Revista Fermierului

Revista Fermierului

Sectorul agricol din România înregistrează creșteri importante de la an la an, dar în continuare potențialul de dezvoltare rămâne extrem de mare.

Potrivit Eurostat, investițiile masive în acest domeniu au dus la creșterea numărului de exploatații (3,6 milioane), România ajungând să dețină o treime (33,5%) din numărul total al exploatațiilor din Uniunea Europeană. Chiar și așa, ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) rămâne sub 5%, rezultat ce are la bază lipsa eficienței resurselor, dar și a randamentului scăzut în ceea ce privește producția de cereale.

În anul 2013, Comisia Europeană (CE) a publicat un raport ce analizează trendurile din agricultură la nivelul Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2013-2023. Din rezultatele raportului reiese faptul schimbările climatice vor fi cele care vor da cele mai mari bătăi de cap fermierilor. În acest context, previziunile pe termen mediu și lung, dar și managementul riscurilor vor reprezenta răspunsul pentru culturi sănătoase și bogate.

Standardul în agricultura de precizie

Investițiile masive în sectorul agricol au adus inclusiv la implicații de natură tehnologică. Spre exemplu, FieldBook AgriApps (FBAA) este cea mai recentă inovație în domeniul software ce poate fi aplicată cu brio pentru domeniul agricol. Lansată de compania românească BITSoftware, FBAA este o soluție inovatoare pentru agricultura de precizie, reprezentând totodată un nou standard de calitate pentru culturi sănătoase și de calitate. În acest moment, FBAA este singura platformă software care îmbină funcționalitățile de business aplicate zonei agricole cu surse externe de tip IoT (precum stații meteo, senzori și GPS), dar și cu soluții de business avansate de tip ERP sau Business Intelligence.

Cum poți gestiona activitățile fermei de la A la Z?

Cu ajutorul soluției FBAA se pot gestiona toate activitățile fermei: planificare, execuție și urmărirea lucrărilor agricole, efectuarea de inspecţii și observații, previziuni cu privire la tratamente. Gestiunea completă a personalului și utilajelor permit urmărirea în timp real a profitabilității pe parcelă și pe cultură. În plus, în cadrul platformei se pot obține informații în timp real, oferind astfel predictibilitate în luarea deciziilor de business.

Soluția inovatoare FBAA combină ultimele tehnologii pentru a asigura un management performant prin eficientizarea producției și optimizarea resurselor pentru fermele de orice dimensiune. Activitățile și lucrările agricole executate se introduc în FBAA direct de pe telefonul mobil sau de pe tabletă, iar datele generate te vor ajuta în alocarea optimă a resurselor, precum și în planificarea lucrărilor agricole.

Managementul riscurilor – un element cheie în agricultura de precizie

Creșterea temperaturilor medii anuale, dar și prelungirea perioadelor de secetă au dus la scăderea recoltelor, dar și la pierderi importante de bani pentru fermieri. Cu ajutorul soluției FBAA se pot face previziuni cu privire la tratamentele care trebuie aplicate pentru anumite culturi, în funcție de tratamentele anterioare, dar și în funcție de condițiile meteo. Pentru a afla mai multe detalii despre soluția FBAA, dar și pentru a testa funcționalităție platformei puteți solicita o prezentare personalizată sau o întâlnire cu unul dintre specialiștii BITSoftware.

FieldBook AgriApps (FBAA) este un proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Competitivitate (2014-2020).

Codul SMIS al proiectului: 115887.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

fbaa1

Potrivit unei strategii care prevede investiţii de zeci de miliarde de dolari în infrastructura şi logistica pentru cereale, ministerul rus al Agriculturii previzionează că propria recoltă de cereale ar putea ajunge până la 150,3 milioane tone în anul 2035.

Conform agențiilor de presă naționale și internaționale, strategia în cauză a fost trimisă Guvernului spre analiză și ar presupune investiţii de peste 4.400 miliarde ruble (70 miliarde dolari), fonduri ce vor fi atrase de la investitorii privaţi, împrumuturi şi finanţare de la Executivul de la Kremlin.

Livrările de cereale ale Rusiei joacă un rol central în planul anunţat în urmă cu un an de preşedintele Vladimir Putin. Este vizată astfel majorarea exporturilor de produse agricole până la 45 miliarde dolari în anul 2024.

