Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit peste 600 de milioane de euro din avansurile pe suprafaţă pentru un număr de peste 500.000 de fermieri, a precizat, vineri, 9 noiembrie 2018, Paul Eduard Kmen, director general-adjunct la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

„În anul 2018, începând cu 16 octombrie, APIA este în plină campanie de plată a avansului pentru cererile depuse în acest an, iar până la această dată am plătit peste 500.000 de fermieri cu aproximativ 600 de milioane de euro. Continuăm această plată până pe 30 noiembrie, iar după data de 1 decembrie vom începe plata regulară, adică plata finală care este datorată fermierilor pentru cererile depuse. Încercăm să plătim cât mai mulţi fermieri, în cât mai scurt timp, pentru că ei au nevoie de bani. Ne vom ţine de acel calendar prin care am stabilit să facem plata tuturor subvenţiilor până la data de 30 martie (2019, n.r.)”, a spus Kmen, în cadrul evenimentului „Romanian Food & Agribusiness Conference”.

Producătorii agricoli români au depus în perioada 1 martie - 15 mai peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017. Anul trecut, au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Publicat în Finantari

Într-un interviu acordat Radio Antena Satelor, marți, de Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la data 23 octombrie 2018 încasaseră avansul din subvenție un număr de 384.880 de fermieri.

Și asta, în condițiile în care, joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) admitea în scris că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat acordarea plăţilor în avans în data de 16 octombrie 2018, CU PRIORITATE pentru fermierii care deţin suprafeţe cuprinse între unu şi zece hectare, urmând ca, din data de 25 octombrie a.c., să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafeţe mai mari de 10 hectare de teren agricol.

„În mod particular, vă pot spune că astăzi, când vorbim, și astăzi suntem marți (n.r. - 23 octombrie 2018), avem 384.880 de fermieri plătiți. Ne apropiem vertiginos de cei 450.000 de fermieri despre care am vorbit. Acești fermieri nu sunt comod de plătit. Și asta, pentru că ei vin la pachet cu același tip de verificare, până la urmă. Fie că este mare, că vorbești de 10 hectare, că vorbești de 1.500 ha, trebuie să treci prin niște etape administrative, trebuie să faci tot tipicul de implementare. Este adevărat și că fermierii mari tind să aibă și scheme mai complicate, mai diverse, dar asta nu înseamnă să ajungi la performanța de a plăti spre 60 la sută din numărul total de cereri de plată, să le dai avansul într-o săptămână și jumătate, mie mi se pare un lucru bun”, a afirmat secretarul de stat.

APIA: Ferme mici, efort administrativ mare

Același oficial preciza că țara noastră se confruntă de multă vreme cu fărâmițarea proprietăților, astfel că media exploatațiilor agricole este de 3,4 hectare, o medie foarte scăzută, raportată la celelalte țări europene.

„Asta, în condițiile în care suntem o țară relativ mare, nu suntem o țară mică în raport cu celelalte state. Cred că suntem pe locul 6 sau 7 ca suprafață agricolă. Iată că nu suntem unul dintre jucătorii mici, dar și acest aspect, coroborat cu faptul că fragmentarea este destul de mare, ne face să ajungem la un număr foarte mare de cereri unice de plată”, a adăugat Potor. „Suntem pe primul loc în ceea ce înseamnă numărul de fermieri și asta înseamnă un efort administrativ foarte mare. Totul vine la pachet cu un efort administrativ foarte mare, cu o serie de complicații, pentru că tot apar, iar administrativul trebuie să gestioneze un număr mare de scheme, de variații. Fiecare fermier poate optează pentru anumite pachete, dar pot exista foarte multe combinații, în funcție de regiunea unde este situat acel fermier. Sunt aproape 89 de scheme și subscheme care sunt gestionate prin intermediul APIA”.

Secretarul de stat a lăsat să se înțeleagă că este nemulțumit de afirmațiile presei, potrivit cărora sumele asociate disciplinei financiare, în cuantum de peste 16 milioane de euro, plus partea de corecție, ar fi fost pierdute definitiv de țara noastră. „Nimic mai neadevărat”, a precizat Potor.

„De multe ori, aș vedea-o un pic eronată opinia unora care spun că plățile APIA se fac automat. Nu. Nu se fac automat. Pentru a face lucrurile să funcționeze, trebuie să existe foarte multă dedicație și trebuie să îndeplinim foarte multe criterii. Din fericire, s-a reușit plata acelor sume care țineau de disciplina financiară, care a fost mult discutată în presă și s-a spus că banii s-au pierdut. Nu s-au pierdut. Vorbim de cele 16 milioane de euro, plus tot ceea ce înseamnă partea de corecție. Lucrurile au fost bine făcute, au fost integrate și banii sunt ai fermierilor, România nu i-a pierdut. În mod particular, am plătit în campania trecută 1,7 miliarde de euro și rămăseseră 16 milioane de euro, adică aproape 0,1 la sută. De aici era o «vină» foarte mare, că se încerca a șterge tot ce s-a întâmplat bun la nivelul Ministerului Agriculturii și la nivelul APIA”, conchidea Alexandru Potor pe acest subiect.

