Potrivit reprezentanților GASC, entitatea care se ocupă cu achiziția de cereale în numele Egiptului, statul nord-african a achiziționat vineri, 9 februarie 2018, prin intermediul unei licitații internaționale, 360.000 de tone de grâu românesc și rusesc.

Potrivit oficialităților GASC, citate de Reuters, partida totală este compusă din 240.000 de tone de grâu de proveniență Rusia, restul de 120.000 de tone fiind materie primă românească.

Separat, oferta a fost compusă din 60.000 de tone de grâu rusesc de la AOS la un preț FOB de 206,60 dolari SUA tona metrică, la care s-au adăugat 15 USD transportul. Prețul total a fost de 221,60 USD, cost and freight.

Următorul transport achiziționat este unul tot de grâu rusesc, 60.000 de tone de materie primă mai exact, de la Daewoo. Prețul pentru care s-a bătut palma cu GASC a fost de 207,95 USD, la care s-au adăugat 15 USD transportul, rezultând un cost total de achiziție de 222,95 C&F.

*60,000 tonnes of Russian wheat from GTCS at $207.95 FOB and $15 freight equating to $222.95 C&F

De asemenea, un alt transport de grâu rusesc este cel de la GTCS, o partidă totalizând 60.000 de tone la un preț de 207,95 USD, la care se adaugă 15 USD transportul. Rezultă astfel o sumă totală de 222,95 dolari SUA, C&F.

Urmează 60.000 de tone de grâu românesc vândut egiptenilor de CHS, cu un preț de 208,43 USD tona metrică, la care s-au adăugat 12,83 USD costul transportului, rezultând astfel un cost total de achiziție de 221,26 dolari SUA, C&F.

Egiptenii au mai semnat pentru un transport de 60.000 de tone de grâu rusesc având ca furnizor Union, prețul fiind de 208,43 USD. La acesta s-au adăugat 13,95 USD transportul, ajungându-se într-un final la un preț de 222,38 dolari SUA/TM, C&F.

Nu în ultimul rând, avem o partidă de 60.000 de tone de grâu românesc de la Cerealcom, la un preț de 208,43 USD tona metrică. La acest cost s-au adăugat 12,88 USD/TM, astfel încât prețul final a fost de 221,31 USD/TM, preț C&F.

Contactat telefonic de redacția noastră, Mihai Anghel, șeful Cerealcom, confirmă tranzacția și precizează, în legătură cu prețul grâului, la nivel mondial:

„Dacă mă întrebați în legătură cu prețurile grâului la nivel mondial, acestea sunt mici”, a precizat Anghel pentru Revista Fermierului.

Luni, 11 decembrie 2017, GASC lansa o nouă licitație de achiziție de grâu (alb și roșu, moale și dur) din mai multe zone ale lumii (inclusiv din state ale Europei de Est, printre care și din România), marii câștigători fiind desemnați a doua zi tot rușii, care au obținut patru din cele cinci transporturi contractate, unul dintre ele, de 60.000 de tone, fiind obținut de Cerealcom.

Publicat în Piata agricola

Aproape o treime din grâul blocat de inspectorii de carantină agricolă din Egipt pentru conținutul de semințe de mac au fost descărcate înainte de sortare, potrivit unei declarații făcute pentru Reuters de către o sursă care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Ali Moselhy, ministrul Aprovizionării, a declarat în această săptămână că procesul de cernere ar fi fost definitivat pentru întreaga cantitate de materie-primă, demers urmărit îndeaproape de traderii de cereale care se tem de iminența unui boicot al licitațiilor inițiate de GASC dacă acest transport este respins.

Sursa a precizat că cele aproximativ 20.000 de tone de grâu de la Cerealcom, descărcate în portul Safaga de la Marea Roșie, ar urma să fie transferate în alte porturi egiptene pentru sortare (cernere) deoarece Safaga nu deține echipament specializat pentru acest demers, sugerându-se că acest proces ar mai putea dura câteva săptămâni.

Luni, 18 septembrie 2017, ora 17:32, Mihai Anghel, șeful Cerealcom, entitatea care a efectuat transportul către statul nord-african, declara pentru Revista Fermierului în contextul blocării cargoului: „Se rezolvă treaba. Au constatat că au făcut o eroare, o prostie”.

