale se pierd din cauza dăunătorilor și a bolilor plantelor, iar pierderile anuale în comerțul agricol mondial sunt de peste 220 de miliarde de dolari. Tot aici pot fi însumate și milioane de oameni care nu au ce mânca, dar și afectarea gravă a veniturilor comunităților rurale sărace, unde singura sursă de venit este reprezentată de activitatea agricolă desfășurată.  

Schimbările climatice și activitățile umane intense modifică ecosistemele, reduc biodiversitatea și creează condiții în care dăunătorii pot prolifera. În același timp, călătoriile și comerțul internațional s-au triplat ca volum în ultimul deceniu și pot răspândi rapid dăunători și boli în întreaga lume, provocând mari pagube plantelor native și mediului.

„SCAPA de ambalaje”, gratuit

AIPROM se implică activ în protejarea mediul și a producătorilor agricoli. Acțiunile de protejare a mediului se concentrează în jurul proiectului SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide, care presupune colectarea, transportul și valorificarea deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie provenite de la produsele de protecția plantelor (PPP) importate sau produse în România de către companiile care susțin sistemul. Începând cu anul 2008, campania de colectare a ambalajelor se desfășoară la nivel național sub sloganul „SCAPA de ambalaje!”.

Toate serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Preluarea ambalajelor este realizată prin intermediul operatorului Ecorec Recycling, furnizorul serviciilor de inspecție, transport și valorificare a ambalajelor ridicate din cele 70 de Centre de Colectare răspândite în toate județele. „Orice fermier sau distribuitor care utilizează sau comercializează produse de protecția plantelor ale membrilor SCAPA poate preda gratuit cantitatea de ambalaje pe care o deține, respectând Condițiile de Preluare la cele 70 de Centre de Colectare SCAPA în timpul campaniilor de colectare. Cele două campanii de colectare anuale se desfășoară în perioadele mai-iunie, respectiv octombrie-noiembrie”, arată reprezentanții AIPROM.

Toleranță zero față de produsele contrafăcute

Pentru asigurarea sănătății plantelor se recomandă utilizarea de produse sigure, care provin de la producători autorizați. AIPROM se implică activ în combaterea utilizării de produse contrafăcute de protecția plantelor prin proiectul SCUT, susținut la nivel european de ECPA. Proiectul se adresează distribuitorilor și utilizatorilor de PPP în special, dar și autorităților și publicului larg. „Este important ca toți actorii implicați în acest proces, producători, formulatori, reambalatori, distribuitori, fermieri, autorități competente, să manifeste toleranță zero față de produsele contrafăcute de protecția plantelor”, spun cei de la AIPROM.

Important, echipament de protecție în timpul aplicării tratamentelor

Protejarea fermierilor la aplicarea tratamentelor de protecția plantelor este la fel de importantă precum este protejarea mediului. SUI – Utilizarea în Siguranță a Produselor de Protecția Plantelor reprezintă proiectul prin care Asociația AIPROM își propune să aibă grijă de sănătatea producătorilor agricoli prin îmbunătățirea cunoașterii principiilor corecte de folosire a PPP, a utilizării echipamentelor de protecție certificate, a respectării regulilor de transport, depozitare și aplicare. Echipamentul minim recomandat în timpul aplicării produselor de protecția plantelor trebuie să cuprindă: combinezon, mănuși, cizme, pălărie/șapcă, mască și ochelari de protecție. AIPROM lucrează cu furnizori acreditați de echipament de protecție și îi ajută pe cei interesați să intre în contact cu aceștia.

TOPPS, prevenirea poluării surselor de apă

Asociația Europeană de Protecție a Culturilor (ECPA) împreună cu AIPROM își propune să protejeze mediul, dar și sursele de apă, de contaminarea cu produse de protecția plantelor atât din surse punctuale (surse existente în cadrul fermei), cât și difuze (deviere, scurgere, drenaj). În acest sens a fost creat și implementat proiectul TOPPS (Pregătirea Operatorilor pentru Prevenirea Poluării de la Sursele Punctuale) în colaborare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

TOPPS identifică și definește cele mai bune practici pe care, ulterior, le promovează prin recomandări, instruire și demonstrații în toată Europa.

