Cu toate că numărul producătorilor agricoli din județul Alba care au depus cereri unice de plată în Campania 2018 a înregistrat o uşoară scădere, suprafaţa totală pentru care fermierii au solicitat subvenţii este în creştere, faţă de anul precedent.

Conform informaţiilor prezentate miercuri, 16 mai 2018, într-o conferinţă de presă comună a conducerii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) - Centrul Judeţean Alba și, respectiv, a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Alba, au depus cereri pentru obţinerea subvenţiilor 22.713 fermieri, care au declarat o suprafaţă totală de aproape 213.000 de hectare.

Concret, faţă de campania anterioară, a crescut suprafaţa cu 7.451 de hectare. Procentual, raportat la datele de anul trecut, suprafaţa este de 103,63%, iar ca prezenţă a fermierilor, de 98,77%. Anul trecut, au fost înscrişi cu cereri un număr de 22.997 de fermieri.

„Având în vedere că suprafaţa a crescut, e posibil ca micii fermieri să fi dat terenuri la marii fermieri”, a declarat directorul APIA Alba, Cătălin Olariu, citat de presa centrală și de cea locală.

La rândul său, șeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Alba, Gheorghe Lazea, a menţionat că mulţi dintre fermieri nu s-au prezentat la data la care fuseseră programaţi pentru a-şi depune cererea. Unii dintre aceştia au fost înştiinţaţi şi de trei-patru ori de către angajaţii DAJ să se prezinte la centrele APIA.

„Au fost peste 12.000 de fermieri care nu s-au prezentat la data programării. Au fost câteva mii care au fost anunţaţi şi de mai multe ori”, a precizat acesta.

Tot miercuri, 16 mai 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul Petre Daea menționa că tendința aceasta se păstrează și la nivel național. Astfel, spunea Daea, în afară de un singur județ, în toate celelalte au fost înregistrate depășiri ale suprafețelor pentru care au fost depuse cereri.

Publicat în Finantari

Aproape 16 milioane de lei sunt puse la bătaie de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în urma atribuirii contractului privind „Consiliere acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol” prin licitație deschisă, procedura fiind lansată pe șapte loturi la nivel național, iar numărul preconizat de fermieri consiliați urmând să fie de 10.000.

Având numărul anunț de participare în SEAP nr. 182727/15 februarie 2018 în vederea atribuirii, contractul are ca obiect achiziția serviciilor de consiliere pentru înființarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăți/cooperative agricole/grupuri de producători, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare și dezvoltarea acestora, prin întocmirea de planuri de afaceri și are o valoare estimată fără TVA de 15.914.500 lei pentru toate cele șapte loturi.

„Precizăm că termenul-limită pentru depunerea ofertelor este data de 29 martie 2018, ora 16.00”, menționează MADR printr-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, în Lotul 1 (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie 1488, iar numărul de forme asociative înființate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare.

În Lotul 2 (județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea), numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie de 1488, iar numărul de forme asociative înființate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare.

Lotul 3 (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, București -Ilfov) ar urma să aibă un număr preconizat de producători agricoli consiliați de 1904, respectiv un număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 65, din care minimum două grupuri de producători agricoli recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare.

În ceea ce privește Lotul 4 (județele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea), numărul de producători agricoli potențial consiliați ar urma să fie de 1190, iar numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 45, din care minimm un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Cu privire la Lotul 5 (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiș), în acest caz numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie de 954, iar numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 40, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Lotul 6 (judeţele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Salaj) ar urma să aibă un număr de producători agricoli consiliați de 1488, în timp ce numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

În fine, în cazul Lotului 7 (județele Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș), numărul de producători agricoli consiliați ar urma să fie de 1488, în timp ce numărul de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate - maximum 50, din care minimum un grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Publicat în Finantari

În săptămâna 31 iulie – 6 august 2017, prețurile la export pentru grâul din Rusia au scăzut după o perioadă de 11 săptămâni de majorări și stabilizări, ca urmare a intensificării procesului de recoltare în țările producătoare de la Marea Neagră, afirmă analiștii, citați de Reuters.

Situația prețurilor pare a fi una de domino, în condițiile în care prețurile din România sunt aliniate celor din Rusia și Ucraina printr-un „cordon ombilical” invizibil.

Rusia, Ucraina și Kazahstanul (cei care, de altfel, dau și „ora exactă” în bazinul Mării Negre) previzionează exporturi cantitativ importante în sezonul agricol 2017-2018, în condițiile în care condițiile agrometeo din ultima perioadă au dat speranțe fermierilor din aceste trei țări pentru a-și păstra stocurile de legătură.

Potrivit unei note date presei de IKAR, agenția de consultanță în agricultură, prețurile grâului rusesc la Marea Neagră cu un procent de proteină de 12,5 la sută, cu livrare în august, gravitau în jurul sumei de 194 de dolari americani tona metrică (FOB), la finele săptămânii 31 iulie – 6 august 2017, în scădere cu doi USD TM față de cele înregistrate în săptămâna anterioară perioadei menționate.

În ceea ce privește prețurile pentru grâul cu 11,5% proteină, prețurile s-au contractat cu 179 dolari tona.

În ceea ce privește calitatea recoltei, în prezent există o polaritate, potrivit specialiștilor.