Publicat în International

Duminică, 24 septembrie 2017, procurorii egipteni au declarat că au parafat o decizie prin care se aprobă procesarea cargoului cu grâu românesc de la Cerealcom Dolj (cernerea boabelor de grâu), transport inițial respins de autoritatea de carantină agricolă pe motiv că ar conține semințe de mac, potrivit Reuters.

Un alt transport cu grâu, de această dată de proveniență franțuzească, aflat și el într-o situație similară cu cargoul cu marfă din România, se află în continuare sub investigație, a precizat Hamid Abdel Dayim pentru Reuters.

Miercuri, 13 septembrie 2017, ministrul egiptean al Agriculturii afirma că varietatea semințelor de mac descoperite în cargourile plecate din România și din Franța nu este periculoasă, că transporturile ar trebui eliberate, iar marfa, cernută înainte ca materia primă să intre în țară.

Informațiile disponibile la acel moment erau că această triere a mărfii (cernere) ar putea avea loc în Sohag sau în Qena.

Respingerea cargourilor ar putea genera un boicot al Egiptului din partea furnizorilor mari, situație similară cu cea de anul trecut, atunci când scandalul cornului secarei a iritat comercianții cu cereale.

„La acest moment, aducerea acasă a mărfii ar fi mai ieftină pentru furnizori”, menționa un inspector de carantină agricolă pentru Reuters, sub anonimat, decizie de înțeles în condițiile date.

„Cernutul nu este posibil în Safaga și, din cauză că problema a fost înaintată procurorului, întregul proces ar urma să fie realizat sub supravegherea biroului său (dacă se obține aprobarea), activitate care ar dura de la șase la opt luni.

Tot în contextul reținerii cargoului în portul egiptean, luni, 18 septembrie 2017, ora 17:32, Mihai Anghel, șeful Cerealcom, entitatea care a efectuat transportul către statul nord-african, declara pentru Revista Fermierului: „Se rezolvă treaba. Au constatat că au făcut o eroare, o prostie”.

Publicat în International

Cele două cargouri cu grâu respinse de serviciul de carantină agricolă din Egipt și blocate în portul din Safaga sub supravegherea procurorului public, ca urmare a depistării în ambele a unor semințe de mac, trebuie să fie mutate, astfel încât încărcătura cu materie primă să fie cernută, a precizat pentru Reuters o sursă apropiată autorităților competente, fiind diminuate astfel șansele rezolvării rapide a problemei, o altă sursă adăugând că, pentru furnizori, ar fi mai ieftin re-exportul către origine.

Piețele cerealelor sunt cu ochii ațintiți asupra sorții cargourilor din Franța și România și se tem de noi blocaje ale accesului Egiptului la stocurile cu materie primă, stat catalogat ca fiind cel mai mare cumpărător la nivel mondial.

Miercuri, 13 septembrie 2017, ministrul egiptean al Agriculturii a afirmat că varietatea semințelor de mac descoperite în cargourile plecate din România și din Franța nu este periculoasă, transporturile ar trebui eliberate, iar marfa, cernută înainte ca materia primă să intre în țară.

Cu toate acestea, o decizie finală a procurorului public cu privire la locația în care va avea loc cernutul grâului nu a fost încă dată publicității.

„Silozurile cu grâu existente în Safaga nu sunt echipate cu site pentru cernut grâul românesc și franțuzesc, asta dacă se va decide de către procurorul public”, a mărturisit pentru aceeași agenție Reuters o altă sursă apropiată incidentului.

Informațiile disponibile la acest moment sunt că această triere a mărfii (cernere) ar putea avea loc în Sohag sau în Qena, a adăugat aceeași sursă.

Respingerea cargourilor ar putea genera un boicot al Egiptului din partea furnizorilor mari, situație similară cu cea de anul trecut, atunci când scandalul cornului secarei a iritat comercianții cu cereale.

„La acest moment, aducerea acasă a mărfii ar fi mai ieftină pentru furnizori”, a menționat un insector de carantină agricolă sub puterea anonimatului, decizie de înțeles în condițiile date.