Publicat în Eveniment

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) privind utilizarea pesticidelor în agricultură, în anul 2018, relevă că suprafaţa tratată cu erbicide deţine ponderea cea mai mare din totalul aplicărilor de produse de protecţie a plantelor, atât sub formă solidă (52,5%), cât şi sub formă lichidă (52,7%).

Conform sursei citate, suprafaţa tratată cu insecticide deţine a doua cea mai mare pondere în total aplicări de produse de protecţie a plantelor sub formă solidă (26,0%), urmată de cea tratată cu fungicide (19,6%).

Din cantitatea de produse de protecţie a plantelor utilizată sub formă solidă, fungicidele au cea mai mare pondere în totalul produselor de protecţie a plantelor utilizate (71,1%), urmate de insecticide (13,9%) şi erbicide (10,7%).

În ceea ce priveşte cantitatea de produse de protecţie a plantelor utilizată sub formă lichidă, erbicidele au cea mai mare pondere în totalul produselor de protecţie a plantelor utilizate (62,6%), urmate de fungicide (24,5%) şi insecticide (11,1%).

Locul II în topul suprafețelor tratate cu PPP sub formă lichidă îl ocupă fungicidele (24,8%), respectiv insecticidele (21,4%).

Publicat în Piata agricola

Directorul general al Adama Agricultural Solutions pentru România și Republica Moldova, Dimitris Drisis, preia afacerile companiei și în Polonia, ajungând astfel să coordoneze un business de peste 110 milioane de euro.

Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, al chimiei și al biotehnologiei, Dimitris Drisis și-a petrecut întreaga carieră în agribusiness, în funcții de top management. Odată cu preluarea funcției de director general al Adama Polonia, ajunge să coordoneze un business de trei ori mai mare, Polonia fiind o piață de două ori mai mare decât România.

În prezent, valoarea pieței de soluții de protecție a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide etc.) din România este de aproximativ 400 de milioane de euro, iar cea din Polonia depășește 700 de milioane de euro.

Misiunea lui Dimitris Drisis va fi să repoziționeze Adama în top trei companii jucătoare pe piața de protecția plantelor. La acest moment, în Polonia, Adama se situează pe locul patru pe o piață extrem de competitivă și fragmentată, cu multe companii locale.

Alegerea lui Dimitris Drisis nu este întâmplătoare, întrucât cota de piață de 13% pe care o are Adama România și Republica Moldova este una dintre cele mai bune pentru Adama la nivel mondial și cea mai bună la nivel european. „Polonia este, probabil, cea mai competitivă piață din Europa. O piață amplă și complexă, cu mulți jucători, unde companiile multinaționale care oferă soluții de protecție a plantelor au o concurență serioasă prin companiile locale, numeroase și foarte puternice. Aceste particularități fac ca provocarea acceptării acestei noi poziții să fie cu atât mai mare. Cu toate acestea, sunt optimist și am convingerea că portofoliul și serviciile noastre îi vor convinge pe fermierii polonezi că soluțiile Adama îi vor ajuta să-și simplifice viața și să-și dezvolte afacerile”, a declarat Dimitris Drisis.

Publicat în Eveniment

Potrivit comunicatului transmis de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cadrul acțiunii de control „Demetra” a fost reținută oficial și dirijată către neutralizare o cantitate de 81,35 tone de legume și fructe și au fost aplicate 31 de sancțiuni în valoare totală de 602.200 de lei.

De asemenea, până la această dată au fost controlate 430 de mijloace auto destinate transportului de legume-fructe și 3 depozite.