„Exportatorii spun că opțiunile sunt limitate în ceea ce privește grâul cu un nivel al proteinei de 13 la sută sau mai mare, dar că ofertele sunt din belșug pentru materia-primă cu un nivel al proteinei de 11,5 la sută sau mai mic”, a spus cei de la SovEcon, o altă firmă de consultanță cu sediul la Moscova.

Cei de la SovEcon au mai adăugat că prețurile la orz s-au majorat cu 4,5 dolari SUA, până la un total de 175-179 USD/TM, pe fondul unei cereri constante.

La nivelul datelor existente până la data de 2 august 2017, Rusia a exportat 2,6 milioane tone de cereale începând cu 1 iulie a.c. (debutul sezonului comercial 2017-2018), în creștere cu 21 la sută față de anul anterior. Asta include cele 1,6 milioane de tone grâu comercializate, nivel aflat în scădere cu 7,5 procente față de perioada similară a anului trecut.

La nivel intern (partea europeană a Rusiei), prețurile pentru grâul de clasă III au scăzut cu 125 ruble, până la un total de 9.050 ruble (151 dolari SUA) tona metrică, ex-works, conform SovEcov. Stocurile ex-works nu includ taxe de livrare.

„Prețurile scad sub presiunea informațiilor pozitive cu privire la noua recoltă și a stocurilor semnificative”, au mai adăugat analiștii SovEcon. Recoltatul cerealelor a fost întârziat în Rusia de vremea umedă instalată în anumite regiuni, situația însă se îmbunătățește pe zi ce trece.

Prețurile semințelor de floarea-soarelui de proveniență Rusia sunt în creștere cu 350 de ruble, până la un total de 19.950 ruble pe tona metrică, au mai adăugat cei de la SovEcon, citați de Reuters, în timp ce prețurile interne la uleiul de floarea-soarelui s-au majorat și ele cu 325 ruble până la un total de 44.325 ruble, iar cele la export au atins niveluri de 740 dolari americani tona.

Indexul IKAR al prețurilor la zahărul alb pentru sudul Rusiei a scăzut cu 79,6 dolari până la 543 dolari tona, la data de 4 august a.c., în condițiile unei cotații de 59,89 ruble pentru un dolar american.

Pentru grâul românesc, ora exactă e dată de Moscova și Kiev pe piețele strategice

Analiștii români vehiculează în prezent o situație verificată de cifre. Ei spun că grâul românesc are parte de o concurență acerbă din partea materiei-prime rusești și ucrainiene în cea mai mare parte a piețelor strategice de export. Practic, acesta este, în viziunea lor, principalul motiv pentru care cotația din porturile locale este aliniată aproape exact la cotațiile din celelalte puncte de export din bazinul Mării Negre.

La nivelul zilei de 6 august 2017, prețul tonei metrice de grâu pentru panificație era de 615 lei (ofertă cumpărare Landmar Moldova FCA, din fermă), iar cu două zile în urmă, oferta de cumpărare cereale Colect Distribution (CPT Constanța) era de 711,91 lei TM.

De asemenea, în data de 2 august 2017, oferta de cumpărare United Grain (CPT Constanța) era de 716,47 lei tona metrică, fiind dovedită astfel scăderea de preț la materia primă înregistrată și în Rusia.

În ceea ce privește floarea-soarelui, oferta de cumpărare Colect Distribution (CPT Constanța) era de 1371,83 lei la data de 4 august a.c. și de 1367,96 lei la data de 2 august 2017.

Potrivit rapoartelor USDA valabile pentru luna iulie 2017, producția de grâu din Rusia este estimată la 72 milioane de tone, adică mai mare cu trei milioane tone. Acestă estimare este bazată pe condițiile favorabile din acest an, similare celor de anul trecut, care au generat recolte record de grâu.

Același document relevă faptul că proiecția consumului de grâu la nivel global este de creștere, bazată în principal pe creșterea consumului din Rusia. Această creștere se datorează stocurilor mai mari de grâu.

Nu în ultimul rând, americanii apreciază că stocurile de grâu la nivel global au scazut față de luna trecută și au ajuns la 260.6 milioane tone.

Cu privire la floarea-soarelui, USDA apreciază că cdată cu creșterea suprafeței cultivate rezultată în urma reviziei statisticilor pentru sezonul 2016/17, se estimează și o creștere a producției de floarea soarelui pentru Ucraina.

Publicat în Piata agricola

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a confirmat pentru Revista Fermierului spusele premierului Mihai Tudose (și susținute ulterior de ministrul de resort, Petre Daea), potrivit cărora România ar putea contabiliza în această toamnă „producții-record” la grâu și floarea-soarelui, declarațiile fiind făcute în cadrul ședinței săptămânale a Executivului de vineri, 4 august 2017.

Baciu a ținut însă să specifice faptul că la grâu vorbim de randamente mai mari la hectar (peste 4,5 tone la hectar), dar de o producție totală mai mică față de cea de anul trecut, în timp ce, la floarea-soarelui, tocmai cantitatea totală care ar urma să fie contabilizată în perioada următoare ar face diferența.

„Ne referim la producția la hectar. La grâu, avem randamente mari, nu și producție totală. România nu va mai realiza anul acesta cantitatea pe care a obținut-o anul trecut. Va fi mai mică pentru faptul că a fost suprafață mai mică semănată cu grâu”, a precizat Baciu pentru publicația noastră. „Din câte știu, până la ora actuală, 30 la sută din totalul suprafeței cultivate cu grâu încă nu este recoltat. Este greu și ne putem aștepta la surprize. Nu știm cum este pe partea aceasta a Ardealului și pe jumătate din Moldova; ei încă au de recoltat. De multe ori, când ai producții mai mici, acestea afectează media totală.

