Afişez elemetele după tag: producători agricoli - REVISTA FERMIERULUI

Potrivit anunțului făcut marți, 10 septembrie 2019, de șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Mureş, Ioan Rus, pentru al treilea an consecutiv, fermierii mureșeni au înregistrat cele mai mari producţii din istorie la grâu şi rapiţă, iar previziunile în cazul culturilor de toamnă, cum sunt floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi porumbul, sunt peste nivelul ultimilor trei ani, consideraţi cei mai buni ai agriculturii județene.

Conform precizărilor directorului DAJ Mureș, fermierii mureșeni au înregistrat cea mai mare producţie de grâu, cu o medie pe hectar de 5 109 kilograme, dar și că au existat producători care au atins şi peste 7 300 kilograme la hectar. El a adăugat că au existat și producţii bune la rapiţă, peste 3 000 kg/ha și preconizează randamente la porumb de peste 7 500-8 000 kg/ha.

Potrivit datelor puse la dispoziția presei de DAJ Mureş, de pe cele 29 813 hectare cu grâu s-a obţinut o producţie de 152 326 de tone, cu o medie de 5 109 kilograme la hectar, fiind trei producători care au obţinut producţii de peste 7 000 -7 300 de kilograme la hectar, la rapiţă, pentru ulei de pe cele 7 541 hectare s-a obţinut o producţie de 22 662 de tone, cu o medie de 3 005 kilograme la hectar, cinci fermieri obţinând între 3 000 şi 4 000 de kilograme la hectar.

La secară, de pe 252 hectare s-a obţinut o producţie de 668 de tone, la triticale, de pe 2 613 hectare s-au obţinut 13 569 tone, iar la orz, de pe 3 055 hectare,  s-au obţinut 16 115 tone etc.

Ioan Rus a arătat că, în ciuda vremii secetoase din ultimele luni, se estimează o producţie cel puţin la nivelul celei de anul trecut. La floarea-soarelui se estimează o producţie de peste 4 000 de kilograme la hectar, iar la sfeclă de zahăr între 70 000 şi 77 000 de kilograme la hectar.

Publicat în Piata agricola

Chiar dacă ploile din ultimele zile i-au încetinit pe fermierii germani la culesul grâului, valurile de căldură au permis producătorilor agricoli din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Polonia să facă progrese rapide cu recoltarea.

Agricultorii din cele patru state menționte mai sus ar urma să strângă în silozuri o cantitate mai mare de cereale faţă de anul trecut, când seceta a afectat culturile.

În Franţa, cel mai mare producător de grâu din UE, recoltarea este aproape încheiată, fermierii estimând producţii ridicate. Ministerul Agriculturii din Hexagon a revizuit în creştere estimările privind recolta de grâu moale la 38,2 milioane de tone - cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani şi cu 12% mai mult decât anul trecut.

Analiştii se aşteaptă la aproximativ 39 de milioane de tone, a doua mare recoltă record din istorie.

„Grâul a fost deja recoltat, au mai rămas câteva mii de hectare în zonele de coastă. Unele persoane de pe piaţă se aşteaptă la o recoltă de 39,50 - 40 de milioane de tone”, a declarat un trader pentru agenția Reuters, citată de Agerpres.

În cazul Germaniei, cel de-al doilea mare producător de grâu din UE, traderii estimează că peste 85% din suprafaţa însămânţată cu grâu a fost recoltată.

„Valurile de căldură au permis fermierilor să facă progrese fantastice cu recoltarea grâului, dar acum ploaia afectează unele zone din nordul Germaniei, în special landul Schleswig-Holstein. A plouat acolo, săptămâna trecută, aproape în fiecare zi. Dacă nu va reveni soarele săptămâna viitoare, s-ar putea înregistra pierderi”, trage un semnal de alarmă un analist din piață.

El estimează că fermierii din Germania vor recolta 23-23,5 milioane de tone, în creştere cu 15% faţă de 2018.

Marea Britanie, al treilea mare producător de grâu din UE, a început recoltarea şi se aşteaptă la cea mai mare recoltă de grâu din 2015 până în prezent, o evoluţie salutată de fermierii din Regatul Unit, afectaţi de incertitudinile privind Brexitul.

„Vor exista temeri privind calitatea, mai ales că la sfârşitul săptămânii a plouat mult. Ne aşteptăm la o producţie de grâu de 15,2 - 15,5 milioane de tone, faţă de 14 milioane de tone, anul trecut”, a declarat Jack Watts, consilier la National Farmers Union. „Calitatea este, într-adevăr, importantă anul acesta, deoarece ne pregătim de Brexit. Traderii sunt nervoşi în legătură cu vânzarea grâului britanic pe piaţa din Europa, până când nu vor avea mai multe informaţii privind calitatea”.

