UE - REVISTA FERMIERULUI
Duminică, 19 Ianuarie 2020 12:42

Consiliile pe produs revin la MADR

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, a anunțat înființarea consiliilor pe produs, în cadrul cărora, o dată pe lună, se vor întâlni filierele de produs cu ministerele, cu autoritățile competente.

„Cei mai buni experți sunt cei din mediul privat. Fermierii sunt cei mai buni în ceea ce fac, știu cel mai bine de ce au nevoie. Nu statul trebuie să cumpere producția agricolă, să înființeze tot felul de năzdrăvănii, camere de comerț sau altele asemenea. Statul trebuie să asigure un mediu concurențial corect, să se consulte cu mediul privat, să ia decizii pe baza propunerilor venite din mediul privat, să fie un arbitru și să facă politici agricole sustenabile, care să corespundă nevoilor de dezvoltare a satului românesc. Vrem să avem o clasă de mijloc în agricultură. De aceea, de exemplu, trebuie ca statul să sprijine tinerii fermieri, să le dea terenuri agricole de la ADS, să ajute fermele mici și mijlocii. Fermele mari care au acaparat terenuri nu trebuie să producă doar materie primă, ci și produse procesate, așa încât să nu mai avem deficit de balanță comercială, iar astfel consumatorul român nu va mai finanța industria alimentară a altor țări. Niciun expert din Ministerul Agriculturii nu mai merge la Bruxelles fără consultarea prealabilă a sectorului. Pentru asta e nevoie de asociere, de cooperative agricole, de grupuri de producători, de organizarea filierelor de produs și de funcționarea consiliilor pe produs”, a declarat Emil Dumitru, astăzi, 19 ianuarie 2020, la Digi24.

Reamintim că, la Ministerul Agriculturii, au mai funcționat consiliile pe produs în perioada în care a fost ministru Gheorghe Flutur (2004 - 2006).

Publicat în Ultimele noutati

Potrivit datelor operative transmise de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ), centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și solicitate de redacția Revista Fermierului, producția totală de porumb boabe contabilizată până la această oră depășește 16,747 milioane tone, la un randament mediu de aproximativ 6.490 kilograme boabe la hectar.

Chiar dacă sunt doar date operative, cifra raportată până la ora actuală (n.r. - 28 noiembrie 2019) se află sub totalul înregistrat la nivelul anului 2018, atunci când am obținut o producție totală de 18,353 de milioane tone porumb boabe, la un randament mediu de 7.740 kilograme la hectar.

Optimist din fire, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, preciza, la începutul lunii octombrie, că țara noastră îşi va păstra totuși primul loc în Uniunea Europeană (UE) şi în acest an la producţiile de porumb şi floarea-soarelui, în condiţiile în care suprafeţele însămânţate au fost mai mari decât în 2018.

„În privinţa culturilor de toamnă, acum suntem în plin proces de recoltare la floarea-soarelui şi la porumb. Până la această dată (n.r. - 1 octombrie), am recoltat 53% din suprafaţa însămânţată cu porumb, iar la floarea-soarelui ne apropiem de final - avem aproape 97%. La sfecla de zahăr suntem la început, am recoltat doar 16%, la cartofi am ajuns la 87% din suprafaţă, la struguri de masă, la 68%, iar la strugurii pentru vin, la 64%. Până nu se introduc în magazie toate aceste producţii, nu facem estimări”, declara la acea vreme Daea. „Pot să vă spun că la floarea-soarelui şi porumb, din perspectiva noastră, ne vom păstra primul loc şi anul acesta în Uniunea Europeană, mai ales că au fost suprafeţe mai mari şi se va vedea la producţia totală”.

Păstrarea poziției în topul producătorilor de porumb ar putea fi explicată și de faptul că producția, în acest caz, este estimată în creștere pentru țările africane, Rusia și Turcia și în scădere pentru Mexic, Ucraina și Uniunea Europeană, potrivit raportărilor USDA din noiembrie.

În 2019, în România, suprafaţa însămânţată cu porumb a depăşit 2,65 de milioane de hectare, în creştere faţă de anul trecut, când terenurile cultivate cu porumb au ocupat 2,41 milioane de hectare.