Conform scenariului de bază al strategiei elaborate de Ministerul Agriculturii, Rusia ar urma să producă 140 milioane tone de cereale în anul 2035, iar exporturile se vor ridica la 55,9 milioane tone. Calcule „optimiste” din strategie relevă că producţia ar putea urca până la 150,3 milioane tone, iar exporturile la 63,6 milioane tone.

În 2019, producția de cereale a Rusiei este prognozată să ajungă la 118 milioane tone, iar exporturile pentru sezonul agricol 2019-2020 sunt preconizate la 45 milioane tone.

Viziunea specialiștilor ruși ia în calcul majorarea producţiei de cereale, îmbunătăţirea calității recoltei, stimularea cererii interne şi dezvoltării infrastructurii şi logisticii. În paralel se propune creşterea capacităţii infrastructurilor portuare de gestionare a cerealelor, precum şi extinderea capacităţilor de stocare a cerealelor până la 167,4 milioane tone în 2035, de la 156,9 milioane tone în prezent. Toate aceste măsuri combinate ar urma să permită reducerea cu 10% părţii reprezentate de costurile cu infrastructura în preţul cerealelor.

Aceste propuneri vizând creşterea investiţiilor în sectorul cerealelor vin într-un context în care VTB, a doua mare bancă din Rusia, a început să cumpere active de infrastructură destinate exporturilor de cereale. VTB deţine acţiuni la două terminale pentru exportul cerealelor din portul Novorossiisk de la Marea Neagră şi în prezent poartă discuţii pentru a cumpăra un alt terminal de cereale în portul Taman.

Condițiile meteo nefavorabile din ultimele săptămâni i-au blocat pe fermieri să definitiveze recoltarea ovăzului şi triticalelor, susțin oficiali ai Direcţiei pentru Agricultură Județeană Maramureş.

Conform spuselor acestora, au existat şi câteva zile cu soare, însă terenul era destul de moale şi nu s-a putut intra cu utilajele pe cultură. Au fost şi fermieri norocoşi care au reuşit să adune o parte din ovăz şi aşa am reuşit să apreciem că avem o cantitate de 2.800 kg/hectar, cea ce înseamnă o producţie bună pentru o primăvară şi o vară destul de capricioasă.

„Dacă în următoarele zile vremea se va încălzi şi terenul se va zvânta un pic, cert e că se va strânge toată recolta”, a spus directorul DAJ Maramureș, Virgil Ţânţaş.

Unul dintre membrii Asociaţiei Cultivatorilor de Plante Tehnice şi Cerealiere din Maramureş a spus că întreaga producţie de ovăz din acest an va fi utilizată de crescătorii de animale.

„Ovăzul este întrebuinţat de crescătorii de animale, iar o parte ar putea fi vândut pe piaţa liberă sau pe mini-bursa cerealelor din municipiul Baia Mare. De regulă, zootehnia este principalul beneficiar pe toată durata anului sau cel puţin pentru câteva luni din an. Crescătorii de animale, persoanele care deţin ferme mici şi medii, se interesează din timp de ovăz şi încearcă să-şi precontracteze o parte din producţie. În caz de necesitate, mai aducem ovăz din sudul ţării, însă încercăm pe cât posibil să asigurăm necesarul din producţia locală”, a afirmat Tiberiu Pop, reprezentantul organizației.

Conform specialiştilor Direcţiei pentru Agricultură Maramureş, la nivelul judeţului, în acest an, au fost cultivate cu ovăz 3.500 hectare, iar cu triticale, 1.500 hectare, cu producţie estimată de 3 ton/hectar. Ovăzul a fost recoltat de pe aproximativ 300 de hectare până acum.

Orzul este recoltat în proporție de 96%, orzoaica 92%, grâul se află la jumătatea culesului, rapița în proporție de 70%, iar mazărea 83%, a anunțat marți, 16 iulie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Cantitățile recoltate vor fi comunicate la terminarea recoltării, pentru a nu deforma prețurile din piață”, a precizat oficialul guvernamental.

Daea a mai declarat că, în prezent, lucrează pe câmp 210.000 de utilaje agricole - combine, tractoare, remorci și alte utilaje.

Astfel, ministrul a anunțat că poartă o corespondență cu oficialii europeni, pe tema raportărilor ministerului privind cantitățile de produse agricole obținute.

„Este o corespondență uzuală, o punere de acord a sistemului informațional, sunt anumite proceduri”, a spus ministrul Agriculturii.