Oricum, media pe țară va depăși media de anul trecut. În 2016, aceasta a fost de patru mii și ceva de kilograme la hectar, acum se duce mult peste 4,5 tone la hectar, grâu. Calitativ vorbind, anul acesta grâul va corespunde parametrilor ceruți de cumpărători.

Dimpotrivă, anul acesta, la floarea-soarelui producția totală va fi mai mare; e tocmai invers. Sunt câteva sute de mii de hectare semănate în plus. Ce nu s-a realizat ca suprafață însămânțată la grâu (a rămas nesemănată toamna trecută din cauza intemperiilor) s-a îndeplinit la floarea-soarelui”.

Întrebat fiind care este situația în ferma sa, Laurențiu Baciu a mărturisit că și el mai are de recoltat tot aproximativ 30 la sută din culturi. În toamna lui 2016, șeful LAPAR a însămânțat floarea-soarelui pe o suprafață mai mare decât în toamna lui 2015 din cauză că n-a reușit să cultive mai mult grâu.

„În toamna lui 2016 am însămânțat vreo 400 ha cu floarea-soarelui, iar la grâu am circa 500 ha semănate”, a continuat el.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește estimările privind randamentele la hectar în ferma sa, la grâu, Baciu estimează o producție „bunișoară”, dar nu mai mare decât cea de anul trecut, adică de aproximativ 7.000 de kilograme la hectar.

Tudose l-a lăudat pe Daea pentru absorbția subvențiilor și producțiile din acest an

„Pentru prima dată, prin eforturile deosebite ale domnului ministru Daea (n.r. - Petre Daea), tot ce a fost fond european pentru agricultură de luat s-a luat și au fost date toate subvențiile cu mult înaintea termenelor. Ne-a ajutat și natura și se pare că o să avem cele mai mari producții la câteva culturi, cum ar fi grâul, floarea-soarelui, producții-record”, a spus Tudose, imediat după discuția cu ministrul Sănătății.

Ca răspuns, ministrul de resort, Petre Daea, a explicat că nu-l contrazice pe șeful Guvernului și că va confirma prin date pe care instituția pe care o conduce le va acumula peste câteva zile și pe care le va aduce în ședința Executivului, „pentru a se cunoaște exact”.

În ceea ce privește subvențiile, Daea a adăugat că peste 2,2 miliarde de euro sunt „în țară”, o cerere de restituire de mai bine de 310 milioane de euro fiind deja transmisă către Bruxelles.

„Referitor la fondurile europene la care dumneavoastră ați făcut vorbire, România are, la ora actuală, 2,225 miliarde (n.r. - euro) în țară, bani de la Uniunea Europeană (UE). Am transmis o cerere de restituire pentru lunile următoare încă de 313 milioane de euro. Vă asigur pe dumneavoastră și Guvernul României că toți banii pentru agricultură vor fi aduși în țară la timp, în așa fel încât fermierii să aibă sumele necesare, iar Guvernul să-și realizeze obiectivul de guvernare în această direcție”, a conchis Petre Daea.

Și totuși, în 2016, valoarea producţiei vegetale a crescut cu 5,3%

Potrivit INS, față de 2015, anul trecut, suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 1,5%, în timp ce producţia a crescut cu 8,3% faţă de anul precedent, datorită în principal creşterii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar), astfel: porumb boabe (+16,3%), ovăz (+12,3%), orz şi orzoaică (+7,5%), respectiv grâu (+3,8%). Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2016 reprezintă 46,4% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu, 39,2%.

În cazul plantelor uleioase, producţia a crescut cu 19,7%, datorită atât creşterii suprafaţei cultivate (+6,9%), cât şi randamentelor la hectar. Creşteri ale producţiei s‐au înregistrat la rapiţă (+45,4%) şi floarea-soarelui (+9,4%), iar la soia boabe s‐a menţinut la nivelul anului anterior.

În comparaţie cu anul 2015, valoarea producţiei vegetale a crescut cu 5,3% (45,15 miliarde lei), iar valoarea serviciilor agricole cu 3,5% (899,8 milioane de lei), în timp ce valoarea producţiei animale a anului 2016 a scăzut cu 2,4% (23,29 miliarde de lei), comparativ cu anul precedent.

Structura valorii producţiei anului 2016 nu a prezentat modificări semnificative, în comparaţie cu anul precedent. Ponderea producţiei vegetale a fost de 65,1%, ponderea producţiei animale, de 33,6%, iar serviciile agricole au avut o pondere de 1,3%.

În data de 30 iunie 2017, în urma publicării în Monitorul Oficial nr. 505 a Hotârării de Guvern nr. 434 pentru completarea art. 2 din Hotărârea nr. 208/2017 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii și schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de plată 2016, a fost efectuată plata sumei de 33.788.356,48 euro aferentă schemei de sprijin cuplat în sectorul vegetal - Campania 2016, pentru un număr de 11.091 fermieri.

Publicat în Cultura mare

Anual, nevoia de investiție în agricultura din România (domeniul subfinanțat) se cifrează la aproximativ 14-15 miliarde de lei, în condițiile în care pentru fermele autohtone sunt disponibile 37 de miliarde de lei, a declarat șeful Agricover Credit IFN, Robert Rekkers, în cadrul conferinței Risc de Țară COFACE, ediția a XIII-a.