„Cernutul nu este posibil în Safaga și, din cauză că problema a fost înaintată procurorului, întregul proces ar urma să fie realizat sub supravegherea biroului său (dacă se obține aprobarea), activitate care ar dura de la șase la opt luni.

Bășcălie pe linie

Cu privire la situația din Egipt, își exprima nemulțumirea și Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), și preciza nu demult că imaginea României are de suferit, dar și că la MADR nu se „doarme” pe tema asta.

El a și glumit pe tema aceasta și a menționat că, în țara noastră, covrigii se mănâncă cu mac, iar cetățenii nu se comportă haotic pe străzi.

La finele celei de-a doua decade a lunii august, tot în bășcălie, și Liviu Dragnea vorbea despre situația din Egipt.

În opinia șefului PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, „este foarte greu de crezut” că pot fi probleme cu cele 63.000 de tone de grâu pe care Cerealcom Dolj le-a exportat în Egipt, în urma unei licitații organizate de GASC (autoritatea de achiziție a materiilor prime a statului nord-african), și la care ar fi fost descoperite semințe de mac de către inspectorii de carantină din țara destinatară.

Dragnea se baza pe atunci pe spusele ministrului Agriculturii, Petre Daea, potrivit cărora informația transmisă de Reuters cu câteva zile în urmă nu era una oficială.

„L-am întrebat pe domnul ministru (n.r. - Petre Daea) despre discuția cu grâul care ar fi fost refuzat în Egipt. Ne-a spus foarte clar că ea nu este o informație oficială. Grâul despre care este vorba a fost exportat prin portul Constanța, dar în portul Constanța au fost inspectorii egipteni care aici au făcut verificările și au dat bun de export. Mai mult decât atât, grâul, în România, nu are mac”, a afirmat sigur pe el liderul PSD, cu ocazia unei vizite efectuate în teren la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, marți, 22 august 2017. „N-am luat eu legătura cu ele, că nu am telefonul lor (n.r. - al autorităților egiptene), dar vă spun încă o dată,: în condițiile în care inspectorii egipteni l-au verificat aici, când a plecat din portul Constanța, este foarte greu de crezut că pot fi probleme”.

Luni, 18 septembrie 2017, ora 17:32, Mihai Anghel, șeful Cerealcom, a declarat pentru Revista Fermierului: „Se rezolvă treaba. Au constatat că au făcut o eroare; o prostie”.

Publicat în Piata agricola

Procuratura publică ar urma să verifice un cargou încărcat cu 59.000 tone de grâu franțuzesc, ca urmare a depistării prezenței în această încărcătură a unui conținut de semințe de mac, a afirmat luni, 11 septembrie 2017, un oficial al Ministerului Agriculturii din Egipt, citat de Reuters, în fapt un al doilea transport vizat pentru o potențială returnare la origine (cazul materiei prime provenite din România).

Furnizorii spun că Egiptul – cel mai mare cumpărător de grâu la nivel mondial – a început să verifice din nou cargourile cu materie primă, cu mai multă atenție. Sunt astfel revigorate temerile cu privire la înăsprirea cerințelor de calitate și siguranță alimentară la import, situație similară cu cea de anul trecut, atunci când subiectul depistării unor cantități infime de cornul secarei în contingentele cu grâu a generat mare vâlvă printre comercianți.

„Rezultatele de laborator au sosit azi. Putem confirma prezența semințelor de mac, periculoase, de altfel; în alte condiții, n-ar fi fost vreo problemă pentru noi”, a menționat purtătorul de cuvânt al Ministerului egiptean al Agriculturii, Hamid Abdel Dayem. „Mai mult ca sigur, cazul va fi transferat Procuraturii”.

Furnizorul de grâu, în acest caz, Transgrain France – vânzătorul singurului contingent de grâu franțuzesc care a ofertat GASC în acest sezon (n.r. - autoritatea națională egipteană de achiziții materii prime), insistă că semințele de mac depistate în interiorul transportului fac parte dintr-o varietate nepericuloasă, denumită papaver rhoeas.

Potențiala respingere a transportului de grâu a generat deja spaimă în Franța. Acolo, traderii se tem că această confuzie cu privire la varietățile de mac posibil prezente în materia primă ar urma să genereze noi dispute pe o piață de export unde prezența cornului secarei, anul trecut, a dus la boicotarea în masă a licitațiilor egiptene.