Majorarea suprafeţelor cultivate cu porumb și floarea-soarelui s-a datorat pierderii suprafeţelor cultivate cu rapiţă din cauza secetei, iar terenurile respective au fost însămânţate fie cu floarea-soarelui, fie cu porumb, mărturisea Petre Daea la acea vreme.

Și la grâu o luăm în jos

În ceea ce privește producția de grâu a anului în curs, conform sursei citate, datele operative spun că aceasta este de aproximativ 10,051 milioane de tone, la o productivitate medie de 4.700 de kilograme la hectar. Și în acest caz, totalul acestui an este sub cel din 2018, atunci când producția indica un nivel de 10,130 de milioane de tone, la un randament de 4.803 kilograme la hectar.

Și la orz și orzoaică sunt disponibile datele cu caracter operativ, astfel că producția totală raportată la acest moment este de cira 1,966 milioane de tone, la un randament mediu la hectar de 4.100 de kilograme. În acest caz, producția obținută și raportată de unitatea specializată a MADR, pentru anul în curs, pare a fi mai mare decât cea din 2018, atunci când totalul era de 1,876 milioane de tone, la o productivitate medie mai mare însă, și anume de 4.424 de kilograme la hectar.

Statisticienii MADR precizează că, în ceea ce privește oleaginoasele, rapița a totalizat o producție de aproximativ 685.000 de tone, la o productivitate de 2.300 de kilograme la hectar, în timp ce totalul cantității de soia recoltată a fost de 436.000 de tone, la un randament de aproximativ 2.500 de kilograme la hectar.

Diferența de producție în cazul rapiței, față de 2018, este una evidentă. Conform datelor publicate de aceeași instituție, la nivelul anului trecut, cantitatea recoltată a fost de 1,610 milioane de tone, la un randament mediu de 2.547 de kilograme la hectar și o suprafață însămânțată de 632.000 de hectare.

În cazul soiei, producția totală raportată, pentru 2018, a fost de 460.000 tone, la un randament mediu de 2.754 de kilograme la hectar.

Nu în ultimul rând, la mazăre s-a obținut o producție totală aproximativă de 247.000 de tone, la o productivitate medie de 2.300 de kilograme la hectar.

„Datele au caracter operativ până la definitivarea cercetării statistice AGR2B 2019 «Suprafaţa recoltată şi producţia obţinută, aplicarea îngrăşămintelor, a amendamentelor şi a pesticidelor, plantările şi defrişările de vii şi pomi în anul 2019»”, precizează ministerul de resort.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a faptului că Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a aprobat impunerea de către SUA a unor tarife vamale pentru importuri din Uniunea Europeană în valoare de 7,5 miliarde de dolari pe an, tarife vamale suplimentare de 10% pentru avioanele Airbus şi de 25% pentru anumite produse din blocul comunitar (UE28), fermierul european va trebui să-și asume peste jumătate din sancțiuni, adică 10 miliarde de dolari.

În acest context, nu demult, eurodeputata Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European (COMAGRI), a tras un semnal de alarmă asupra poverii tot mai mari asupra fermierilor europeni, aflați acum și sub amenințarea repercusiunilor războiului tarifelor vamale.

Declarația eurodeputatei PSD a fost făcută în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în contextul dezbaterii măsurilor de contracarare a impactului hotărârii OMC în cazul litigiului Airbus asupra agriculturii din Europa, în prezența Comisarului European pentru Comerț, Cecilia Malmström.

„Din păcate, fermierul european începe să se simtă precum un copil nedorit de familie. Deși are pe umeri povara de a hrăni, la standarde drastice, o bună parte a planetei, peste el se prăbușește acum o avalanșă de incertitudine și de griji generate de evenimente care nu au o legătură directă cu el: reducerea bugetului pentru agricultură din cauza Brexit și a altor priorități recente ale Uniunii, concurența neloială și dublul standard care vor veni o dată cu Mercosur și mai nou, e condamnat în contumacie, în disputa Airbus.