Potrivit datelor agregate de CEO IFN-ului citat, mai bine de trei milioane de producători agricoli lucrează suprafețe variind între 40 și 50 ha. Din acest total, în viziunea lui Rekkers, peste 20.000 de fermieri au un apetit investițional bogat, ei investiind în tehnologie, în vederea creșterii productivității și în inputuri mai bune.

„Doar în pesticide și semințe, anual, se investesc cam un miliard de euro. În îngrășăminte – alt input – 700-800 de milioane de lei, iar în motorină – 700-800 de milioane de lei. La acestea mai socotim, anual, faptul că fermierii investesc în echipamente, utilaje, implemente, circa 2-2,5 miliarde de lei. De asemenea, ei investesc în achiziții de teren – pentru fermieri este foarte important să controleze suprafețele, în condițiile în care ei au în proprietate cam 10 la sută din teren, în medie, restul fiind arendă – acest demers fiind unul foarte important. Acolo, anual, se tranzacționează aproximativ100.000 ha pe an, multe cumpărate de străini, dar și de români, adică o piață de 1,5-2 miliarde de lei, în condițiile în care prețurile sunt în creștere”, a precizat fostul bancher. „În total, anual, nevoia de investiție în acest sector este de cam 14-15 miliarde de lei (...). În realitate, există bani suficienți pentru fermieri. În total, în 2017, sunt disponibile 37 de miliarde de lei pentru fermieri: bănci – 14 miliarde, IFN-uri – 7 miliarde de lei, credite-furnizor – 6 miliarde de lei, MADR (subvenție) – cam opt miliarde pe an, în fine, cash-flow-ul generat de fermieri – cam 2,2 miliarde de lei. Acesta este stocul disponibil pentru a finanța această nevoie anuală de a investi și de a deveni mai performanți”.

Datele vehiculate de Robert Rekkers relevă un total de 3,3 milioane de fermieri în România, în opinia sa, „prea mulți”. Profesionalizarea sectorului se vede abia în sectorul celor care lucrează peste 40 ha, sector care va cunoaște o dezvoltare în perioada următoare.

„Unde vedem un proces sănătos de consolidare și de comasare este în zona fermierilor care lucrează ca persoană fizică sau ca firmă peste 40 ha. Acolo, din ce în ce mai mult, se vede profesionalizarea, prezența de know-how și crește numărul de fermieri care lucrează peste 40-50 ha. Vorbim de cam 20.000 de fermieri, iar potențialul de creștere, spre 23.000-24.000 de fermieri care lucrează peste 40-50 ha.

De fapt, avem cam șapte milioane de hectare de teren arabil, disponibil pentru a fi lucrat în termeni de agricultură, din 13-14 milioane ha. Potențial există. Din ce în ce mai mult teren va fi lucrat cu aceste ferme de 40-50 ha, care lucrează cam șapte milioane ha. Dacă acest proces crește, ei vor fi din ce în ce mai activi, cu o productivitate mai mare în termeni de output și în termeni de valoare adăugată pentru economie”, a conchis Rekkers.

Din datele agregate de Zf, în urmă cu patru ani, țara noastră deținea o treime (33,5%) din numărul total de ferme din UE, în timp ce vecinii noștri polonezi ocupau cel de-al doilea loc (13,2 procente), majoritatea fermelor din cele două state fiind considerate gospodării de subzistenţă.

Cu privire la terenul agricol utilizat, cele mai mari procente au fost înregistrate de Franţa (15,9%), urmată de Spania (13,3%), respectiv de România - 7,5%.

Standardul de producţie în Uniunea Europeană (UE) a crescut cu aproape 56% între 2005 şi 2013, cu excepţia României, unde fermele au raportat o producţie medie de 3.300 de euro. Comparativ cu Olanda, unde fermele au o producţie de peste 300.000 de euro, mărimea economică medie a celor din România este de 92 de ori mai mică.

În nouă state membre UE, printre care şi România (68,7 la sută din numărul total de ferme) şi Ungaria (67,6 procente din numărul total de ferme), cele mai întâlnite dimensiuni economice ale fermelor le vizau pe cele cu o producţie sub 2.000 de euro.

Fermele din statele din vestul Uniunii Europene au tendinţa de a fi mai mari ca dimensiuni economice decât cele din ţările care au aderat după 2004, notează Eurostat.

Cele opt regiuni ale României figurează pe lista care include fermele cu o producţie sub 5.000 de euro. Regiunea cu cel mai mic nivel de producţie pe fermă (2.600 de euro) este sud-vestul Olteniei.

O caracteristică a fermelor foarte mici este reprezentată de faptul că ele sunt, adesea, gospodării de subzistenţă. La nivelul UE, peste 74 de procente din fermele foarte mici din punctul de vedere al producţiei consumau, în 2013, mai mult de jumătate din propria producţie, în timp ce aproape 43 la sută din fermele mici erau clasate în categoria de subzistenţă. Mai mult de 90% din fermele foarte mici din Letonia, România şi Slovenia sunt gospodării de subzistenţă, potrivit datelor Eurostat din 2013.

Totodată, România deține o parte importantă din forţa de muncă înregistrată la nivel european. Din cele 9,5 milioane de angajaţi în fermele din Uniunea Europeană, în 2013, în Polonia erau peste 20% din total, iar în România, 16,3%.