Odată transmis procurorului public, grâul franțuzesc s-ar alătura unui alt contingent de materie primă de 63.000 de tone, de proveniență România (exportat de Cerealcom). Acesta a fost respins, luna trecută, de serviciul de carantină agricolă din Egipt și este pasibil să fie re-exportat către țara noastră.

Furnizorii plătesc circa 10.000-15.000 USD pe zi pentru a ține cargourile în port și se tem că aceste costuri se vor majora dacă se dezvoltă o „coadă” a importurilor.

„Există temeri serioase că o nouă problemă, similară cu cea a cornului secarei, ar putea reapărea. Reprezentanții mai multor furnizori cer o întâlnire oficială cu ministrul Comerțului pentru a discuta problema”, afirmă un trader european.

Comercianții spun că verificările „la sânge” din partea serviciului de carantină ar putea reprezenta o încercare din partea inspectorilor de a-și câștiga privilegiile pierdute ca urmare a implementării unui nou sistem de inspecție alimentară, în acest an, demers care a blocat trimiterea acestor angajați peste hotare pentru a aproba expedierea cargourilor.

Un grup de astfel de inspectori a făcut apel în Justiție împotriva noului sistem, având ca bază temerile conform cărora se permite intrarea în țară a unor contaminanți periculoși, însă verdictul nu a fost încă aplicat și acesta, la rândul său, este atacat în instanțele de judecată.

Traderii afirmă că perspectivele de respingere a cargourilor cu materie primă ar putea duce, din nou, la o dispariție temporară a furnizorilor de grâu de la licitațiile inițiate de Egipt.

„Devine iarăși periculos să faci afaceri cu GASC... Nu știu ce se va întâmpla mai departe”, a precizat pentru Reuters un trader localizat în Cairo.

Cazul Cerealcom, tras la indigo

Un nou scandal, similar cu cel al cornului secarei, generat încă o dată de „bătălia” dintre autoritățile statului (GASC, pe de-o parte, și Administrația Centrală pentru Carantină Agricolă, de cealaltă parte) se prefigura la orizont încă din a doua decadă a lunii august.

Pe atunci, „vedetele” erau semințele de mac pe care inspectorii egipteni de carantină (angajații statului) susțineau că le-ar fi descoperit într-un transport de 63.000 de tone de grâu provenit de la producători din România.

Informația era proaspătă și a fost publicată în 21 august 2017, tot de agenția de presă Reuters, fără că presa internațională să cunoască numele furnizorului de grâu de la noi din țară.

Cu ajutorul informațiilor furnizate de jurnaliștii portalului Surse și Resurse (http://sursesiresurse.weebly.com), am reușit să aflăm numele exportatorului român care a comercializat marfa, și anume Cerealcom Dolj.

L-am contactat imediat pe unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din România, Mihai Anghel, care în exclusivitate ne-a declarat că informația potrivit căreia „Egiptul ar putea respinge din nou grâul românesc” nu se confirma.

El ne-a spus că încărcătura a fost verificată la expediere de către inspectori egipteni, special trimiși de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), iar materia primă a corespuns tuturor specificațiilor contractuale.

Totodată, Anghel a precizat că problema cu care și el este la curent ar fi, într-adevăr, prezența semințelor de mac în încărcătura expediată către Egipt.

„Nu a fost respins niciun vapor cu grâu. Controlul mărfii nu înseamnă că transportul este respins. E de la noi vaporul acela, dar nu este respins. Așa este vorba (n.r. - de prezența semințelor de mac). Ceea ce știm noi este că încărcătura a fost verificată de către inspectorii egipteni în port la Constanța și a fost în perfectă regulă, altfel ne refuzau marfa. Cei care au făcut controlul în portul românesc sunt inspectori aleși, nominalizați de către GASC, care este autoritatea de stat pentru import. Marfa corespunde din toate punctele de vedere specificațiilor contractuale și ale tuturor normelor internaționale. (...) E același lucru ca și în cazul cornului secarei. Deocamdată, nu ne-au transmis nimic oficial, nu ne-au reclamat nimic. Întotdeauna (n.r. - egiptenii) își fac formalități, își fac proceduri, se asigură că marfa este în regulă”, declara în exclusivitate pentru Revista Fermierului, Mihai Anghel.