În presă au apărut informații privind o scrisoare oficială a Comisiei Europene, care solicită MADR să își revizuiască statisticile din ultimii ani legate de producțiile agricole la nivel național.

Nu demult, ministrul Daea a declarat, la un post de televiziune, că în 2017 agricultura a înregistrat nouă recorduri istorice, în 2018 6 recorduri, iar 2019 va fi din nou un an cu producții agricole record.

„Nu ne mai dăm jos de pe podiumul UE. Fermierii s-au dotat, au dotarea tehnologică necesară, respectă tehnologiile UE, iar statul este aproape cu subvenţiile”, a conchis acesta.

În 2019, agricultorii din Hexagon se aşteaptă să recolteze o cantitate de 37 de milioane de tone de grâu, cu 8,5% mai mult decât în 2018, potrivit anunțului făcut marţi, 9 iulie a.c., de Ministerul francez al Agriculturii, cu ocazia publicării primelor sale estimări referitoare la recolta din acest an.

Estimările pentru anul în curs sunt cu 3,6% peste media ultimilor cinci ani şi se bazează pe o producţie medie de 7,37 tone de grâu la hectar, în creştere faţă de 6,98 tone pe hectar anul trecut, şi pe o suprafaţă cultivată de 5,01 milioane hectare, în creştere faţă de 4,88 de milioane de hectare.

Traderii şi analiştii se aşteptau pentru acest an la o recoltă mai mare de grâu în Franţa, cel mai mare producător de cereale din Uniunea Europeană, în pofida impactului negativ provocat de valul de căldură înregistrat la finele lunii iunie.

În schimb, la rapiţă, Ministerul francez al Agriculturii prognozează o recoltă de 3,6 milioane de tone, cu 27% mai puţin decât cea de anul trecut şi, totodată, cea mai mică recoltă din ultimii 16 ani. Aceste previziuni sunt sub estimările iniţiale de 3,8 milioane de tone, publicate luna trecută, în condiţiile în care estimările referitoare la suprafaţa cultivată cu rapiţă au fost revizuite până la 1,2 milioane de hectare, de la 1,3 milioane de hectare.

Pentru orz, Ministerul francez al Agriculturii mizează pe o producţie totală de 12,6 milioane de tone, în creştere cu 12,3% faţă de anul trecut.

sursa: Agerpres

Marți, 9 iulie 2019, autorităţile competente au demarat procesul de sacrificare a tuturor porcilor din comuna doljeană Teasc, iar miercuri va începe uciderea porcilor şi în cele trei sate ale comunei Gighera (Zăval, Gighera, Nedeia), localităţi în care au fost identificate mai multe focare de pestă porcină africană (PPA).

Reprezentanții prefecturii au declarat că boala a avut o evoluţie extraordinară, astfel că, în trei săptămâni, au fost identificate noi focare de pestă porcină în Bechet, Ostroveni, Zăval, Gighera, Nedeia, Măceşu de Jos, Măceşu de Sus, Cârna, respectiv Teasc.

La ultima inventariere, la Teasc mai erau până în 300 de porci, iar în satele Zăval, Gighera, Nedeia, circa 1 000 de animale. În ceea ce priveşte situaţia din comuna Ostroveni, acolo a fost identificat un singur focar, iar după lichidarea acestuia nu a mai apărut niciun caz nou, însă au fost identificare noi focare de pestă în comunele Măceşu de Jos, Măceşu de Sus şi Cârna.

Bruma târzie şi seceta pedologică de la începutul acestui an, dar și căderile de grindină din luna iunie, precum şi vântul puternic au generat pagube pe aproximativ 3.000 de hectare de culturi de câmp, solarii, vie şi pomi fructiferi din Vrancea, conform informațiilor date publicității de Direcţia pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vrancea.

Bruma târzie a afectat peste 36 de hectare de suprafeţe agricole cultivate cu pomi fructiferi din zona Focşani. Au fost afectate, în proporţie de 60 până la 85%, 6,27 hectare de cireş, 6,71 hectare de cais, 6,1 hectare de prun şi peste 17 hectare de măr.

Din cauza vântului puternic, în localitatea Ţifeşti au fost afectate 2,56 hectare de solarii. Vântul a distrus folia, dar şi structura de rezistenţă a acestora.