Tot la nivelul anului 2013, mai bine de jumătate din managerii fermelor mari din România aveau sub 35 de ani.

Conferința de Risc de Țară COFACE este organizată în parteneriat cu Ziarul Financiar și reunește aproximativ 350 de reprezentanți de prim rang din mediul de afaceri intern și internațional, academicieni și jurnaliști.

Publicat în Finantari

Cei care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) ar putea fi sunați direct de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și întrebați de acesta dacă subvențiile au ajuns la ei în timp util, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Informația nu a stârnit deocamdată nicio reacție mai consistentă (măcar) din partea presei specializate, în condițiile în care lui Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, i se pare totul cusut cu ață albă, o dovadă în plus, spune bosul fermierilor, că Daea ar putea fi dezinformat.

Am încercat să lămurim problema chiar cu ministrul de resort, însă șeful MADR nu a răspuns apelului telefonic, probabil ocupat cu transportul prin țară al unor colegi din presa agricolă, chiar cu mașina instituției. Nici „generalul” instituției subordonate de peste drum – APIA – nu a fost de găsit la telefon. Încercările noastre de a obține un punct de vedere vizavi de această informație inedită s-au afundat când inclusiv Alexandru Potor, secretarul de stat însărcinat cu problemele legate de agențiile de plăți, nu a dat curs demersului nostru jurnalistic.

Revenind la documentul de presă, o noutate în peisajul politic autohton (excepție făcând, bineînțeles, perioada de campanie electorală), prin intermediul acestuia, ministrul Petre Daea îi anunță pe fermieri, marți, 7 martie 2017, că trei zile mai târziu - în data de 10 martie 2017 – ar urma să înceapă plățile Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic, „conform calendarului stabilit”. Și asta în condițiile în care, anul trecut, guvernul tehnocrat plătea acești bani în august 2016, nu în martie.

„Pentru a se asigura că fondurile ajung la beneficiari, conform calendarului stabilit, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se informează personal, în mod aleator, contactând telefonic fermierii care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii”, se afirmă în comunicatul de presă al Ministerului Agriculturii. „Din discuțiile purtate astăzi, 7 martie a.c., cu fermierii îndreptățiți să primească aceste subvenții, i s-a confirmat faptul că sumele au început deja să intre în conturile beneficiarilor, cu trei zile înainte de data stabilită inițial. Facem precizarea că anul trecut (2016) acești bani au fost plătiți abia în luna august. Un exemplu în acest sens este un fermier din județul Brăila, care într-o discuție telefonică din cursul acestei dimineți cu ministrul Petre Daea, i-a comunicat că la ora 11.00 avea deja sumele transferate în cont”.

Menținând aceeași notă, avântul proletar al ministrului Daea a putut fi observat inclusiv în ședința de Guvern din data de 2 martie 2017. Faptul că se încurcă în detalii, chiar dacă, probabil, vrea să rezolve mult, a fost taxat inclusiv de către premierul Grindeanu. De această dată nu a mai fost vorba de neclarități, ci de un demers interpretabil în condițiile în care a fost diseminat către presă fără detalii suplimentare.

Sorin Grindeanu: Vă mulțumesc. Ultimul subiect pe care vreau să îl subliniez astăzi este unul legat de agricultură, dle ministru Daea, și anume de luna martie, o lună extrem de importantă, o lună în care trebuie să dăm subvențiile. Și eu nu mă îndoiesc că, pe finalul acestei luni, 31 martie, mare parte, o parte covârșitoare a subvențiilor care trebuie date către agricultori vor fi plătite aceste subvenții. Și cred că este o premieră, dar poate îmi spuneți dvs mai multe.

Petre Daea: Dle prim-ministru, primul obiectiv al programului de guvernare în agricultură este și rămâne acordarea la timp a subvențiilor pentru fermieri. După cum știți, am elaborat și aprobat toate actele normative necesare. Am înscris în bugetul Ministerului Agriculturii suma necesară pentru acordarea tuturor subvențiilor pentru fermieri. Ne-am organizat eliminând rămânerile în urmă privind controlul în teren. Am operaționalizat sistemul de prelucrare și procesare a datelor, am transferat la timp sumele de la Ministerul Finanțelor în contul APIA, printr-o colaborare perfectă între cele două ministere, Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor. Așa se face că pentru prima dată în România acordăm subvențiile începând cu data de 23 februarie anul acesta. Vă pot informa cu cifre exacte că, pentru 681.000 de fermieri, la această dată s-au procesat acte pentru 481.814 fermieri, ceea ce reprezintă 71%, cu o sumă totală de 48.138.374 de milioane euro. După cum afirmați dvs şi după cum există în sarcina ministerului, ca și grafic de derulare a subvențiilor, în data de 10 martie încep și subvențiile pentru zootehnie. Dle prim-ministru, anul trecut aceste subvenții s-au dat în iunie - iulie. Anul acesta fermierii iau banii când lucrările se execută în câmp. Este un respect al nostru față de efortul fermierilor și este un angajament politic pe care ni l-am asumat și pe care ni-l ducem la îndeplinire. Vreau să vă informez, dle prim-ministru, că pregătim anul de plată 2017, pentru că în agricultură anii agricoli nu se suprapun cu anii calendaristici, motiv pentru care am luat toate măsurile organizatorice, măsurile tehnice, de raționalizare a efortului uman, în așa fel încât în data de 1 martie au început depunerile de cereri, iar astăzi, la această oră, prin datele pe care noi le procesăm, în România s-au depus 6.020 de cereri, față de 2.490 cereri anul trecut, toată ziua. Până diseară mai este, sistemul lucrează, oamenii sunt la datorie, procesează cererile, într-un deplin respect față de fermierii români.