Conform informațiilor date publicității joi, 18 octombrie 2018, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până miercuri, 17 octombrie 2018, erau plătiţi 191.799 de fermieri, suma autorizată la plată fiind în valoare de 51.180.962,95 de euro.

Ministerul de resort precizează că se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Publicat în Finantari

Joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a admis în scris că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat acordarea plăţilor în avans în data de 16 octombrie 2018, CU PRIORITATE pentru fermierii care deţin suprafeţe cuprinse între unu şi zece hectare, urmând ca, din data de 25 octombrie a.c., să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafeţe mai mari de 10 hectare de teren agricol.

Asta, chiar dacă în data de 12 octombrie a.c., directorul general al APIA, Adrian Pintea, răspundea la o întrebare a gazetarului Revista Fermierului fix pe acest subiect, răspunsul șefului agenției fiind acela că nu va exista vreo „prioritizare” a dosarelor operate și trimise pe fluxul de autorizare, de niciun fel.

Conform informațiilor date publicității joi, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până miercuri, 17 octombrie 2018, au fost plătiţi 191.799 de fermieri, suma autorizată la plată fiind în valoare de 51.180.962,95 de euro.

Ministerul de resort precizează că se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

La data de 4 octombrie 2018, Executivul de la București stabilea pentru anul în curs cuantumul pe hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi al intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, dar şi al plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Concret, plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă, este de 102,5 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha şi 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 50,3 euro/ha, plata pentru înverzire - 58,2 euro/ha şi plata pentru tinerii fermieri - 25,8 euro/ha. Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmând să se stabilească şi cuantumul pe cap de animal.

Fermierii români au depus, în perioada 1 martie - 15 mai a.c., peste 866.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană (BCE), astfel: 4,6638 lei pentru un euro, stabilit în data de 28 septembrie şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 4,6585 lei pentru un euro, stabilit pe data de 29 decembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Publicat în Finantari

Răspunsul la această întrebare a venit chiar de la ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia conferinţei „Agri-business pe profit”, eveniment aflat la cea de-a V-a ediţie și organizat de Grupul de Presă Bursa, oficialul guvernamental precizând că numărul dosarelor prelucrate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) totalizează în prezent 247.000.

„Şi acum suntem în situaţia de a acorda la timp subvenţiile, şi o spun pedalând pe această afirmaţie: la cumpăna nopţii, în primul minut din 16 octombrie. Vă spun cu exactitate. Avem prelucrate până la această dată 247.000 de dosare pentru fermieri. Începem să dăm aceste subvenţii în aşa fel încât dumneavoastră, fermierii, să le puteţi valorifica în funcţie de interes, în funcţie de nevoi, într-un cuvânt, ce decideţi să faceţi cu ele, important este să le aveţi”, a menționat Daea.

Chestionat de jurnaliști dacă începând cu data de 16 octombrie 2018 vor primi avans şi crescătorii de animale, nu doar fermierii din sectorul vegetal, ministrul a răspuns: „Categoric da, dar într-o eşalonare”.

„Este o informaţie utilă pentru cei care dau cu sapa şi lucrează efectiv pentru ceea ce ne trebuie. Azi am primit comunicarea Comisiei Europene prin care se spune că România, la solicitarea noastră, dă 70% avans din plăţile directe şi 85% din FEADR pe măsurile specifice. Da. Începem prima dată cu avansul pentru plăţile directe pentru fermierii cu culturi şi apoi pentru cei din zootehnie”, a subliniat şeful MADR.

Executivul de la București a aprobat în data de 4 octombrie 2018 hotărârea privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar a plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, dar şi a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Concret, plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă este de 102,5 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha şi 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (50,3 euro/ha), plata pentru înverzire (58,2 euro/ha) şi plata pentru tinerii fermieri (25,8 euro/ha). Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmând să se stabilească şi cuantumul pe cap de animal.

Avansul se va acorda până la data de 30 noiembrie, iar din 1 decembrie 2018, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Producătorii agricoli români au depus în perioada 1 martie - 15 mai 2018 mai bine de 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare. S-a înregistrat cu această ocazie o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Plăţile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 4,6638 lei/euro.

Publicat în Finantari

Plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina folosită în agricultură, aferentă cantităţilor utilizate în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2018, va demara marți, 9 octombrie 2018, potrivit unui comunicat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) remis redacției, luni, 8 octombrie 2018.

Suma totală plătită va fi de 169.962.842 de lei, cu sursă de finanţare de la bugetul naţional, pentru un număr de 18.319 beneficiari şi o cantitate totală de motorină de 97.764.032,141 litri.

Fermierii din sectorul vegetal vor primi subvenţii totale de 156,69 milioane de lei, cei din sectorul zootehnic - 11,98 milioane de lei, iar cei care activează în sectorul de îmbunătăţiri funciare - 1,28 milioane de lei.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/ litru.