Deși nu a greșit cu nimic, fermierul european va trebui să își asume peste jumătate din sancțiuni, adică 10 miliarde de dolari, dacă suma se păstrează. Această tagmă e dusă spre faliment și o dată cu ea va suferi fiecare cetățean al Uniunii Europene.

Dacă vrem să distrugem fermierul european, oricum o specie tot mai rară, suntem pe drumul cel bun! Dacă, însă, vrem să-l apărăm și să-l păstrăm, va trebui să ne aducem aminte că la baza Uniunii Europene stau principii ca solidaritatea și echitatea și tratamentul imparțial și drept pentru cetățenii ei. E momentul să punem în practică aceste principii și să intervenim rapid, diplomatic, financiar și prin orice alte măsuri ar fi necesar, pentru a salva fermierul european și hrana pe care ne-o oferă”, a afirmat Avram.

Dispută comercială veche de 15 ani

De mai bine de un deceniu, UE și SUA sunt implicate într-o dispută comercială cu privire la subvenționarea producătorilor de avioane Airbus și Boeing. OMC a decis că ambele părți au acordat subvenții în valoare de miliarde de dolari pentru a dobândi un avantaj pe piață și le-a cerut să înceteze să mai acorde subvenții. Totodată, OMC a aprobat impunerea de către SUA a unor tarife vamale pentru importuri din blocul comunitar în valoare de 7,5 miliarde de dolari pe an, tarife vamale suplimentare de 10% pentru avioanele Airbus şi de 25% pentru anumite produse din UE.

Printr-o rezoluție comună, din partea primelor patru Grupuri politice din Parlamentul European, ce urmează să fie supusă la vot, se exprimă îngrijorarea profundă pentru daunele colaterale cu care se confruntă sectorul agroalimentar al UE, de-a lungul întregului lanț agroalimentar, ca urmare a deciziei luate de SUA de a impune contramăsuri asupra UE, urmare a disputei Airbus.

Eurodeputata Carmen Avram consideră că este inacceptabil faptul că sectorul agricol trebuie să suporte o mare parte din costul unui litigiu care nu are nicio legătură cu scandalul Airbus și dezaprobă decizia de a impune taxe asupra unui număr important de produse agricole.

Publicat în International

În cazul țării noastre, față de alte state ale blocului comunitar (UE28), valoarea producţiei agricole totale s-a majorat în 2018 cu 8%, în principal ca urmare a unei creşteri de 12,9% a valorii culturilor agricole şi de 27,7% a valorii serviciilor agricole, în condiţiile unei scăderi de 6,5% a valorii producţiei animale, potrivit datelor publicate joi, 14 noiembrie 2019, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cu privire la producţia agricolă a Uniunii Europene (UE), anul trecut, aceasta a avut o valoare de 434,3 miliarde de euro, cu 0,6% mai mare decât în 2017.

Statele membre cu cea mai mare producţie agricolă totală au fost Franţa (77,2 miliarde de euro sau 18% din totalul UE), Italia (56,9 miliarde de euro sau 13%) şi Germania (52,7 miliarde de euro sau 12%).

Pe următoarele locuri se situează Spania (52,2 miliarde de euro sau 12%), Marea Britanie (29,8 miliarde de euro sau 7%), Olanda (28,2 miliarde de euro sau 6%), Polonia (25 miliarde de euro sau 6%) şi România (18,6 miliarde de euro sau 4% din totalul UE).

În jumătate dintre statele membre ale blocului comunitar, valoarea producţiei agricole a crescut în 2018, cel mai semnificativ avans fiind raportat în Slovenia (17,9%), România (8%) şi Croaţia (5,9%).

Cealaltă jumătate a statelor membre UE a raportat o valoare a producţiei agricole mai scăzută în 2018, cel mai important declin fiind raportat în Danemarca (8,9%), Suedia (8,8%) şi Lituania (7,4%).

În rândul statelor membre ale blocului comunitar cu cea mai mare industrie agricolă, valoarea producţiei agricole totale a urcat anul trecut cu 5,6% în Franţa, cu 3% în Italia şi în Spania, iar în Germania a scăzut cu 6,3%.