Publicat în Piata agricola

Un nou scandal, similar cu cel al cornului secarei, generat încă o dată de „bătălia” dintre autoritățile statului (GASC, pe de-o parte, și Administrația Centrală pentru Carantină Agricolă, de cealaltă parte) se prefigurează la orizont, de această dată vedetele fiind semințele de mac pe care inspectorii egipteni de carantină (angajații statului) susțin că le-ar fi descoperit într-un transport de 63.000 de tone de grâu provenit de la producători din România.

Informația este proaspătă și a fost publicată luni, 21 august 2017, de agenția de presă Reuters, fără că presa internațională să cunoască numele furnizorului de grâu de la noi din țară.

Cu ajutorul informațiilor furnizate de jurnaliștii portalului Surse și Resurse (http://sursesiresurse.weebly.com), am reușit să aflăm și traderul român care a exportat marfa, și anume Cerealcom Dolj.

L-am contactat imediat pe unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din România, Mihai Anghel, care în exclusivitate ne-a declarat că informația potrivit căreia „Egiptul ar putea respinge din nou grâul românesc” nu se confirmă.

El ne-a spus că încărcătura a fost verificată la expediere de către inspectori egipteni, special trimiși de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), iar materia primă a corespuns tuturor specificațiilor contractuale.

Totodată, Anghel a precizat că problema cu care și el este la curent ar fi, într-adevăr, prezența semințelor de mac în încărcătura expediată către Egipt.

Nu a fost respins niciun vapor cu grâu. Controlul mărfii nu înseamnă că transportul este respins. E de la noi vaporul acela, dar nu este respins. Așa este vorba (n.r. - de prezența semințelor de mac). Ceea ce știm noi este că încărcătura a fost verificată de către inspectorii egipteni în port la Constanța și a fost în perfectă regulă, altfel ne refuzau marfa. Cei care au făcut controlul în portul românesc sunt inspectori aleși, nominalizați de către GASC, care este autoritatea de stat pentru import. Marfa corespunde din toate punctele de vedere specificațiilor contractuale și ale tuturor normelor internaționale. (...) E același lucru ca și în cazul cornului secarei. Deocamdată, nu ne-au transmis nimic oficial, nu ne-au reclamat nimic. Întotdeauna (n.r. - egiptenii) își fac formalități, își fac proceduri, se asigură că marfa este în regulă”, a declarat, în exclusivitate pentru Revista Fermierului, Mihai Anghel.

O nouă „furtună într-un pahar cu apă”?

Informația zilei este că autoritățile statului egiptean iau în calcul dacă să respingă sau nu un transport de 63.000 de tone de grâu românesc, revigorând temeri mai vechi printr-o posibilă nouă înăsprire a condițiilor de import, una care a blocat la un moment dat comerțul cu cereale al țării în anul anterior, unul de miliarde de dolari, de altfel.

Concret, problema achiziției făcute de GASC și descoperită de (alți) inspectorii egipteni de specialitate ar fi legată de un posibil conținut de semințe de mac descoperit la sosirea cargoului în portul Safaga de la Marea Roșie, potrivit unui document de carantină agricolă intrat în posesia Reuters.

Dacă s-ar dovedi că transportul ar putea fi re-exportat din această cauză, acesta ar fi primul pe care autoritățile egiptene îl resping direct din port, de la finele anului 2015, atunci când un cargou plin cu grâu franțuzesc vândut de Bunge BG.N era returnat la origine pentru conținutul de cornul secarei.

Acel eveniment a declanșat o situație neplăcută care a durat aproape un an, una în care autoritatea de carantină agricolă a Egiptului a generat un blocaj al transporturilor pe fondul prezenței cornului secarei în transporturile cu grâu și care s-a soldat chiar și cu schimbarea din funcție a șefului entității de control.

Casele de trading menționau în acea perioadă că cerințele erau imposibil de garantat și au boicotat licitațiile de stat. Erau blocate astfel achizițiile de cereale ale Egiptului de pe piețele globale.