Publicat în Finantari

În situația în care s-ar putea decide plafonarea subvențiilor, țara noastră nu ar putea crea o masă critică necesară schimbării stării de fapt, a declarat luni, 8 octombrie 2018, președintele Federației Naționale „Pro Agro”, Emil Dumitru, cu ocazia evenimentului organizat de Ziarul Financiar, intitulat „Agricultura, sol fertil pentru dezvoltarea economică a României”.

Acesta a adăugat că viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună (PAC) depinde şi de negocierile post-Brexit ce au loc la ora actuală.

„Nu trebuie să ne ferim de a face şi un scenariu negativ legat de viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună. Deunăzi, m-am văzut cu domnul Michel Barnier (n.r. - negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit) care nu era aşa de entuziasmat pe ce înseamnă negocierile post-Brexit, pentru că, de fapt, nu 10,2 miliarde de euro vor dispărea anual din bugetul Uniunii Europene, ci 14,8 miliarde de euro. Acele scăderi de 5% şi 4% din bugetul pe Politica Agricolă Comună s-ar putea să fie mult mai mari. Trebuie să discutăm foarte serios pe plafonare. Sigur că, dacă se va face, România oricât de mult s-ar opune, n-ar putea să creeze o masă critică. Din păcate, România nu a avut o strategie de a-şi reprezenta interesele într-un mod în care să poată să impună o masă critică de blocaj. În Grupul de la Vişegrad, România are doar statut de observator, adică avem doar rolul de aplaudaci la ceea ce spun ceilalţi, şi spun asta fără să jignesc pe nimeni”, a afirmat şeful Pro Agro .

În plus, Dumitru a menţionat că preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene ar trebui să ne aducă nişte mesaje pe care să le punem pe agenda publică europeană, inclusiv pe agricultură, dacă o să le avem.

„Regula la Preşedinţia rotativă este ca ţara care o deţine să fie jucător. Cred că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020 - 2027 ar trebui să fie altfel gândit, pentru că nu o să fim competitivi. Cred că nu trebuie să distrugem fermele mari, şi dacă vom avea plafonare să încercăm, prin PNDR, să le finanţăm investiţii pentru creşterea valorii adăugate a materiilor prime”, a declarat reprezentantul Pro Agro.

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, aceasta fiind poziţia mea în Consiliul de Miniştri, preciza ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, miercuri, 16 mai 2018, într-o conferință de presă care a avut loc la sediul MADR.

emil dumitru prezidiu„Am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut, şi nu am avut puţine, cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: «Nu! România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat»”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

Potrivit statisticilor vehiculate de oficialul Pro Agro, Emil Dumitru, în țara noastră activează 796.799 de fermieri care deţin 3,2 milioane de hectare, adică o medie de patru hectare pe fiecare fermier. Între 30 şi 60 de hectare există 15.692 de fermieri cu o suprafaţă cultivată de 659.000 de hectare, cu alte cuvinte o medie de 41 de hectare. De asemenea, între 60 şi 150 de hectare există 9.757 de fermieri cu o medie de 94 de hectare reprezentând 924.671 de hectare. Între 150 şi 250 de hectare, sunt 3.396 de fermieri cu o medie de 192 de hectare şi reprezintă 653.694 de hectare. Ultimele două paliere reprezintă zonele între 750 şi 1.500 de hectare unde sunt localizați 1.029 de fermieri cu 1,044 milioane de hectare şi o medie pe exploataţie de 15 hectare, respectiv pe dimensiunea 1.500 - 2.500 de hectare sunt 279 de fermieri care deţin 518.216 hectare, şi la peste 2.500 de hectare sunt 40 de fermieri, cu 697.000 de hectare, cu o medie de 483 de hectare.

Publicat în Știri interne

Zilele acestea, am descoperit că fostul meu partener de miuță din spatele blocului situat în cartierul bucureștean Balta Albă, Dragoș „Stoe” Stoenescu, cel care a apărat de multe ori spectaculos și cu succes poarta naționalei de polo a României, cultivă, mai nou, lavandă pe o mie de metri pătrați de teren.

Pe Dragoș îl știu de peste trei decenii, așa cum am mai spus, încă de pe vremea când băteam „mingea de 35” în spatele „blocurilor gri”, în niște pseudo-campionate de minifotbal pe viață și pe moarte (la care, apropo, la acea vreme, asista și Lavinia Petrea, vedeta știrilor Pro TV, pasionată și ea de sportul cu balonul rotund). Atlet de profesie („mânca” polo pe apă încă de atunci), „Stoe” era și un bun jucător de fotbal, adversar alături de care am spart vreo câteva bășici din cauciuc.

Anii au trecut însă, iar profesiile ne-au împins în direcții diferite, pe el către sportul profesionist, iar pe mine către gazetăria de nișă, astfel că, vreo 15-20 de ani, nu ne-am mai văzut. Grație însă unei rețele de social media, l-am „reîntâlnit” în mediul virtual pe Dragoș, acum vrei doi-trei ani sau mai bine, iar acum câteva zile am descoperit și noua sa pasiune – cultura lavandei. Cum nu puteam să scap printre degete oportunitatea de a vorbi cu un „tânăr fermier” în devenire, amic cu ștate vechi, am decis să-l întreb de trecerea sa de la polo pe apă (și de la haina militară, apropo, pentru că el activează în prezent ca ofițer al Poliției Române), la cultura de lavandă.