În ciuda sistemelor antigrindină din judeţ, aproape 700 de hectare de culturi agricole au fost calamitate în urma fenomenelor meteo din luna iunie. În localitatea Câmpineanca, au fost afectate de grindină 32,76 de hectare de viţă-de-vie, în proporţie de 25%. Mult mai afectată a fost localitatea Ciorăşti, unde grindina a distrus 298,4 hectare de grâu, 266 de hectare de porumb, 55 de hectare de rapiţă, circa 76 de hectare de floarea-soarelui şi un hectar de ceapă.

Seceta prelungită a afectat peste 2.300 de hectare de culturi agricole din întreg judeţul, între 10 şi 100%, dintre care 1.160 de hectare de grâu, 541 de orz şi 621 de hectare de rapiţă.

De asemenea, din cauza secetei prelungite, dar şi a grindinei, au fost afectate mai multe culturi de grâu, porumb şi floarea-soarelui. La grâu s-au constatat că există culturi afectate de la 30%, până la 100%. La porumb, culturile au fost afectate în proporţie de 50 până la 100%, iar la floarea-soarelui, de la 75 până la 100%. La Năneşti, au fost afectate 155,76 hectare de porumb, floarea-soarelui şi grâu. Din fericire, aici gradul de afectare este cuprins între 20% la floarea-soarelui şi grâu şi 25% la porumb. Avem şi suprafeţe însemnate de culturi ecologice de rapiţă, grâu, floarea-soarelui, porumb. Cele mai afectate au fost culturile de rapiţă, circa 55 de hectare, cu un grad de afectare de 60%.

Potrivit reprezentanţilor DAJ Vrancea, fermierii care au avut culturile asigurate vor fi despăgubiţi de companiile de asigurări, iar pentru ceilalţi se aşteaptă decizia Ministerului Agriculturii.

Primele zile ale sezonului 2019-2020 vin cu o majorare a comerțului peste graniță cu cereale al Ucrainei, care s-a majorat până la un total de 636.000 de tone, față de cele 584.000 de tone, cât se înregistrau în perioada similară din sezonul precedent, conform anunțului făcut vineri, 5 iulie 2019, de vocile autorizate ale Ministerul Agriculturii de la Kiev, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

În 2018, țara vecină a contabilizat o producţie record de cereale - 70 de milioane de tone, faţă de 61 de milioane de tone în 2017, iar în sezonul 2018-2019, exporturile de diverse cereale au ajuns la nivelul record de 49,7 milioane de tone.

Statul ex-sovietic exportă cereale, uleiuri vegetale şi seminţe oleaginoase.

În ultimii ani, regiunea Mării Negre a devenit un hub important pentru exportul de cereale, în condiţiile în care Rusia este cel mai mare exportator mondial de grâu, iar Ucraina unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de porumb.

Ca urmare a izbucnirii unui incendiu la anexa unei locuințe din localitatea Plopșoru, județul Giurgiu, o combină, un camion, 1.500 de baloți de lucernă, 20 de tone de cereale, 15 metri cubi de cherestea au ars vineri, 5 iulie 2019, după-amiază, au anunțat vocile autorizate ale ISU.

Potrivit precizărilor Monalisei Frîncu, purtătoarea de cuvânt a ISU Giurgiu, cinci autospeciale cu apă şi spumă şi o autocisternă de la Detaşamentul de Pompieri Giurgiu au intervenit pentru stingerea unui incendiu izbucnit la anexa unei locuinţe din localitatea Plopşoru, unde erau depozitate furaje pentru animale.

Pentru că la sosirea echipajelor de pompieri arderea era generalizată, incendiul se manifesta cu violenţă pe o suprafaţă de şapte sute de metri pătraţi şi cuprinsese mii de baloţi de lucernă, tone de cereale şi cherestea, la faţa locului au fost solicitate şi echipaje de la Punctul de lucru Călugăreni şi de la Garda de intervenţie Greaca.

Pompierii au acţionat aproximativ trei ore pentru lichidarea incendiului în care au ars 1.500 de baloţi de lucernă, 20 de tone de cereale, porumb, 15 metri cubi de cherestea, o combină, un camion, o motosapă şi mai multe anvelope care au făcut ca fumul degajat să fie dens şi negru şi să îngreuneze intervenţia pompierilor.

Autorităţile efectuează cercetări pentru stabilirea cauzelor care au dus la producerea incendiului.