Defalcat, pe tipuri de produse, autoritățile au reținut 23 de tone de ceapă uscată din Polonia, 10 tone de morcovi din Ungaria și Serbia, 23,04 tone de mere din Polonia, 200 kg de usturoi din China, 6,45 tone de cartofi din Polonia, 1,82 tone de ciuperci din Polonia, 6,78 tone de roșii din Spania, 2,2 tone de vinete din Spania, 7,8 tone ardei gras din Spania, respectiv 60 kg de roșii din Grecia.

„Dintre neconformitățile sancționate, menționăm: lipsa documentelor sanitare veterinare, igienă necorespunzătoare, lotizare necorespunzătoare (depășirea capacității de depozitare), mijloace de transport necorespunzătoare, lipsa elementelor de identificare (etichetare necorespunzătoare), cât și lipsa autorizației de fucționare a depozitului de destinație”, se menționează într-un document de presă al ANSVSA primit la redacție.

Primele rezultate ale verificărilor ANSVSA privind reziduurile de pesticide din fructele şi legumele din comerțul intracomunitar și import vor fi gata în zilele următoare, conform spuselor reprezentanților biroului de presă al ANSVSA.

Începând cu data de 11 aprilie 2019, ANSVSA a demarat o serie de controale la nivel național pentru depistarea reziduurilor de pesticide din legumele și fructele provenite atât din comerțul intracomunitar, cât și din import.

Acțiunea este parte a operațiunii de control „Demetra”, aflată sub coordonarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Inspectorii sanitari-veterinari au verificat pe palierul lor de competență toate mijloacele de transport sigilate de către inspectorii ANAF.

Acțiunea de control a ANSVSA se va desfășura pe toată durata operațiunii „Demetra”.

Publicat în Știri interne

Hotărârea Guvernului (HG) pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor a fost aprobată în ședința Executivului de marți, 12 martie 2019, unul dintre obiectivele actului normativ fiind și acela de reducere a impactului pesticidelor asupra insectelor polenizatoare.

Concret, în contextul elaborării acestui act normativ, inițiatorii au avut în vedere promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare, interzicerea pulverizării aeriene a produselor de protecție a plantelor (PPA) cu efectuarea numai în cazuri speciale, cu respectarea prevederilor art. 9 din Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012, precum și reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare, respectiv reducerea utilizării PPA sau a riscurilor în anumite zone.

De asemenea, noul act normativ urmărește reducerea riscurilor de contaminare a apelor, solului și aerului, cât și realizarea de programe de informare și conștientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor.

Planul național de acțiune stabilește totodată organizarea sistemului de instruire și certificare pentru utilizatorii profesioniști, distribuitori și consilieri, precum și organizarea unui sistem de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor de uz profesional la nivel național.

Documentul citat a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Planul național de acțiune a fost aprobat prin HG 683/2013 și reprezintă un document strategic ce conține obiective cantitative, măsuri și calendare în vederea reducerii riscurilor și a efectelor utilizării produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și asupra mediului.

În temeiul art. 4 alin. (12) din OUG 34/2012, act normativ care a transpus în legislația națională Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, Planul național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să fie reexaminat cel puțin o data la 5 ani.

Neadoptarea prezentului act normativ ar fi condus la emiterea unei notificări din partea Comisiei Europene, respectiv la creșterea riscurilor asupra sănătăţii umane şi a mediului prin utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

„Prin reexaminarea Planului național de acțiune, HG 683/2013 pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, se abrogă”, se menționează în nota de fundamentare.

Conform documentului menționat mai sus, în procesul de elaborare a proiectului de act normativ au avut loc consultări cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România, Liga Asociațiilor producătorilor agricoli, Asociația Crescătorilor de Albine, respectiv Societatea Națională de Protecție a Plantelor.

Potrivit datelor preliminare existente la nivelul lunii septembrie 2018, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, realizate în cadrul proiectului sectorial ADER 4.1.5 finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Publicat în Tehnica agricola

Cu 546 voturi pentru, 39 voturi împotrivă și 76 abțineri, marți, 12 februarie 2019, plenul Parlamentului European de la Strasbourg a aprobat Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea durabilă a pesticidelor, a anunțat eurodeputatul Mihai Țurcanu pe pagina sa de socializare.