„Nu pot sta departe de bazin”

Chiar dacă Dragoș recunoaște că s-a retras din sportul de performanță în 2017, el mărturisește că nu poate sta departe de bazin.

„În timpul liber, mă duc sa înot sau chiar să joc polo cu foștii colegi”, recunoaște el.

Dragoș Stoenescu nu este singurul sportiv care conștientizează importanța sectorului agricol. În urmă cu cinci ani, Ion Ţiriac afirma că, cităm: „Agricultura e viitorul. Mâncarea şi energia sunt următoarele zone de investiţii enorme în România”. Și lista nu se oprește aici. O întreagă pleiadă de sportivi români au băgat bani în diverse exploatații horticole, agricole și zootehnice.

Din acest motiv, l-am întrebat și noi pe fostul jucător de polo cum vede el sectorul agroalimentar, în condițiile în care miza asigurării hranei la nivel global nu mai este de mult un moft.

„Domeniul agroalimentar nu e deloc punctul meu forte, dar consider ca ar merita mai multă atenție și, cu o susținere financiară și de specialitate, cred că poate ieși de o afacere bună. Am observat în ultima perioadaă că se caută produse românești și mai ales produse bio”, a precizat, pentru ediția online a Revistei Fermierului, Dragoș Stoenescu.

Pariul cu lavanda - „ideea a fost a mea și a cumnatului meu”

Cum trecerea de la sportul de performanță la cultura lavandei reprezintă un drum lung (și o provocare pentru mine în a înțelege resorturile din spate), am decis să-l întreb pe Dragoș de unde până unde noua abordare. El a recunoscut că totul a început dintr-o simplă joacă a imaginației, de genul cum ar fi dacă ar fi.

„Despre lavandă... s-o luăm cu începutul (n.r. - râde). Terenul este undeva în zona Teleorman, mai exact, în Tătărăștii de Jos. Acolo, socrii mei și-au construit o casă de vacanță și au o curte de aproximativ 2.000 de metri pătrați. Jumătate din spațu este plin cu pomi fructiferi, cu pomi decorativi și cu viță-de-vie, iar pe cealaltă jumătate am plantat noi lavandă”, spune fostul sportiv. „Ideea a fost a mea și a cumnatului meu (n.r. - fratele soției, și el, jucător de polo). Toată treaba cu microplantația de lavandă a început așa, în joacă, de la stadiul unei simple idei: «Ce frumos s-ar vedea, dar ce frumos ar mirosi etc.». Ne-am hotărât să încercăm, până la urmă.”

Următorul pas al fostului portar al naționalei române de polo a fost acela de a achiziționa 1.600 de butași de lavandă, de undeva din județul Constanța, mai exact ,din localitatea Ovidiu.

„Într-o vineri seara, la începutul lunii mai 2017, am plecat să cumpăr materialul săditor, iar sâmbătă-dimineața am și început să plantăm butașii. Șansa a fost de partea noastră, pentru că vânzătorul ne-a și sfătuit cum să-i plantăm, la ce distanță să punem firele ș.a.m.d. Am pregătit terenul, l-am arat, l-am discuit și «am tras» rândurile. Totul, exact cum mi-a spus comerciantul. Pe locul pregătit, am reușit să plantăm 1.300 de fire. Restul de 300 le-am pus «la școală»”, precizează Stoenescu.

Acesta recunoaște că la toată această treabă l-au ajutat și ceva oameni din sat, cu tot cu utilajele aferente.

„Au venit cu un tractor, cu un cal și cu alte utilaje. La plantat, am ajutat și eu, și cumnatul, plus trei persoane. Cert este ca am terminat plantatul cam în șase ore. Câteva zile, am udat... și asta a fost!”, explică Dragoș.

„Nu băltește niciodată”

Am fost uimit de discursul și de termenii folosiți de fostul meu adversar la minifotbal. Se vede că-i place să lucreze pământul, de vreme ce știe deja de buruienile dăunătoare, de băltire, dar și de necesarul de lumină solară pentru plantele sale. Deloc surprinzător, fostul poloist a depistat o altă problemă întâmpinată în mediul rural, și anume lipsa forței de muncă.

„Acolo, în curte, avem toate condițiile necesare: apă, energie electrică, loc de dormit, iar norocul este că terenul este în pantă și orientat către sud. Nu băltește niciodată, apa se scurge exact pe rânduri, iar soarele bate de dimineață până seara pe lavandă. Partea proastă sunt buruienile care «ne omoară» și, de asemenea, că nu găsești oameni care să te ajute. Am avut grijă de ea cum am putut și uite cu ce tufe bogate m-am pricopsit! S-au prins cam 95%, iar unde este mai umbră, tufele sunt puțin mai mici”.

Dragoș Stoenescu a afirmat că soiul de lavandă plantat de el și de cumnatul său este Lavandula angustifolia și ne-a mărturisit că... ar avea nevoie și de ajutor. Din păcate, lipsa de consultanță în cultivarea plantelor medicinale și aromatice își spune cuvântul, nu numai forța de muncă. În plus, valorificarea pare să fie, acum, o problemă.