Marea Britanie ar urma să părăsească UE în 31 octombrie, dată după care vor fi impuse tarife vamale la exporturile spre blocul comunitar dacă nu va exista un acord de retragere.

În Polonia, recoltarea grâului s-a realizat pe aproximativ 70% din suprafaţa cultivată, a informat Wojtek Sabaranski, analist la Sparks Polska.

„Ploile locale au încetinit puţin recoltarea, dar nu este o problemă majoră. Estimez o producţie de 10,7 milioane de tone anul acesta, în creştere cu 8% faţă de anul trecut”, a conchis Sabaranski.

Până la acest moment, niciun oficial român, producător agricol sau reprezentant al vreunei organizații de producători autohtonă nu a făcut vreun comentariu cu privire la estimările privind producția de grâu a României.

Publicat în Piata agricola

Conform spuselor directorului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu, recolta de grâu obţinută în acest an de producătorii agricoli din judeţul Olt este comparabilă cu cea obţinută anul trecut, iar calitatea nu a fost afectată de precipitaţiile abundente din iunie.

Drăghicescu a adăugat că fermierii sunt în plină campanie de recoltare la grâu, orz, rapiţă şi mazăre, iar în unele cazuri producţiile obţinute sunt mai bune faţă de cele din anul 2018.

Grâul a fost recoltat pe o suprafaţă de 11.000 de hectare, din suprafaţa totală de 115.200 de hectare, orzul a fost recoltat pe 12.000 de hectare din totalul de 14.500, rapiţa pentru ulei a fost recoltată pe o suprafaţă de 2.150 de hectare din cele 4.350 de hectare, iar mazărea a fost recoltată pe 1.200 hectare din 3.600 hectare.

Anul trecut, la finalul campaniei de recoltare, producţia medie de grâu la hectar a fost de 4,8 tone.

Publicat în România Agricolă

Cuantumul de 1.000 de euro/ha acordat până în prezent (conform HG 108/2019) reprezintă aproximativ 10% din totalul cheltuielilor, fiind un procent insuficient pentru susținerea cheltuielilor legate de tehnologiile aplicate în cultivarea usturoiului, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de act normativ, publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform propunerii de modificare a art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului (HG) 108/2019, producătorii agricoli s-au adresat ministerului de resort pentru găsirea unor soluții de creștere a valorii sprijinului financiar, reclamând cheltuielile mari privind achiziția de semințe, forța de muncă, input-uri, utilajele agricole folosite etc.

„În cadrul întâlnirilor cu cultivatorii de usturoi, la care au participat și formele asociative reprezentative ale acestora, s-au realizat analize și calcule privind cheltuielile și veniturile rezultate din această cultură, reieșind necesitatea unui sprijin mai mare de la bugetul de stat, în sensul creșterii cuantumului de la 1.000 euro/ha la 3.000 euro/ha reprezentând contravaloarea în lei de 13.950 lei/ha, noul sprijin venind în susținerea și menținerea culturii de usturoi în zonele cu tradiție, precum și înființarea de noi suprafețe, crescând în acest fel interesul fermierilor pentru accesarea acestui program”, se mai menționează în documentul citat anterior.

Ca atare, sprijinul acordat fermierilor pentru cultura usturoiului urmează să fie majorat de la 1.000 de euro/ha la 3.000 de euro/ha.

La sfârșitul lunii februarie, Guvernul Dăncilă acorda un sprijin de 1.000 de euro/ha pentru cultura usturoiului, în limita unui buget de două milioane de euro.

După intrarea în vigoare a actului normativ, în program s-au înscris aproximativ 159 de beneficiari, cu o suprafață de aproximativ 119 ha, iar prin HG 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control a acesteia, se preconiza înscrierea a aproximativ 2.000 de beneficiari cu o suprafață totală de aproximativ 2.000 ha, constatându-se că scopul actului normativ nu a fost îndeplinit.

În România, suprafața cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.974 de hectare, obținându-se o producție de 55.673 tone.

Majoritatea suprafețelor sunt exploatate de către micii fermieri constituiți în ferme de familie.

În perioada 2010-2017, trendul general al producției a fost descrescător. În anii 2016 și 2017, producția de usturoi a înregistrat un declin. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producția de usturoi a scăzut cu 11,5 mii tone.

Județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu usturoi sunt: Botoșani, Dolj, Iași, Mehedinti, Suceava, Teleorman, Timiș.

În urma analizei datelor comunicate de direcțiile pentru agricultură județene, a rezultat o suprafață medie a exploatației de 0,22 ha. Circa 62% din totalul exploatațiilor cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0.004 ha și 1 ha.

La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kg, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezinta 2,2 kg, respectiv 1,41 % din consumul total de legume.

Publicat în Știri interne

Foto credit: Florin Barbu

Vești bune vin astăzi de la comisiile parlamentare reunite pentru buget-finanțe, în condițiile în care membrii acestora au votat pentru majorarea nivelului subvenţiilor acordate producătorilor agricoli cu aproape 5% faţă de 2018, până la un total de 1,951 miliarde de lei.