„Fac apel către statele membre să implementeze această directivă fără nicio amânare”, precizează europarlamentarul român. „Salut munca depusă de raportoare și susțin Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea durabilă a pesticidelor”.

Gestionarea integrată a dăunătorilor, mai spune Țurcanu, unul dintre aspectele subliniate de acest dosar, pune accentul pe creșterea unor culturi sănătoase, prin utilizarea unor metode care să afecteze cât mai puțin agro-ecosistemele și să încurajeze metode cât mai naturale de combatere a agenților de dăunare, și este una dintre prioritățile acestui raport, care merită toată atenția noastră!

Conform precizărilor lui Țurcanu, biodiversitatea este amenințată peste tot în lume. Ritmul de dispariție a speciilor este extrem de mare, de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât cel natural, adaugă acesta în postarea sa.

Scăderea biodiversității, alături de schimbările climatice, reprezintă cele mai grave amenințări la adresa mediului înconjurător, de care depinde și economia, și societatea.

Un sfert din speciile de animale se confruntă cu riscul dispariției, a conchis acesta.

Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, obiectiv esențial pentru obținerea unei producții agricole durabile

Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, în sensul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, reprezintă un obiectiv esențial pentru obținerea unei producții agricole durabile, și implicit, pentru asigurarea unui sistem agricol competitiv la nivel european și internațional.

În contextul asigurării compatibilității legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniul fitosanitar a fost transpusă în legislația națională Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34 din 27.06.2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Planul național de acțiune a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013. La definitivarea Planului național de acțiune s-au avut în vedere și dispozițiile actelor normative în vigoare care se referă la efectele utilizării produselor de protecție a plantelor, stabilite potrivit prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare.

Implementarea Planului național de acțiune vizează aspectele privind protecția sănătății publice și a mediului, practicile agricole durabile și protecția zonelor specifice, plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor, cerințele privind principiul precauției, respectiv interzicerea pulverizării aeriene, cu excepțiile prevăzute la art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, implementarea gestionării integrate a dăunătorilor cu luarea în considerare și a fertilizanților, în conformitate cu prevederile actelor normative naționale și europene.

Planul național de acțiune conține obiective și măsuri ce vizează reducerea dependenței de metodele chimice de combatere a dăunătorilor, a bolilor și a buruienilor, oferind astfel utilizatorilor profesioniști (fermierilor) informații specifice cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor și metodele nechimice alternative.

Reducerea dependenței de metodele chimice de protecție a plantelor diminuează impactul activităților de protecție a plantelor asupra florei și faunei sălbatice și conservarea biodiversităţii, în special, prin stabilirea de măsuri concrete de promovare a unor concepte de agromediu adecvate, cum ar fi rotația culturilor etc.

Publicat în International

Chiar dacă Uniunea Europeană (UE) limitează utilizarea anumitor pesticide pe baza unor criterii de periculozitate, în opinia Curții Europene de Conturi (ECA) este posibil ca reziduuri provenite de la astfel de producție de protecție a plantelor să fie tolerate în produse importate în UE, în cazul în care o analiză a riscurilor a arătat că nu există niciun pericol pentru consumatori, se menționează în Raportul special nr. 2/2019, intitulat „Pericolele chimice din hrana noastră: politica UE în materie de siguranță alimentară ne protejează, dar se confruntă cu provocări”.

În opinia Curții, cadrul juridic care reglementează substanțele chimice din produsele alimentare, hrana pentru animale, plante și animale vii este în continuare în lucru și nu a fost încă implementat la nivelul preconizat de legislația UE în domeniul producției alimentare.

În plus, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care asigură consultanță științifică pentru a sta la baza procesului de elaborare a politicilor europene, înregistrează întârzieri în activitățile sale în ceea ce privește substanțele chimice. Această situație afectează funcționarea corespunzătoare a unor componente ale sistemului, precum și sustenabilitatea modelului în ansamblu.