„Trebuie tunsă (n.r. - lavanda) și nu știu ce să fac cu ea. Aici am nevoie de ajutor. Unde să o distribui?!”, se întreabă fostul sportiv de performanță.

„Ador să stau acolo, la țară”

La nivel european, se tot vorbește de transferul între generații, de întinerirea mediului rural. Sunt o grămadă de politici UE în acest sens, însă impresia este că rar mai găsești tineri de la oraș dispuși să dea viața agitată din Capitală pe liniștea și munca de la țară. Un exemplu care mă determină să cred că mai sunt șanse este însă și Dragoș. El se gândește chiar la extindere și orientare către piață. Ar fi și exemplul Alinei Stancu, proprietara Kale România, o altă tânără cu viziune, care a reușit să construiască un brand despre acest produs și despre care am scris în urmă cu vreo cinci-șase ani.

„Mie mi-ar plăcea foarte mult să mă extind și chiar să plantez altceva, dar lipsa timpului și, mai ales, a mâinii de lucru, reprezintă impedimente demne de luat în calcul. Eu ador să stau acolo, la țară, dar, momentan, este mai greu; trebuie să am grijă și de cele două fete ale mele care au un an și jumătate și trei ani și jumătate. Merg împreună cu soția și cu fetele acolo, dar nu prea vor ele să doarmă peste noapte”, mai mărturisește Stoenescu.

El recunoaște, de asemenea, că, atât pentru el, cât și pentru familia sa, munca din gospodăria de la Tătărăștii de Jos, în „minicâmpul de lavandă”, este o activitate relaxantă.

„Cel puțin, acum arată superb cultura și este plină de fluturi și de albine!”, ne mai spune el.

În final, el recunoaște că pensia „nu se vede prea aproape”, însă atunci ar vrea să se retragă „undeva, lângă București, împreună cu familia”.

„De altfel, de patru ani ne-am mutat în Ciorogârla, unde și aici avem o curte mare care îmi mănâncă o groaza de timp (râde)”, a conchis fostul performer.

Piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă

Potrivit spuselor directorului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, și în Campania 2018 levănțica se află pe lista culturilor subvenționate prin SAPS, ANT1, M10_P4, M10_P10, M10_P 9.1, M11_S1_P5 și M11_S2_P5.

Lavandula angustifolia este o specie exotică de subarbust târâtor, cultivat în regiunile cu temperaturi moderate.

Potrivit specialiștilor, tunderea plantelor de lavandă se face primăvara (aprilie-mai, după ce a trecut riscul de îngheț) și constă în tăierea lăstarilor afectați de îngheț, uscați, rupți etc. Apoi, tăierea presupune eliminarea inflorescențelor de anul trecut și a 2,5 centimetri din lăstar, pentru a stimula creșteri noi și îndesirea tufei.

În general, recoltatul lavandei se face în perioada 15 iunie – 20 iulie, în zilele însorite, fără risc de precipitații și după ce a trecut roua. Producția la hectar poate ajunge și la 5-6 tone, mai ales că plantele dau și o a doua floare, toamna, în funcție de cum sunt tăiate, ceea ce reprezintă uneori chiar jumătate din prima producție.

După ce se maturizează cultura, iar fermierul se experimentează, profitul poate ajunge și la 8.000 de euro pe an.

Pentru că există o piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă și o cerere în creștere, dar individual este mult mai greu să pătrunzi pe piață, iar valorificarea ar putea fi mult mai simplă în condițiile asocierii. Așa a și fost înființată, cu câțiva ani în urmă, prima cooperativă dedicată cultivatorilor de lavandă, și anume Cooperativa Agricolă Lavandine Oil. Sunt însă și alte forme asociative din care fac parte producători de lavandă din România, una dintre cele mai importante fiind în județul Alba.

Publicat în În vârful peniţei

Regimul fiscal al impozitării subvenției, precum și cum anume este percepută impozitarea subsidiilor din agricultură ca ingrediente ale unui „mix global al veniturilor la nivelul fermei”, iată două subiecte de discuție comune care ar urma să fie puse pe masa ministrului de Finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, de către secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț-Alexandru Potor, potrivit acestuia din urmă, în cadrul conferinței „Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PAC”.

„Subiectul acesta este unul larg dezbătut. (...) Din păcate, Ministerul Agriculturii nu face politica fiscală în domeniu. Adevărul acesta este. În momentul în care în aceeași oală intră toate veniturile, că sunt din subvenții (...), pot exista asemenea situații în care să apară un asemenea fenomen al impozitării subvenției. Vă promit că și eu voi prelua acest aspect și că o să port o discuție la următoarea întâlnire cu domnul (n.r. - Orlando) Teodorovici vizavi de acest regim fiscal al impozitării subvenției și de cum este văzută ca un mix global al veniturilor la nivelul fermei (...). Sincer, la nivel european nu știu care este felul în care se implementează regimul fiscal în acest domeniul”, a precizat oficialul MADR în cadrul evenimentului.