Autoritatea de carantină (n.r. - Administrația Centrală pentru Carantină Agricolă) a respins deocamdată transportul românesc cu grâu, anunță Reuters, însă o decizie finală va fi luată de biroul procurorului, acolo unde cazul a fost transferat pe fondul existenței semințelor de mac în marfa tranzitată, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului egiptean al Agriculturii, Hamid Abdel Dayim, citat de agenția de presă internațională.

O sursă din zona de trading avizată a precizat pentru entitatea de presă, sub rezerva anonimatului, că o decizie finală se va lua marți, 22 august 2017.

„Anumite tipuri de semințe de mac nu pot fi cernute, de aceea marfa va trebui să fie respinsă”, a precizat vocea autorizată. Anumiți contaminanți pot fi însă cernuți din cereale.

„Situația dată va genera o problemă mare pentru GASC în licitațiile următoare, în special dacă autoritatea va fi respinsă în totalitate ca partener”, a precizat un alt trader cu sediul la Cairo, care a sugerat că potențialii furnizori ar putea redeveni ezitanți în a face noi oferte.

Egiptul – cel mai mare importator de grâu – a precizat că se așteaptă ca reprezentantul său autorizat de achiziții din piață (GASC) să cumpere circa șapte milioane de tone de grâu anul acesta, peste cele patru-cinci milioane de tone deja importate anual de către achizitori din mediul privat.

„Lupta” inspecțiilor se dă între stat și mediul privat

Egiptul a scos din uz politica sa de zero toleranță la cornul secarei pe parcursul anului trecut și a aliniat-o la standardele internaționale, astfel încât să-i recâștige pe furnizori la licitațiile sale statale. De asemenea, statul egiptean a decis să nu mai trimită inspectori de carantină la bordul navelor pentru a inspecta cerealele și au început să contracteze serviciile companiilor private.

Însă noul sistem a fost reclamat în instanță (cu succes) de către un grup de inspectori de carantină (angajați ai statului), care au afirmat că s-a permis intrarea în țară a unor contaminanți periculoși pentru sănătatea animală. De atunci, noua abordare se află în impas.

„Oamenii trimiși în delegație peste graniță verifică nivelul de umiditate și proteină, însă nu sunt specializați să inspecteze grâul pentru grâul secarei etc.”, a menționat un inspector de carantină pentru Reuters, sub protecția anonimatului.

Guvernul nu a implementat încă decizia Justiției și a făcut apel.

Traderii deținători de case de comercializare a mărfurilor au spus că transporturile lor cu destinația Egipt au întâmpinat tratamente mai dure din partea inspectorilor de carantină, în ultimele luni.

„Autoritatea de carantină se străduiește să demonstreze că firmele specializate pe inspecții pot face greșeli”, a precizat pentru Reuters alt trader cu sediul la Cairo. „Un caz precum acesta ar putea obliga guvernul egiptean să revizuiască ideea de a utiliza firme private de inspecție în porturi”.

La începutul lunii septembrie 2016, aceeași Cerealcom Dolj solicita Egiptului returnarea unei sume de aproximativ 500.000 de dolari, în realitate garanţia pentru o livrare de grâu pe care comerciantul nu a mai putut-o realiza din cauza unei dispute cu privire la conţinutul de cornul secarei.

În cazul exportatorului român, grâul refuzat avea un conţinut de cornul secarei de 100 de ori mai mic decât standardul internaţional.

La vremea aceea, șeful Cerealcom aștepta un răspuns de la GASC, urmând să decidă care vor fi viitoarele măsuri în funcţie de răspunsul autorităţilor egiptene.

„Nu vom mai participa la licitaţii până când nu vor renunţa la această cerinţă neobişnuită privind un conţinut zero de cornul secarei”, afirma Mihai Andrei Anghel, responsabil pentru relaţiile internaţionale la Cerealcom Dolj, adăugând că Cerealcom nu este sigură că va mai livra grâu Egiptului dacă autorităţile de la Cairo schimbă frecvent regulile.

Publicat în Ultimele noutati

Nivelul de preț solicitat de comercianți pe tona metrică de grâu de proveniență rusească a crescut vertiginos cu ocazia ultimei cereri de ofertă a Autorității Generale pentru Aprovizionare a Egiptului (GASC), în condițiile în care și România a ofertat cam în același palier, iar cei care au avut de câștigat primii au fost ucrainenii, cu un transport de 60.000 de tone trimis către statul din nordul Africii și din Orientul Mijlociu.