Valoarea producţiei agricole este influenţată de o modificare de preţ, o modificare de volum sau o combinaţie între cele două elemente. Creşterea cu 0,6% a valorii producţiei agricole a UE în 2018 comparativ cu 2017 a fost determinată, în principal, de o majorare cu 2,7% a valorii producţiei vegetale, în condiţiile în care volumul a crescut cu 3,5% iar preţurile au scăzut cu 0,8%.

Pe de altă parte, s-a înregistrat un declin de 2,4% a valorii producţiei animale, ca urmare a unei scăderi a preţurilor de 3,5%, în condiţiile în care volumul a crescut cu 1,2%. Valoarea mai redusă a producţiei animale a fost determinată de scăderile de 7,4% pentru porci, 3,2% pentru lapte, 1% pentru bovine, majoritatea ca rezultat al reducerii preţurilor.

Publicat în Piata agricola

Investitorii turci care fac afaceri la noi în țară au avantajul înființării unor firme care devin parte a blocului comunitar şi, astfel, pot beneficia inclusiv de dreptul de a achiziţiona teren agricol şi de a primi subvenţii europene în agricultură, a mărturisit, marţi, 5 noiembrie 2019, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, în mesajul transmis oamenilor de afaceri turci participanţi la Forumul de Afaceri România - Turcia.

„Avantajul dumneavoastră, a oamenilor de afaceri din Turcia, care deschideţi o societate în România: ea devine societate a Uniunii Europene, nu doar a României, şi veţi beneficia de absolut toate avantajele care decurg din acest lucru. Aş da exemplu din agricultură, unde o societate cu 100% capital turcesc, dar înregistrată în România, poate, de a doua zi, să achiziţioneze teren agricol şi, de a treia zi, să beneficieze de subvenţiile europene în agricultură. Şi sunt foarte multe societăţi în România care beneficiază de acest lucru, societăţi chiar cu capital turcesc”, a precizat oficialul CCIR.

Omologul său, Suleyman Kozuva, a adăugat, la rândul său, că relaţiile dintre România şi Turcia depăşesc sfera schimburilor comerciale.

„Relaţiile dintre Turcia şi România nu se rezumă numai la cele economice. Ţările noastre sunt implicate într-un dialog real şi pe plan social, politic şi cultural. România reprezintă, de foarte mult timp, un adevărat partener de afaceri pentru Turcia. Produsele noastre din domeniile auto, agricultură şi industrie sunt foarte bine primite pe piaţa din România şi suntem siguri că există un potenţial foarte mare de creştere. Evenimentul de astăzi ne va oferi încă o dată posibilitatea de a creşte volumul schimburilor comerciale şi, totodată, de a ne cunoaşte mai bine”, a declarat preşedintele executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie a Turciei.

Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi al V-lea partener în cadrul schimburilor internaţionale totale, respectiv al X-lea partener la export şi al VII-lea la import, potrivit CCIR. România este, de asemenea, unul dintre partenerii comerciali importanţi ai Turciei, fiind pe locul 15 la export şi pe locul 17 la import.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a desfășurării primei licitații organizată de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (SAGO), în care au fost permise oferte pentru grâul care provine din regiunea Mării Negre, luni, 9 septembrie 2019, Arabia Saudită a anunţat că a achiziționat 780.000 de tone de grâu.

Furnizorii grâului pentru care s-a licitat fac parte din blocul comunitar (UE28), din regiunea Mării Negre, din America de Nord (excluzând Canada) şi din America de Sud, potrivit declarațiilor guvernatorului SAGO, Ahmad A. Al Fares, citat de Reuters. Grâul a fost achiziţionat la un preţ mediu de 217,79 dolari pe tonă.

Luna trecută, SAGO, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului arab, a anunţat anunța prin vocile sale autorizate relaxarea criteriilor privind pagubele provocate de insecte pentru următoarele licitaţii de importuri de grâu. Înainte de asta, grâul provenit din regiunea Mării Negre nu îndeplinea criteriile din Arabia Saudită privind un nivel zero al pagubelor provocate de insecte.

De ceva vreme, Rusia depune eforturi astfel încât să poată obţine acces la piaţa grâului din Arabia Saudită, ca parte a încercărilor Moscovei de a-şi majora cota de piaţă în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în detrimentul UE şi SUA.