Cu privire la acest aspect a vorbit și Mihail Dumitru, director general-adjunct DG AGRI, directorat din cadrul Comisiei Europene (CE), și el fost ministru al Agriculturii cu câteva mandate în urmă. El menționează că deși regulamentele europene în vigoare prevăd ca subvenția în agricultură să fie plătită integral fermierilor, normativele UE nu specifică a fi ilegală afectarea subsidiilor de datoriile către stat.

„O să vă dau eu un răspuns din punctul de vedere al legalității. (...) Din punct de vedere legal, statul român vă poate executa dacă aveți datorii la buget (...) pe baza subvenției din Politica Agricolă Comună (PAC) (...). Nu există nicio prevedere în regulamentul european care să interzică statelor membre (n.r. - impozitarea subvenției), deși se prevede (...) că subvenția se plătește integral fermierului. Potrivit legislației fiscale naționale, această subvenție poate fi afectată de datoriile față de stat”, a precizat în plus Dumitru.

În urmă cu aproape doi ani, inclusiv președintelui României, Klaus Werner Iohannis, nu i se părea corect ca subvenția europeană să fie impozitată, iar ministrul Agriculturii pe atunci (n.r. - Achim Irimescu) părea a-l susține și arăta cu degetul către foștii săi colegi din Ministerul Finanțelor, precizând că legislația europeană spune foarte clar că subsidiile nu trebuie taxate în forma actuală, reglementată de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

„Nu mi se pare corect ca subvenția să fie impozitată. Din moment ce se acordă o subvenţie, este un ajutor al statului; chiar dacă sunt bani europeni, este un ajutor al statului sau al comunități de state pentru oamenii de afaceri. Care este logica să impozitezi? Adică, iei dintr-un buzunar şi pui într-altul şi spui că ai făcut o treabă. Nu ai făcut nimic! Se creează o complicaţie birocratică pentru cel care primeşte finanţarea. A, pentru birocraţie este mai simplu aşa! Dar nu vrem să construim o ţară pentru birocraţie. Noi vrem să construim o ţară pentru oameni şi atunci cred că trebuie să analizăm cu cei responsabili la modul cel mai serios cum se poate renunţa la această chestiune care este absolut neuzuală şi în plan european. Nu ştiu dacă mai există o țară europeană unde subvenția se impozitează”, preciza Iohannis în cadrul dezbaterii „Președintele României în dialog cu agricultorii”, eveniment din cadrul IndAgra 2016.

Modul în care se plătește impozitul pentru veniturile din subvenții acordate fermierilor este reglementat prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Titlului IV – Capitolul I (art. 62), precum şi în Normele metodologice de aplicare a acesteia (Titlul IV – Capitolul I – secțiunea a 2-a – punct. 3) aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.

Impozitarea acestui tip de ajutor are impact doar asupra persoanelor juridice, întrucât fermierii care au ca formă de organizare PFA sau II nu sunt impozitați direct din subvenție, ci plătesc norma pe venit agricol.

Tot în susținerea celor afirmate de președintele Iohannis, conform articolului „Tratamentul contabil și fiscal al subvențiilor” publicat în numărul 12 (4-10 aprilie 2017) pe portalul Ceccar Business Magazine, dr. ec. Expert contabil Claudia Grigore precizează că: „Potrivit prevederilor art. 62 lit. a) din Codul fiscal, în categoria veniturilor neimpozabile se cuprind și formele de sprijin cu destinație specială acordate din bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile în conformitate cu legislația internă și cu reglementările europene, de exemplu: a) sprijinul acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal sub forma schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea 104/2015, cu modificările și completările ulterioare; b) ajutoarele de stat și formele de sprijin acordate fermierilor din sectorul zootehnic potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare; c) sprijinul nerambursabil acordat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2015) 3.508 din 26 mai 2015, cu modificările ulterioare, respectiv d) formele de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2007) 6.664 din 14 decembrie 2007, și Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 8.416 din 25 noiembrie 2015”.

Publicat în Ultimele noutati

Atunci când ai colegi și apoi angajați care îți sunt aproape de mai bine de trei decenii, poți spune că nu prea ai probleme cu forța de muncă necesară și calificată pentru a întreține o exploatație agricolă de 3.500 ha cu doar 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi, respectiv o fermă zootehnică-hobby de 60 de capete bovine și 300 de capete ovine.

În ultima vreme destul de rezervat în ceea ce privește aparițiile în presă, poate și din cauza atacurilor venite din partea unor reprezentanți ai mass-mediei de specialitate și generaliste, locală și centrală, cu privire la așa-zisa „încasare necuvenită a unor subvenții acordate pentru înființarea unor culturi ecologice în anul 2016”, inginerul agronom Viorel Nica, manager al SC AGRICHIM Fetești, a acceptat să vorbească cu reprezentantul publicației Revista Fermierului.

Astfel, printre altele, fermierul a discutat cu noi și despre necesitatea asocierii fermierilor mici din zona de sud-est a țării, în vederea achiziționării de echipamente de irigații „de foarte bună calitate”, capabile să eficientizeze consumul de apă și de energie.