Sorin Grindeanu: Dle ministru, la 31 martie ce se întâmplă?

Petre Daea: Dle prim-ministru pentru mine ziua este exactă, sarcina de asemenea. Sper ca în 31 martie să avem numai situații neclare privind legătura între sistem, sistemul de aplicare, și situațiile concrete pentru fermierii din România.

Sorin Grindeanu: Adică lucruri puține.

Petre Daea: Foarte puține.

Sorin Grindeanu: Dacă sistemul lucrează așa cum ați spus dvs, mă aștept să fie foarte puține.

Petre Daea: Așa consider și eu și asigur Guvernul României că în acest proces de plată de verificare sunt o serie întreagă de calcule, pentru că România, agricultura țării românești, distribuie 89 de forme de sprijin. Este o muncă extraordinară, cu o aplicație bine pusă la punct, și când am spus că în sistem pot apărea unele sincope m-am gândit la capacitatea de exprimare a sistemului electronic pe care noi l-am pregătit, și nu am nicio îndoială că el nu ne va răspunde vizavi de interesul pe care îl avem și noi și Guvernul României. Avem toți banii, dle prim-ministru. Ne-ați pus banii în buget, este păcat să nu îi dăm la timp.

„Cred că este dezinformat. Am impresia că-l aburesc unul, altul... ”

Un veșnic combatant al politicilor „mestecate” la palatul din strada Carol I, nr. 2-4, bosul LAPAR, Laurențiu Baciu, a declarat pentru Revista Fermierului că i se pare ciudat demersul de a-i suna pe fermieri și a-i întreba dacă și-au încasat banii pe subvenții, dar mai ales laudele, în condițiile în care producătorii îl sună constant pe liderul Ligii și i se plâng că nu primesc subvenția.

El consideră că Daea ar putea fi dus de nas de subalterni și recunoaște că nici el nu a primit sprijinul financiar mult așteptat de toți agricultorii.

Totodată el denunță anumite manevre de culise. Acestea s-au concretizat nu demult prin îndemnul ministerial la adresa sa de a-i suna pe unii „producători agricoli” care jură că au banii deja în conturi. Bineînțeles, numerele de telefon erau deja pregătite.

„Pe mine care mă sună, toți plâng că (...) nu le intră banii (...); parcă-s eu ministru (...). Ministrul mi-a zis că le-a dat drumul (n.r. - banilor pentru subvenții). Mi-a dat într-o zi doi inși la telefon ca să confirme c-au primit banii. (...) Mi-au dat două numere de telefon, iar eu când am vorbit cu ei parcă erau trași la indigo în declarații. Când i-am întrebat ce suprafețe eu, amândoi au spus că nu știu... «Cred că vreo 11 hectare», a răspuns unul. Și celălalt a spus la fel, că nu știe ce suprafață are... «Cred că vreo 7 hectare». Am impresia că a fost cacealma. M-a indus ministrul în eroare. După aceea n-am mai găsit niciunul care să spună că da, a primit banii. Același Petre Daea mi-a mai spus: «Mamă ce bucuros sunt. Am reușit astăzi de mi-au intrat banii pentru subvenții». Parcă îi dăduse de două săptămâni! Ți-au intrat banii abia azi de la Finanțe?, mă gândeam. Sunt lucruri care se bat cap în cap. Cred că este dezinformat. Am impresia că-l aburesc unul, altul... (...) Mie nu mi-au intrat banii. Am văzut că au dat celor mici”, a precizat bosul LAPAR.

De Mărțișor, cu ocazia evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, la doar trei ore distanță de lansarea Campaniei 2017 de depunere a cererii unice de plată a subvențiilor, bosul APIA, Adrian Pintea, afirma că fermierii au respectat programările și invitațiile APIA, de aceea nu mai puțin de 1.700 de cereri erauînchise la nivel național.

„Profitând de data de 1 martie, dată la care APIA lansează campania de primire a cererilor aferente anului 2017, pot să vă spun că până la ora actuală, fiind doar trei ore de când s-a deschis această campanie, fermierii au înţeles mesajul nostru şi anume au respectat acele programări şi invitaţii, iar în cele trei ore deja avem peste 1.700 de cereri închise la nivel naţional. Fac un apel către toţi fermierii pentru a respecta acele programări astfel încât perioada 1 martie - 15 mai să fie perioada în care noi primim toate aceste cereri”, a precizat Adrian Pintea la evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, citat de Agerpres.

Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 pentru toate schemele de plată şi măsurile de sprijin din sectorul vegetal şi zootehnic a debutat miercuri, 1 martie, şi se va finaliza la 15 mai 2017, perioadă în care nu se aplică penalităţi.

Anul acesta, finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se va face numai în centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea documentului.

Potrivit datelor APIA, disponibile la data de 7 martie 2017, din cei 114.000 de beneficiari eligibili, la data de 7 martie 2017, banii „au plecat” spre 64.616 fermieri, în sumă de 35.277.495 euro.