Peste jumătate (58,9%) dintre cei 771 de operatori economici care activează în domeniul lapte şi produse lactate, controlaţi în perioada 27 mai - 7 iunie 2019 de inspectori pentru protecţia consumatorilor, au prezentat abateri de la normele legale de comercializare, depozitare şi etichetare, iar valoarea amenzilor aplicate a depăşit 1,46 milioane de lei.

Conform anunțului făcut de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), transmis marţi, 2 iulie 2019, pe durata acţiunilor de control a fost verificată o cantitate de 64,5 tone lapte de consum şi produse lactate, din care circa 8,2 tone produse (12,7%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

Pe fondul deficienţelor constatate, au fost dispuse următoarele măsuri: oprirea temporară de la comercializare a unei cantităţi de aproape 3,6 tone de lapte de consum şi produse lactate, în valoare de 32.900 lei, până la remedierea neconformităţilor identificate, oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 913 kilograme produse, în valoare de 11.744 lei, care erau improprii consumului uman; aplicarea unui număr de 638 de sancţiuni contravenţionale, constând în 320 de avertismente şi 318 amenzi contravenţionale, care au însumat 1,46 milioane de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

În cursul acţiunii de control s-au constatat o serie de abateri printre care comercializarea produselor cu parametrii neconformi celor declaraţi sau ai celor prevăzuţi în actele normative în vigoare, precum şi comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzătoare în judeţele Galaţi, Brăila şi Argeş.

Totodată, în 69% dintre judeţe se comercializau lapte de consum şi produse lactate în afara datei durabilităţii minimale, respectiv a datei limită de consum stabilită de producători. Judeţele în care s-au constatat astfel de nereguli sunt: Gorj, Mehedinţi, Mureş, Satu Mare, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Galaţi, Ilfov, Neamţ, Olt, Arad, Hunedoara, Timiş, Braşov, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Argeş, Vaslui, Călăraşi, Vrancea şi Bucureşti.

Un alt gen de abateri se referă la starea ambalajelor produselor (ambalaje deteriorare, cu inscripţionări ilizibile, ambalaje bombate) în judeţele Cluj, Călăraşi, Botoşani şi Dolj.

Potrivit sursei citate, aproximativ 7,26% din cantitatea de lapte şi produse lactate controlată nu asigură informarea consumatorilor, astfel încât să permită alegerea sortimentului dorit. În timpul acţiunilor de control, s-au constatat, printre altele, lipsa totală sau parţială a elementelor de caracterizare-identificare (tipul sau denumirea produsului, zona de provenienţă, date despre producător, elemente de identificare ilizibile etc.) în judeţele Argeş, Teleorman, Bistriţa-Năsăsud, Iaşi, Galaţi, Neamţ, Constanţa, Buzău, Tulcea, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Botoşani, Vaslui, Braşov şi Arad, utilizarea de denumiri sub care se vând produsele eronate, incomplete sau alese, pentru a induce în eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului (în judeţele Vâlcea, Arad, Alba, Braşov, Bihor, Argeş, Ialomiţa, Vaslui, Vrancea, Galaţi şi Bucureşti), dar şi lipsa înscrierii sau înscrierea eronată a listei ingredientelor sau a cantităţii nete (în judeţele Vâlcea, Constanţa, Bacău, Vrancea şi Suceava).

În plus, s-au mai constatat: lipsa înscrierii sau înscrierea incompletă a declaraţiei nutriţionale, lipsa inscripţionării sau inscripţionarea incorectă a datei durabilităţii minimale/datei limită de consum, elemente de identificare netraduse în limba română, lipsa înscrierii procentului ingredientului menţionat în denumirea produsului, lipsa înscrierii substanţelor cu efecte alergene, expunerea înlocuitorilor de produse lactate (cu grăsimi vegetale în conţinut) în acelaşi spaţiu cu produsele lactate şi lipsa indicării originii laptelui materie primă.

Pe de altă parte, 26% dintre operatorii economici controlaţi prezentau abateri de la prevederile legale referitoare la afişarea preţurilor, dar şi nerespectarea condiţiilor de depozitare şi comercializare a produselor.

Alte abateri au făcut referire la: modul de desfăşurare a promoţiilor publicitare (neindicarea preţului vechi în cazul promoţiilor, lipsa informării asupra duratei promoţiei, lipsa produsului din ofertă, stocul nefiind aprovizionat la data de debut a acesteia), utilizarea la comercializarea produselor vrac a cântarelor neverificate metrologic, precum şi lipsa autorizaţiei de funcţionare a magazinului.

Pagina 1 din 59