„Siguranța alimentară constituie o prioritate importantă pentru UE, îi afectează pe toți cetățenii și este strâns legată de activitatea comercială”, a precizat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Sistemul actual al UE se confruntă însă cu o serie de incoerențe și dificultăți”.

Conform aceluiași document, unele state membre ale blocului comunitar controlează anumite substanțe chimice mai frecvent decât pe altele, iar cadrele juridice ale acestora sunt atât de vaste, încât autoritățile publice estimează că este dificil pentru ele să se achite de toate responsabilitățile care le revin.

ECA recomandă o mai mare integrare a sistemelor de control din sectorul privat

Potrivit Curții, controalele desfășurate de organisme publice nu pot reprezenta decât o mică parte din totalul controalelor efectuate, iar cea mai bună soluție pentru ca modelul UE să rămână credibil este completarea sistemelor de control public cu sisteme de control din sectorul privat. Or, sinergiile dintre cele două tipuri de sisteme au început să fie analizate abia recent.

Curtea a identificat, de asemenea, limitări ale sistemului de control, întrucât statele membre întâmpină dificultăți în a determina natura măsurilor coercitive care trebuie luate în cazuri de neconformitate.

Politica UE în materie de siguranță alimentară vizează garantarea unui nivel ridicat de protecție a vieții și a sănătății umane, precum și protecția cetățenilor UE împotriva a trei tipuri de pericole care pot fi prezente în produsele alimentare: pericole fizice, pericole biologice și pericole chimice. Acest audit s-a concentrat pe pericolele chimice.

De aceea, ECA recomandă Comisiei Europene (CE) să evalueze schimbările care ar putea fi aduse legislației care reglementează pericolele chimice, ținând seama de capacitatea de a aplica această legislație în mod uniform.

De asemenea, CE trebuie să încurajeze în continuare complementaritatea, astfel încât autoritățile publice din statele membre să se poată baza pe controalele efectuate de sectorul privat.

Totodată, Comisia trebuie să explice care sunt măsurile pe care le va lua cu privire la reziduurile de pesticide prezente în produsele alimentare pentru a păstra același nivel de asigurare atât pentru alimentele produse în UE, cât și pentru cele importate, menținând în același timp conformitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.

Nu în ultimul rând, însă poate cel mai important aspect, Comisia trebuie să furnizeze statelor membre orientări suplimentare cu privire la aplicarea măsurilor coercitive și să își consolideze procedurile de monitorizare a conformității cu normele alimentare ale UE.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cetățenii europeni beneficiază de unul dintre cele mai ridicate niveluri de asigurare din lume cu privire la siguranța hranei pe care o consumă. Forța modelului UE se bazează pe o structură de guvernanță în care responsabilitățile sunt împărțite între cele două agenții descentralizate ale UE și Comisie. Acest fapt permite separarea evaluării riscurilor de gestiunea riscurilor, astfel: obiectivul de a evalua siguranța substanțelor chimice înainte ca acestea să fie utilizate în lanțul alimentar, respectiv alocarea clară a responsabilităților între sectorul privat și autoritățile publice de control.

Pe lângă aceasta, pentru a garanta faptul că produsele alimentare importate în UE respectă aceleași standarde înalte de siguranță, UE solicită țărilor terțe să respecte standardele sale.

Publicat în International

De departe, cea mai importantă concluzie la care au ajuns participanții la cea de-a treia ediție a Bayer Media Fair, eveniment care s-a vrut din start să fie o formă de dialog transparent despre călătoria alimentelor de la sămânță până în farfurie, a fost cea potrivit căreia soluțiile oferite de agricultura digitală vor aduce un beneficiu economic de până la 330 de miliarde de dolari până în 2025, ajutând fermierii să ia decizii mai inteligente, producând mai mult cu mai puține resurse.