Potrivit unei centralizări realizate de Prefectura Neamț, transmise Ministerului Agriculturii și citate de Agerpres, 50.421 de hectare de teren agricol din 57 comune au fost afectate de seceta din această vară, gradul de afectare al culturilor agricole fiind între 30% şi 100%.

„Această situaţie va sta la baza fundamentării unui act normativ care, printr-o schemă de ajutor de stat pentru compensarea urmărilor fenomenelor meteo nefavorabile, va veni în sprijinul producătorilor agricoli care au avut pierderi de venit cauzate de fenomenul de secetă. În elaborarea lucrării am beneficiat şi de sprijinul specialiştilor de la Camera Agricolă a judeţului, care au stabilit gradul de afectare a culturilor, au verificat şi validat procesele verbale întocmite de comisiile locale pentru situaţii de urgenţă”, a declarat prefectul Niculina Dobrilă într-un comunicat de presă.

Daune semnificative s-au înregistrat la porumb (circa 20.000 de hectare), peste 9.000 de hectare de floarea soarelui şi alte 5.000 de hectare de soia. S-au mai înregistrat pagube şi la cartofi, plante de nutreţ, legume, păşuni şi fâneţe naturale, livezi şi vii.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, preciza vineri, 30 septembrie 2016 la Timişoara, că producătorii agricoli care au fost afectaţi de secetă sau de îngheţul târziu din primăvara acestui an vor primi despăgubiri din partea Guvernului „către sfârşitul anului”, cuantumul acestora nefiind determinat în prezent, însă sunt peste 1 milion de hectare afectate la nivelul întregii ţări.

„Deocamdată acordăm un ajutor de minimis pentru reducerea preţului la energia electrică (pentru irigaţii n.red.), 30 de milioane de lei, şi către sfârşitul anului vom mai acorda o despăgubire. Sunt peste 1 milion de hectare afectate cu secetă şi îngheţ târziu, mai ales pe partea de secetă. E greu de precizat acum cuantumul despăgubirilor pe persoană, trebuie să vedem cât este procentul de afectare a culturilor şi de abia după aceea vom vedea care este procentul de despăgubire (individuală, n.r.)”, preciza șeful MADR.

Potrivit spuselor oficialului guvernamental, agricultorii au făcut deja paşii necesari obţinerii sprijinului guvernamental, fiind sesizate prefecturile şi constituite comisii de evaluare a pagubelor care au constatat gradul de afectare a culturilor la faţa locului, iar în prezent datele se transmit la minister.

Publicat în Știri interne

Producţiile de floarea-soarelui și de porumb sunt mai scăzute faţă de cele obţinute anul trecut în județul Olt, în condițiile în care seceta a afectat în proporţie de peste 60% cele două culturi, a precizat pentru Agerpres, şefului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Emil Marinescu.

Oficialul DAJ a precizat că se apropie de final recoltarea, iar producţia medie este de 1.093 kilograme la hectar la floarea-soarelui şi de 1.800 kilograme la hectar la porumb.

În 2016 a fost cultivată cu porumb o suprafaţă de 124.000 hectare, iar cu floarea-soarelui o suprafaţă de 54.000 de hectare. Producătorii agricoli mai au de recoltat porumbul de pe o suprafaţă de 23.000 de hectare şi floarea-soarelui de pe o suprafaţă de 3.100 de hectare.

Emil Marinescu a subliniat că, din cauza secetei, este dificilă pregătirea terenurilor şi a patului germinativ pentru culturile de toamnă, respectiv rapiţă şi grâu.

„Rapiţa trebuia deja semănată până la această dată, dar terenul s-a pregătit foarte greu, s-a intrat de mai multe ori pe terenuri cu utilajele, cu costuri mai mari. Până acum, din cauza secetei, din suprafaţa de 23.000 de hectare pe care fermierii vor să cultive rapiţă a fost însămânţată numai o suprafaţă de 2.914 hectare. Şi la grâu situaţia este similară, se pregăteşte terenul foarte greu, costurile sunt mai mari. E o mare problemă pregătirea patului germinativ din cauza secetei prelungite”, a afirmat Marinescu.

Anul trecut, în Olt, producţia medie de porumb la hectar a fost de aproximativ 3.000 de kilograme iar cea de floarea soarelui de circa 1.400 kilograme la hectar.

Publicat în Cultura mare

Care sunt oportunitățile de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc, asta urmează să afle producătorii agricoli, dar și sătenii din comuna Vâlcelele, județul Călărași, cu ocazia sărbătoririi Zilei Fermierului Călărășean, eveniment care va avea loc începând cu ora 11 la Hanul Fermierilor de la Ferma Ivănești.

„Ziua Fermierului Călărășean”, ediția a X-a, de sâmbătă, 10 septembrie 2016, face parte din seria manifestărilor în care Radio Antena Satelor este implicat pentru a fi alături de ascultătorii săi și a marca, si în acest fel, cei 25 de ani puși în slujba locuitorulor de la sate și agriculturii românești.

Cu aceasta ocazie, cei interesați sunt invitați să participe la dezbaterea cu tema „Oportunități de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc”, care va avea loc de la ora 11:00, la Hanul Fermierilor, Ferma Ivănesti, județul Călărași. De la ora 14 vor avea loc manifestările dedicate sărbătoririi fermierilor și sătenilor în Comuna Vâlcelele.