Mai mult, Nica a recunoscut că este susținătorul agriculturii digitale și spune că dacă ar fi disponibil pe piață, ar investi chiar și acum în tractorul autonom, în condițiile în care, deja, el este proprietarul unor utilaje ai căror operatori mai întreprind doar mici operațiuni de supervizare.

Șeful Agrichim a investit în facilități de stocare a cerealelor produse și își permite în prezent să vândă atunci când nivelul prețurilor este unul favorabil.

Nu în ultimul rând, în condițiile în care prețurile carburanților sunt mari, el propovăduiește transportul pe calea ferată, pe care îl consideră „viitorul”, dar spune că achizitorii de cereale nu apelează la această metodă din cauza degradării facilităților de încărcare din danele portuare.

Revista Fermierului: În ceea ce privește sectorul de irigații, din punct de vedere calitativ, ce fel de echipamente ar trebui să achiziționeze fermierii români din zona de sud a țării, astfel încât să facă față provocărilor agrometeorologice ale ultimilor ani?

Viorel Nica: Pe linie de irigații, în sud-estul României este nevoie de echipamente de foarte bună calitate, performante, care duc la o economie de apă și care cresc uniformitatea pe unitatea de suprafață. În aceste condiții, culturile se dezvoltă destul de bine, uniform. Uniformitatea de la răsărire cu uniformitatea din timpul vegetației duc la o uniformitate la coacere, se realizează o producție foarte bună din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ.

Liga Utilizatorilor de Apă din România a analizat problema dotării cu echipamente de irigat pe OUAI-uri din proiectele nerambursabile de un milion pe hectar și au fost foarte bine primite de către fermieri.

R.F.: Ce ne facem însă cu fermierii mici, cei care nu au capacitatea să investească în instalații performante pentru irigat?

V.N.: Aici este o problemă care îi obligă pe fermierii mici să se asocieze, să comaseze suprafețele la peste 100 ha, deoarece aceste echipamente sunt destinate suprafețelor mari. Asta îi obligă totodată să semene aceeași cultură pe o suprafață amenajată la irigat cu un pivot care are o rază de până la 1.000 de metri liniari, echipamente liniare care pot să meargă până la 1.600 de metri, cu alimentare directă din canalele deschise, acolo unde nu au amenajare decât canale deschise.

R.F.: Revenind la situația din exploatația Agrichim, dumneavoastră cu ce tip de echipamente de irigații lucrați?

V.N.: Eu utilizez 18 echipamente tip pivot de aproape opt ani. Aceste echipamente sunt pornite și oprite pe bază de unde radio, cu ajutorul unei tablete. Astfel, pot verifica de la distanță pluviometria, viteza de înaintare, totul fiind digitalizat.

R.F.: De la vizita efectuată în 2017 de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dumneavoastră în fermă, ocazie cu care oficialul guvernamental a verificat la fața locului și o stație de pompare, ce alte investiții ați mai făcut în acest sector?

V.N.: Ministerul Agriculturii a făcut o vizită în amenajările de irigat, acolo unde au fost finalizate proiecte pe Măsura 125. Acum un an, în vară, ne-am deplasat la o stație în care a fost modernizată în proporție de 50 la sută din capacitatea sa de irigat, iar OUAI-ul a mai accesat un proiect pe Măsura 4.3 – Modernizarea infrastructurii de irigații. Pe acesta din urmă, îl avem înscris în SEAP, pentru achiziții, și sperăm ca în toamna lui 2018 să începem lucrările. Apoi, ne dorim ca în primăvara anului 2019 să avem stațiile de punere sub presiune la standarde europene și la nivelul la care noi ne-am propus să irigăm.

R.F.: Agricultura digitală. Iată un concept despre care vorbesc cu dărnicie atât companiile producătoare de inputuri, cât și de utilaje agricole. Pe lângă investițiile în echipamentele de irigații bazate pe tehnologie de ultimă oră, ce investiții ați mai făcut și care s-ar încadra la acest capitol?

V.N.: Agricultura digitală este prezentă într-o fermă în funcție de viziunea managerială a proprietarului. Trebuie să-ți administrezi ferma, din punct de vedere tehnologic, la cele mai înalte cote din experiența agriculturii occidentale. Personal, dețin și multiplic semințe de cea mai bună calitate din stațiunile de cercetare ale Occidentului. Pe lângă multiplicare, am achiziționat un echipament foarte bun de condiționat și de tratat sămânță. Am putut să-l suportăm financiar și el se amortizează în urma prelucrării semințelor prin vânzare. (...) Acest echipament este programat prin computer, își preia singur sămânța brută, se reglează și își calibrează automat sitele și, tot pe bază de soft, echipamentul își ia soluția pentru tratamentul semințelor, respectiv ambalează și paletizează materia primă. În ultimă instanță, cu un singur motostivuitorist se fac depozitarea și livrarea.

R.F.: Ați fi dispus să investiți în acele utilaje agricole autonome, dacă ele ar fi disponibile pe piață chiar în acest moment?