„SAGO nu specifică originea, ci doar parametrii de calitate. Furnizorul are opţiunea de a aduce grâu de la oricare din cele trei opţiune ale sale oferite ca parte a licitaţiei. La licitaţia de luni cele trei opţiuni furnizate de ofertanţi au fost: UE, regiunea Mării Negre, America de Nord (excluzând Canada) şi America de Sud. Furnizorul doar confirmă către SAGO originea grâului în momentul încărcării navelor”, a precizat Al Fares.

În ceea ce privește comercianții, aceștia sunt de părere că un procent substanţial de grâu va avea ca sursă regiunea Mării Negre, iar alți traderi susţin că va veni şi de la UE - furnizorul tradiţional al Arabiei Saudite.

Cu toate că intrarea grâului rusesc pe piața Arabiei Saudite se bucură de o atenţie majoră, traderii subliniază că ar putea creşte şi cantităţile de grâu exportate de Ucraina, România sau Bulgaria. Însă succesul grâului de la Marea Neagră pe piaţa saudită depinde de calitatea sa, apreciază traderii.

Publicat în Piata agricola

Conform estimărilor unor traderi și oficiali ai sectorului agricol european, fermierii din blocul comunitar (UE28) ar urma să recolteze o importantă cantitate de grâu în vara acestui an, chiar dacă valul de căldură de la finele lunii iunie a avut un impact negativ mai modest decât se estima iniţial.

În Franţa, cel mai mare producător de grâu din UE, fermierii au recoltat 33% din cultura de grâu moale până la data de 15 iulie, în creştere, faţă de 9%, în urmă cu o săptămână. Pentru anul în curs, jucătorii din piață şi-au revizuit în creştere estimările privind recolta de grâu a producătorilor agricoli din Hexagon până la un total de 38 de milioane de tone, în creştere faţă de aproximativ 34 de milioane de tone, câte se înregistrau anul trecut. În plus, conţinutul de proteine este, în general, de 11% sau mai mare, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire faţă de primele cantităţi recoltate pe coasta de vest a Franţei, care au arătat un conţinut de proteine mai mic de 11%, pragul minim cerut, în general, pentru pieţele de grâu pentru panificaţie.

Şi în Germania, al doilea mare producător de grâu din UE, cooperativele agricole şi-au îmbunătăţit estimările privind recolta din acest an cu 17,7%, până la 23,85 de milioane de tone. Conform precizărilor făcute pentru Reuters de un trader german, valul de căldură din iunie a însemnat diminuarea cu 850 000 de tone a producţiei de grâu a Germaniei. Chiar și așa, recolta arată bine, iar pierderile nu sunt atât de grave pe cât se preconiza.

În Marea Britanie, recoltatul grâului ar urma să înceapă peste 10 zile, iar cultura este, în ansamblu, într-o stare bună. Producţia din acest an ar urma să o depăşească pe cea de 14 milioane de tone, înregistrată anul trecut. Estimarea fermierilor englezi se apropie de 15 milioane de tone și este una prudentă, fiind posibil să fie chiar mai mare.

Recoltatul grâului a început şi în Polonia, iar producţia din acest an ar urma să fie mai mare cu 8%-9% faţă de cea din 2018, până la 10,7 milioane de tone, a apreciat un analist polonez.

Totodată, producătorii de grâu din bazinul Mării Baltice, care au fost afectaţi de seceta de anul trecut, se aşteaptă la o revenire a producţiei în acest an. De exemplu, recolta de grâu a Suediei ar urma să se dubleze, în acest an, până la 3,2 milioane de tone, a mărturisit un fermier din cooperativa agricolă Lantmannen.

În Lituania, care a devenit un jucător activ pe piaţa mondială de export de grâu, în acest an recolta ar urma să crească cu 35% până la 4,2 milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Luni, 17 iunie 2019, Comisia Europeană (CE) a anunțat că va redirecționa în următorii trei ani aproximativ 120 de milioane de euro sectorului apicol al blocului comunitar, în vederea susținerii rolului său esențial în agricultură și mediul înconjurător, potrivit unui comunicat al executivului comunitar.