Radio Antena Satelor împlinește anul acesta 25 de ani  de existență pe piață media, singurul post dedicat în exclusivitate mediului rural, dezvoltării agriculturii și promovării celor mai autentice valori ale poporului român, tradițiile și cântecul popular.

Publicat în Eveniment

Față de datele prezentate la Afumați de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în data de 4 august 2016, ocazie cu care acesta raporta în fața fermierilor din LAPAR o suprafață de circa 136.000 ha afectate de secetă, la doar cinci zile distantă, totalul suprafețelor calamitate s-a dublat și mai bine, atingând în acest moment aproximativ 300.000 ha, conform precizărilor șefului MADR.

În plus, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc în data de 9 august 2016 la sediul Ministerului Agriculturii, Irimescu a mărturisit că, în situații de criză, cum este și cazul secetei, Fondul Mutual ar fi fost de un real ajutor.

Potrivit afirmațiilor oficialului guvernamental, cele mai afectate județe sunt cele din sudul țării și din nordul Moldovei.

„În acest moment avem transmise la Ministerul Agriculturii peste 300.000 ha calamitate. În ultima vreme s-au notificat mult mai multe. Fondul Mutual era foarte bine să-l avem. Avem proiectul de lege și sperăm ca, până la sfârșitul acestui an, măcar să fie asigurate condițiile pentru stabilirea unui Fond Mutual. Cele mai afectate de secetă sunt sudul țării și nordul Moldovei. Cea mai afectată cultură este cea a porumbului, dar și cea a florii-soarelui”, a precizat șeful ministerului de resort.

În urmă cu aproape o săptămână, la Conacul Stolnicului Cantacuzino, locație unde s-a desfășurat reuniunea „În dialog cu agricultorii și fermierii”, eveniment la care premierul tehnocrat al României, Dacian Julien Cioloș, recunoaște că s-a „autoinvitat”, acesta îi îndemna pe producătorii agricoli să apeleze cu încredere la Fondul Mutual, în condițiile în care pierderile de producție cauzate printre altele și de secetă nu pot fi rezolvate doar prin subvenționare parțială, acoperirea costurilor sau pierderilor.

pacea de la AfumatiPremierul recunoaștea la întâlnirea de la Afumați că vrea ca Fondul Mutual să fie funcțional chiar de anul acesta.

„Legat de secetă. (...) Problema cu pierderile de producție în fiecare an din cauza secetei și din cauza altor fenomene naturale, nu se va putea rezolva doar prin subvenționare parțială, prin acoperirea costurilor, a pierderilor. Eu vă recomand cu foarte mare căldură și cu insistență, folosiți instrumentul pe care l-am pus în Politica Agricolă Comună (PAC), împotriva multora, cel cu Fondul Mutual și dovediți-vă în primul rând dumneavoastră că puteți face mai mult decât să fiți o organizație de reprezentare a intereselor agricultorilor în raport cu autoritățile publice, că puteți dumneavoastră să vă asumați gestiunea parțială a unor lucruri și veți avea și sprijin din partea statului și sprijin bugetar. (...) Modificăm legislația cum credeți de cuviință, numai să putem să-l facem și să începem să-l facem de anul acesta. (...) Haideți să-l facem anul acesta, ca să fie făcut, și vom trage concluziile după doi-trei ani, dacă el funcționează sau nu. Dar așa cum funcționează în altă parte, el poate să funcționeze și aici. Veți vedea că asta va rezolva multe probleme”, a afirmat prim-ministrul Cioloș.

În ceea ce priveşte sumele care vor fi alocate pentru despăgubirea producătorilor ale căror culturi au fost afectate de secetă, şeful MADR a subliniat că anul trecut s-a cheltuit doar jumătate din suma prevăzută.

„Anul trecut a fost prevăzută o sumă de 400-500 de milioane de lei, dar în final s-a ajuns la 300 de milioane de lei şi s-a plătit aproape jumătate din suma respectivă pentru că s-au cerut anumite condiţii”, a precizat Irimescu.

Potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii, la data de 2 august 2016, situația estimativă a culturilor afectate de secetă releva o suprafață totală afectată de circa 136.000 ha în județele Constanța și Olt. Conform documentului, culturile afectate sunt porumbul, floarea-soarelui și plantele de nutreț, gradul de afectare de 30-70 la sută fiind confirmate chiar de către ministrul tehnocrat Irimescu. Județele în care producătorii agricoli au înștiințat primăriile în vederea convocării consiliilor locale pentru situații de urgență sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Neamț, Bacău, Galați, Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Buzău, Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea.

Conform legislației în vigoare, centrul operativ pentru situații de urgență organizat la nivelul MADR monitorizează și evaluează permanent efectele diferitelor incidente de mediu (inclusiv seceta) asupra culturilor agricole, prin solicitarea de situații centralizate, la nivel de județ, întocmite de către Comitetele locale pentru situații de urgență/Comitetele județene pentru situații de urgență. Totodată, toate informațiile privind starea de vegetație a culturilor agricole sunt comunicate de Administrația Națională de Meteorologie, care informează asupra ariei de răspândire a fenomenelor meteo care afectează culturile agricole.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafațe sunt 130.000 ha afectate în proporție de 30-70 la sută. Rămâne însă să vină toate solicitările. În nordul țării este secetă foarte serioasă și încă n-au ajuns de acolo solicitările. Ne așteptăm la suprafețe mult mai importante”, preciza ministrul de resort la finele conferinței de la Afumați.

Publicat în Știri interne