V.N.: Cine nu și-ar dori să aibă asemenea utilaje în gospodărie? Chiar și așa, în prezent noi lucrăm cu tractoare performante, cu softuri avansate și ghidare prin satelit, dar care necesită și prezența mecanizatorului, să supravegheze și să prevină apariția unor evenimente. În rest, ai pornit utilajul, acesta are cutie Vario, singur își ia sarcina, singur întoarce la capăt, are o eroare de împreunare la semănat de maximum 2-3 centimetri, așadar, sunt lucruri destul de bine puse la punct.

R.F.: La dumneavoastră în exploatație, elementul social contează foarte mult. Aveți o grădiniță, oameni care lucrează de mult în fermă. Pe zona de responsabilitate socială, ați mai investit ceva în ultima perioadă?

V.N.: Problema socială ar trebui să-l intereseze pe fiecare fermier. Sediul societății mele este în apropierea unui cartier de locuințe. (...) În contextul responsabilității sociale, locatarilor din zonă le furnizez apă caldă și energie electrică prin societatea mea. Avem până și o grădiniță deschisă, unde sunt primiți copiii salariaților actuali. Și pentru că vorbim de salariați, vreau să vă spun că am reușit să-i fidelizez. Am angajați cu care lucrez de peste 30 de ani.

R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent și cu câți angajați lucrați pământul? Mai aveți activitate pe zona de zootehnie?

V.N.: În prezent, lucrez 3.500 ha cu 24 de salariați, dintre care 19 mecanizatori și șase șoferi pe mașinile de transport rutier.

Pe zootehnie, îmi mențin același hobby – 60 de capete de bovine și 300 de capete de ovine. Ambele ferme sunt de selecție, înregistrate în registrul național. Sunt investiții de viitor, dar pe care nu le-am extins, deocamdată.

R.F.: În toamna anului 2017, ca structură de cultură, către ce anume v-ați orientat?

V.N.: Eu merg într-un asolament de patru ani din care nu-mi lipsesc cerealele păioase, porumbul și rapița.

R.F.: Cum ați valorificat producția obținută anul trecut? Sunteți obligat să vindeți la recoltă sau aveți soluții de stocare a cerealelor?

V.N.: Pe proiectele europene, în anul 2011, am accesat un proiect în valoare de peste două milioane de euro și dețin astfel o capacitate de depozitare de 23.000 de tone. Aceste spații de stocare sunt dotate cu taroare, cu sisteme de uscare etc. În ceea ce privește culturile de toamnă și o parte din cele de vară, în momentul de față mai dețin doar cantități de porumb și ceva grâu la care am început livrarea. Prețurile au început să crească, așteptăm exporturile și prețurile cresc cu aproape 20 de bani pe kilogram față de prețul de livrare de la recoltat.

R.F.: Cam care ar fi media prețurilor la producțiile pe care dumneavoastră le comercializați?

V.N.: În cazul grâului, prețul este de aproximativ 7,3 lei kilogramul, iar porumbul se vinde cu circa 6,3 lei/kg, în condițiile în care această cultură, la recoltă, era cu ceva timp în urmă 5,2-5,3 lei kilogramul, iar grâul se vindea cu 5,8-5,9 lei/kg.

Rapița a fost valorificată și ea la sfârșitul anului cu prețuri destul de bune, și anume în jur de 17-18 lei kilogramul. Mai am și acum 250 de tone la vânzare.

R.F.: Ferma dumneavoastră este aproape de calea ferată. De ce nu expediați cerealele cu trenul?

V.N.: Avem acces la calea ferată, însă materia primă încă se cară pe camioane. Dealerii de cereale preferă transportul rutier din cauză că descărcarea în danele portuare este mai grea din vagoane. Acesta va fi însă viitorul, pentru că s-au scumpit carburanții, iar costurile sunt mai mici în cazul transportului de cereale pe calea ferată.

Publicat în Din fermă-n fermă!

În prezent, crescătorii de ovine pot valorifica lâna în 20 de centre de colectare localizate în județele: Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Constanța, Galați, Maramureș, Sibiu, Suceava, Tulcea și Vaslui, capacitatea totală de colectare fiind de maximum 30.000 de tone, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat.

Centrele care colectează lâna sunt localizate pe întreg teritoriul țării, astfel încât se colectează lâna de la toți crescătorii de ovine, iar Direcțiile pentru Agricultură Județene au pus la dispoziția asociațiilor crescătorilor de ovine datele de contact ale acestora.

În plus, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat, prin Direcțiile pentru Agricultură Județene, pornind de la efectivele de ovine și producția de lână obținută, zonele în care vor fi realizate centrele de colectare pentru lână și piei de animale.

„Măsura de identificare a centrelor de colectare a fost luată în urma apariției Hotărârii de Guvern nr. 500/2017 privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru a veni în sprijinul fermierilor crescători de ovine”, se precizează în documentul de presă. „Reamintim că în Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii și-au manifestat intenția de a participa peste 32.000 de beneficiari, cu o cantitate totală estimată de aproximativ 23.000 de tone, așadar prin centrele existente se poate prelua în totalitate această cantitate”.

Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, cei înscriși în program trebuie să depună la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 8