Suma reprezintă o majorare de 12 milioane de euro comparativ cu sprijinul acordat în perioada 2017-2019.

Sprijinul UE, dublat de contribuţiile statelor membre, se va aplica programelor naţionale de apicultură în perioada 1 august 2019 - 31 iulie 2022. Programele sunt destinate îmbunătăţirii condiţiilor din sectorul apicol şi pentru comercializarea produselor, precizează Comisia Europeană (CE).

Printre măsuri se află pregătirea apicultorilor, sprijinirea lor pentru a începe o afacere în acest sector, lupta împotriva paraziţilor care afectează stupii, îmbunătăţirea calităţii mierii.

În UE, anul trecut erau peste 600.000 de apicultori care deţineau peste 17,5 milioane de stupi. UE este al doilea mare producător de miere din lume.

„Apicultura este o parte importantă a sectorului agroalimentar al UE, ajutând la menţinerea locurilor de muncă în zonele rurale. Albinele sunt, de asemenea, extrem de importante pentru sustenabilitatea agriculturii şi sănătatea ecosistemelor. Prin urmare, trebuie salutat faptul că Politica Agricolă Comună (PAC) furnizează, alături de alte fonduri europene şi naţionale, instrumente mai puternice pentru sprijinirea sectorului apicol din UE”, a precizat comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan.

Publicat în International

Anul trecut, circa 23% din populaţia României era ocupată în agricultură, fapt care ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populaţiei ocupate din sectorul agricol era de 4%, potrivit datelor publicate miercuri, 12 iunie 2019, de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre, cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură se înregistra anul trecut în România (23% din totalul angajaţilor), Bulgaria (18%), Grecia (11%) şi Polonia (10%), în timp ce, în domeniul industrial, cel mai ridicat procent era în Cehia (37%), Slovacia (32%), Polonia (31%), Slovenia şi România (ambele cu 30%).

În 2018, procentul persoanelor care lucrau în agricultură s-a înjumătăţit, de la 8% la 4%.

Publicat în România Agricolă

Sectorul agricol nu poate fi inclus în negocierile pentru un nou acord de liber schimb cu SUA, aşa cum au solicitat autorităţile de la Washington, potrivit afirmațiilor comisarului european pentru pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, de luni, 27 mai 2019.

Tot luni, ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, a prezidat, la Bruxelles, reuniunea formală a Consiliului Afaceri Externe - Comerţ, în calitate de preşedinte al acestui format de lucru pe perioada preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Ulterior confirmării susținerii miniştrilor Comerţului din UE, Cecilia Malmstrom a afirmat că „nu există absolut nicio posibilitate de a include agricultura în aceste discuţii. Consiliul a fost foarte clar cu privire la acest subiect”. Malmstrom a subliniat că europenii sunt gata să demareze negocierile cu privire la tarifele industriale cu SUA, dar „ei nu par să fie gata, deocamdată. Avem o situaţie în care există mandate conflictuale”, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Mesajul Consiliului UE este că sprijinim eforturile comisarului Cecilia Malmstrom. Unitate este cuvântul cheie care a fost auzit astăzi cu privire la discuţiile cu SUA în cadrul mandatelor pe care le-am aprobat deja. Ceea ce înseamnă fără agricultură”, a precizat Ştefan-Radu Oprea, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii formale a Consiliului Afaceri Externe - Comerţ.

Cu o lună înainte, blocul comunitar (UE28) a anunţat că este gata să demareze imediat negocierile cu SUA pentru un acord trans-atlantic. Directivele de negociere privind eliminarea taxelor vamale la produsele industriale vizează eliminarea acestora pe bază de reciprocitate, luând în considerare şi sensibilităţile existente la nivelul UE, cum ar fi produsele mari consumatoare de energie şi produsele din peşte, precum şi impactul asupra mediului care decurge din diferenţele existente la nivelul cadrului de reglementare dintre UE şi SUA. Produsele industriale cuprind toate produsele, în afara celor incluse în anexa I la Acordul OMC privind agricultura (produse agricole).

Publicat în International
Pagina 1 din 10

newsletter rf

Revista