În data de 13 ianuarie 2017, GASC achiziționa un cargou plin cu grâu ucrainean, ca urmare a contractării cantității în urma unei cereri de ofertă recente. Însă, potrivit Agrimoney, Autoritatea Generală pentru Aprovizionare a Egiptului a cumpărat doar o cantitate de 60.000 de tone de grâu, una mică în comparație cu sutele de mii de tone contractate în cadrul cererilor de ofertă anterioare.

Potrivit informațiilor vehiculate în piață, GASC a plătit 188,74 dolari pe tona metrică de grâu, fără taxe de transport, pentru materia-primă de proveniență ucraineană.

Majorarea de preț este vizibilă față de ultima achiziție de grâu ucrainean de către GASC - decembrie 2016 - ocazie cu care egiptenii au scos din buzunare 187 dolari americani pe tona metrică, fără taxe de transport.

Rubla mai scumpă majorează prețurile

Mult mai vizibile și mai rapide au fost însă majorările de preț pentru ofertele de grâu rusesc.

Concret, materia primă de proveniență rusă a fost oferită la prețuri variind între 194,75 și 196,95 dolari americani.

În comparație, sâmbăta trecută (n.r. - 15 ianuarie 2017) GASC achiziționa grâu rusesc la prețuri care se situau în palierul 187,5 - 187,95 dolari americani.

Pe de altă parte, avântul exporturilor rusești au mai fost domolite de întărirea rublei, cât și de condițiile meteo nefavorabile din porturile de la Marea Neagră.

Săptămâna aceasta, rubla s-a apreciat față de dolar până la cel mai mare nivel din ultimul an și jumătate, chiar dacă s-a mai liniștit față de vârful înregistrat marți, 17 ianuarie 2017.

Contraoferta își revine în mod gradual

Grâul românesc a fost oferit spre vânzare cu 196,95 dolari americani tona metrică, în creștere de la nivelul de 189,65 USD/tona metrică, înregistrat în data de 14 ianuarie 2017.

Mai clar, GASC a recepționat în ultimul timp oferte din partea a trei furnizori: șase opțiuni pentru grâu rusesc, respectiv una pentru grâu ucrainean și una pentru grâu românesc.

Numărul de companii dispuse să participe la licitațiile GASC se află în creștere, însă participarea este încă semnificativ mică. Și asta pe fondul crizei de anul trecut, generată de lipsa de indulgență de care Egiptul a dat dovadă față de comercianți în ceea ce privește politica „zero toleranță” la contaminarea cargourilor cu cornul secarei, un reziduu fungic dificil de îndepărtat din stocurile de grâu, motiv care i-a determinat pe furnizori să nu se vadă cu marfa respinsă.

Un caz concret este și cel al Cerealcom, traderul român. La începutul lunii septembrie 2016, acesta solicita Egiptului returnarea unei sume de aproximativ 500.000 de dolari, în realitate garanţia pentru o livrare de grâu pe care comerciantul nu a mai putut-o realiza din cauza unei dispute cu privire la conţinutul de cornul secarei.

În cazul Cerealcom Dolj, grâul refuzat avea un conţinut de cornul secarei de 100 de ori mai mic decât standardul internaţional.

La vremea aceea, șeful Cerealcom aștepta un răspuns de la GASC, urmând să decidă care vor fi viitoarele măsuri în funcţie de răspunsul autorităţilor egiptene.

„Nu vom mai participa la licitaţii până când nu vor renunţa la această cerinţă neobişnuită privind un conţinut zero de cornul secarei”, afirma Mihai Andrei Anghel, responsabil pentru relaţiile internaţionale la Cerealcom Dolj, adăugând că Cerealcom nu este sigură că va mai livra grâu Egiptului dacă autorităţile de la Cairo schimbă frecvent regulile.

Se pare că lucrurile s-au schimbat, în condițiile în care, sursele noastre ne-au confirmat că Cerealcom a contractat în ultimele săptămâni o cantitate importantă de grâu la export, cu destnația Egipt.

Publicat în Piata agricola