O altă idee care s-a desprins din discuții a fost aceea că întregul proces de dezvoltare a unui produs de protecție a plantelor durează în jur de 11,3 ani și costă peste 280 de milioane de euro. Tot în aceeași notă, participanții la eveniment au înțeles că obiectivul pentru anul 2020 este reducerea limitei maxime a reziduurilor (LMR) admise la 0,01mg / kg (echivalentul a 4 cuburi de zahăr într-o piscină olimpică). LMR include un factor de siguranță de 100 pentru a proteja toți consumatorii.

„Peste 97% din cele 67.000 de controale efectuate în UE prezintă reziduuri sub limită, acest lucru fiind o dovadă clară că hrana nu a fost niciodată la fel de sigură ca acum”, precizează organizatorii.

Nu în ultimul rând, cei prezenți la Bayer Media Fair au aflat că de peste 40 de ani, fermierii, grădinarii și alți utilizatori au considerat glifosatul un instrument vital pentru agricultură, fiind utilizat în siguranță pentru a controla o gamă largă de buruieni.

„Un număr de peste 800 de studii și recenzii științifice, Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA, Institutul Național al Cancerului din America de Nord, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, Autoritatea Europeană pentru Produse Chimice și alte organisme de reglementare din întreaga lume au stabilit că substanţa activă glifosat este sigură pentru utilizare conform instrucțiunilor menţionate pe etichetă”, au spus organizatorii.

Glyphosate Task Force, entitate formată din 23 de companii la nivelul Uniunii Europene, a depus peste 3.350 de studii pentru reînnoirea aprobării din 2017 a substanței active glifosat.

Mâncare pentru 10 miliarde de oameni

Chiar dacă nu reprezintă o viziune nouă, despre această abordare discutându-se deja de anul trecut, Pascal Cassecuelle, directorul Bayer România şi şeful diviziei Crop Science pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, a reiterat ideea potrivit căreia „făuritorii de hrană”, așa cum îi alintă ministrul Agriculturii, Petre Daea, pe fermieri, vor fi nevoiți să răspundă provocării de a hrăni 10 miliarde de oameni în următorii 32 de ani.

„Agricultura trebuie să răspundă unei provocări uriaşe – aceea de a hrăni 10 miliarde de oameni până în 2050. Poate părea un termen îndepărtat, dar ne aflăm la doar 32 de recolte distanţă”, a mărturisit oficialul Bayer. „Pentru a o depăși, trebuie să găsim răspunsul la două întrebări ─ cum putem produce mai mult într-un timp mai scurt, ținând cont de schimbările climatice, și cum putem face societatea să susțină și să înțeleagă această evoluție absolut necesară a agriculturii. Singurul mod în care putem avansa este fiind transparenți și purtând un dialog permanent cu fermierii și consumatorii”.

În data de 21 noiembrie 2018, Bayer România a organizat cea de-a III-a ediţie a evenimentului Media Fair – un concept interactiv, menit să abordeze transparent cele mai importante subiecte de pe agenda agriculturii moderne, cum sunt viața unei semințe de la producere la recoltare, ce înseamnă siguranța alimentară, ce mituri înconjoară cea mai studiată și controversată substanță folosită în protecția plantelor, cât de importantă este agricultura digitală şi cum putem asigura alimente suficiente şi de înaltă calitate, pentru o populaţie globală aflată în continuă creştere.

În formatul deja consacrat, de sesiuni tip speed meeting, de câte 20 de minute, participanţii au putut discuta, pe rând, cu cei cinci experţi Bayer, pe teme de interes: „Viața unei semințe” − Eugen Diaconu, DEKALB Field Operations Country Lead, „Siguranța alimentară” − Florin Marian, Product Development Manager, „Mituri despre glifosat” – Bogdan Soare, Sales Manager Roundup pentru România, Bulgaria şi Moldova, „Agricultura digitală” − Octavian Chihaia, Climate Activation Lead pentru Europa, respectiv „Provocare: hrană pentru 10 miliarde de oameni până în 2050” – Pascal Cassecuelle, Country Group Head Bayer Crop Science România.

Publicat în Eveniment

În ultimul deceniu, valoarea consumului de produse pentru protecția plantelor (PPP) în România a crescut de trei ori, fapt care a dus inclusiv la creșterea productivității agricole autohtone, dar ne aflăm cu mult sub nivelul de utilizare înregistrat la nivelul Uniunii Europene (UE), a declarat Vasile Iosif, președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), marți, 6 noiembrie 2018, cu ocazia evenimentului aniversar „100 ani de agriCULTURĂ în România”.

„La ora actuală, consumăm pesticide de aproximativ 450 de milioane de euro, adică a crescut de trei ori consumul de produse pentru protecția plantelor în ultimii 10 ani. Sunt extrem de încântat să vă spun că, în același timp, a crescut și productivitatea agricolă, randamentul pe hectar sau producțiile agricole”, a precizat Vasile Iosif, președintele AIPROM. „Am încercat să mă documentez și să aflu cât consumă România, de fapt, substanță activă pe hectar. De dimineață (n.r. - 6 noiembrie 2018) am primit răspunsul dintr-o sursă oficială – la ora actuală, România, crescând de trei ori consumul de produse fitosanitare, a ajuns la performanța să utilizeze 610 grame de substanță activă, de produs, pe hectar”.

Oficialul AIPROM a făcut o comparație între nivelul întrebuințării pesticidelor în România față de cel din Ungaria și a aflat că ne aflăm la jumătatea consumului din țara vecină, în condițiile în care valoarea produselor este aceeași.

„Ungaria, o țară cam de două ori și ceva mai mică decât România, consumă produse de protecție a plantelor de cam aceeași valoare cât consumă țara noastră, pentru că ei utilizează 1.250 grame la hectar. Și asta, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 2.000 de grame substanță activă consum la hectar”, a mai precizat Iosif.

Șeful AIPROM a spus totodată că agricultura țării noastre se află constant în fața provocărilor generate de insectele dăunătoare, unele specii prezente de ceva vreme pe la noi, iar altele, care creează pagube de puțin timp.

Din acest motiv, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dumitru Daniel Botănoiu, ia în calcul o nouă cerere de derogare pentru consumul de neonicotinoide.

„Indiscutabil, avem în fața noastră noi provocări – agenți de dăunare noi. Acum 7-8 ani, nimeni nu știa de Tuta Absoluta. De asemenea, Diabrotica Virgifera (n.r. - viermele vestic al rădăcinilor de porumb) știam că există în țările învecinate, dar în niciun caz că va veni și la noi într-o zi. Avem, de asemenea, probleme vechi, precum Tanymecus Dilaticollis (n.r. - rățișoara porumbului), o coleopteră care face ravagii la culturile cele mai importante”, a mărturisit Iosif. „Marți, 6 noiembrie 2018, într-o discuție cu secretarul de stat MADR, Daniel Botănoiu, acesta îmi spunea că se gândește foarte serios la partea de derogare, încă o dată, pentru neonicotinoide, pentru că, altfel, fermierul român va fi în postura să semene de două ori aceeași cultură pentru că, prima dată, Tanymecus o va consuma în totalitate”.

Nu în ultimul rând, reprezentantul AIPROM a mai precizat că, dacă acum câțiva ani, România se clasa pe primul loc la cantitatea de floarea-soarelui – aproape două milioane de tone producție -, la ora actuală, în 2018, se pare că vom fi cei mai mari producători de porumb la nivelul UE, cu 15 – 16 milioane de tone, „mult peste Franța”.

„Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că ar trebui să fim foarte fericiți că avem cea mai mare producție, în condițiile în care randamentele la hectar sunt mai jos de 50 la sută față de Franța. Avem 2,5 milioane de hectare însămânțate cu porumb și o productivitate destul de slabă”, a conchis Vasile Iosif.

Eurostat are date finale privind consumul de pesticide doar din 2016

Potrivit datelor publicate luni 15 octombrie 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), în 2016, la noi în țară s-au comercializat 4.525.812 kg de fungicide şi bactericide, 5.066.293 kg de erbicide şi 743.763 kg de insecticide şi acaricide.

Aceleași statistici spun că în urmă cu doi ani, cele mai importante vânzări de pesticide în Uniunea Europeană s-au înregistrat în Spania, Franţa, Italia şi Germania (79% din total), ele fiind urmate de România, Portugalia şi Ungaria.

Totodată, Spania, Franţa, Italia şi Germania sunt principalii producători agricoli din UE, ele reprezentând aproape jumătate (46%) din terenul agricol utilizat din UE şi jumătate (47%) din totalul terenului arabil.

Conform Eurostat, există date disponibile pe 2016 pentru 20 de state membre ale UE. Statisticile privind vânzările de pesticide sunt folosite ca un indicator al consumului de pesticide în agricultură.

Publicat în România Agricolă

În octombrie 2017 și, ulterior, în aprilie 2018, Bayer a anunțat vânzarea către BASF a unei părți importante din portofoliul său de erbicide neselective (incluzând brandurile Liberty, Basta și Finale), a anumitor produse pentru tratamentul semințelor și a erbicidelor pe bază de glifosat vândute în Europa, precum și a portofoliului de semințe, incluzând bumbac, rapiță, soia, grâu, respectiv activitățile conexe de cercetare și dezvoltare, incluzând trei proiecte de cercetare în domeniul erbicidelor neselective și portofoliul de Digital Farming, transmite Bayer partenerilor săi de afaceri prin intermediul unei comunicări de presă.

„În numele Bayer, dorim să vă informăm asupra modului în care această vânzare către BASF – măsură aplicată în urma finalizării procesului de achiziție a Monsanto – va impacta relația de colaborare cu compania pe care o reprezentați. Astăzi, putem confirma faptul că finalizarea acestei tranzacții (excepție făcând transferul portofoliului de semințe de legume) este așteptată pentru data de 1 august 2018. Pentru a susține continuitatea colaborării, dorim să menținem un flux informațional constant către furnizorii cu care colaborăm pentru servicii aferente portofoliului ce va fi vândut către BASF. Prin urmare, dorim sa împărtășim cu dumneavoastră următoarele modificări ce vor avea impact în procesul de comenzi și facturare”, se precizează în documentul de presă remis redacției.

Finalizare tranzacție/Perioada de tranziție

Contractele de bunuri și servicii, aferente portofoliului menționat, încheiate de Bayer, vor deveni contracte ale BASF după data finalizării tranzacției. Acest aspect a fost comunicat anterior, într-o altă serie de informări.

„Toate comenzile deschise transmise de Bayer către companiile reprezentate de dumneavoastră vor fi anulate după momentul finalizării tranzacției. Acestea vor fi replasate de către BASF într-un interval de 6-14 zile, respectând aceiași termeni și condiții. Având în vedere complexitatea acestei schimbări, este de așteptat ca activitatea operaționala cu Bayer sa fie întreruptă. În perioada de tranziție, tranzacțiile manuale - în afara sistemelor operaționale - pot fi procesate doar în caz de urgență. Pentru aceste tranzacții urgente, furnizorul va fi contactat direct și i se vor transmite instrucțiuni verbale sau prin intermediul e-mailului”, se mai amintește în comunicarea Bayer transmisă presei. „După finalizarea tranzacției, toate sistemele electronice pe care le-ați folosit anterior pentru facturarea Bayer, cu referire strictă la portofoliul de semințe, nu vor mai fi valabile. În acest caz, Bayer vă recomandă să schimbați modalitatea de facturare către formatul PDF. Veți primi o scrisoare de bun-venit din partea Departamentului de Achiziții al BASF, care va conține detalii cu privire la modul în care colaborarea se va desfășura începând cu ziua 1. Vă rugăm să ne sustineți, ca și până acum, în continuarea activităților aferente portofoliului de semințe. O informare separată se va realiza pentru comunicarea datei de finalizare a vânzării portofoliului de semințe”.

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 4

newsletter rf

Revista