În plus, cuantumul alocat din credite bugetare proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 reprezintă 17,85 miliarde de lei (+11,32%).

Bugetul alocat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a primit marţi, 12 februarie 2019, raport favorabil din partea parlamentarilor celor două comisii reunite, cu 18 voturi pentru şi 11 voturi împotrivă.

„În grila de buget a Ministerului Agriculturii, toate prevederile de acolo sunt în baza programelor pe care le-am instituit, le-am aprobat și pe care le derulăm în agricultură. Este un buget al sprijinului producătorilor agricoli și al investițiilor. 51.9% din valoarea bugetară (n.r. - al Ministerului Agriculturii) este repartizată pentru sprijinul producătorilor agricoli. Ca obiectiv fundamental pentru agricultură a țării este să dăm subvențiile la timp și să accesăm fonduri europene”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în comisiile reunite.

Proiectul a rămas nemodificat față de forma propusă de Executivul de la București, inclusiv cele două amendamente acceptate în Comisiile reunite de Agricultură din Parlament. Vorbim de două amendamente ale PSD pentru suplimentarea unor departamente ale Ministerului Agriculturii prin diminuarea bugetului pentru alte domenii din cadrul ministerului.

„Se propune suplimentarea cu suma de 14.571.000 lei a creditelor de angajament și a creditelor bugetare prevăzute în Anexa 3/22/02 la bugetul Ministerului Agriculturii, Capitolul 83.01 -Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare, Active financiare, Active fixe, Construcții, mașini, echipamente, mijloace de transport”, prevede unul dintre amendamentele propuse de PSD și adoptat de membrii comisiilor. Pentru suplimentarea acestuia se propune diminuarea sumei de 14.571.000 lei din transferuri către instituții publice.

Petre Daea, ministrul Agriculturii, a precizat că bugetul pentru anul în curs are prevăzut pentru investiţii un procent de 38,91% din suma totală alocată, respectiv 51,9 la sută pentru susținerea producătorilor agricoli.

Instituția citată are la dispoziție pentru acest an un buget de 22,86 miliarde de lei. Vorbim practic de o majorare de circa 15% faţă de execuţia preliminată pentru anul 2018, de 19,91 miliarde de lei, fondurile urmând să fie alocate programelor pentru dezvoltarea agriculturii şi mediului rural, pescuitului şi afacerilor maritime.

Cu privire la perioada următoare (2020 şi 2021), bugetul ministerului de resort este estimat la 18,69 miliarde lei, respectiv 18,49 miliarde lei, însă acesta va creşte semnificativ pentru 2022, sumele prevăzute fiind de 30,62 miliarde de lei.

La rândul lor, creditele de angajament în 2019 reprezintă 23,92 miliarde de lei, în scădere cu 7,55% faţă de anul anterior.

Cheltuielile curente bugetare sunt estimate la 22,83 miliarde de lei în 2019, cu 14,33% mai mult faţă de anul anterior, în timp ce cheltuielile de personal ajung la 667 milioane de lei, cu 8,84% mai mult faţă de alocarea din anul anterior.

Publicat în Știri interne

Într-o emisiune televizată, transmisă de postul național, miercuri, 30 ianuarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a afirmat că din totalul fermierilor eligibili la plata subvenției au rămas doar 130.000, suma aproximativă din plățile directe care au intrat în conturile producătorilor agricoli apropiindu-se de 1,8 miliarde euro.

Într-o singură zi, a adăugat Daea, s-au calculat subvenții de peste șapte milioane de euro.

Totodată, el a reiterat ideea că fermierii trebuie să-și primească la timp banii, astfel încât să contracareze efectele agrometeo nedorite manifestate asupra culturii de grâu.

„Eu din trei în trei ore ştiu ce se întâmplă în România. Azi s-au calculat (n.r. - subvenţiile) pentru 1.120 de fermieri; s-a dat o sumă de 7,3 milioane euro. S-a ajuns la a se da la 732.414 fermieri suma de 744,91 milioane euro. Practic, mai avem pentru circa 130.000 fermieri ca să dăm toate plăţile, vorbesc de plata regulară, de restul de plată. Până la această dată, cu suma pe care am dat-o ca fiind avans, ne apropiem de 1,750 miliarde euro pe care i-am dat fermierilor români, pe care-i merită şi pe care trebuie să-i dăm la timp, pentru că uitaţi-vă ce e afară! (...) Grâul încă nu a răsărit pe toate suprafeţele din România. Suntem foarte atenţi la factorii climatici, să vedem cum evoluează, cum se manifestă, pentru a şti ce să facem. Iar fermierului poţi să-i porţi grija doar să-i dai banii, să nu blochezi, să dai aceşti bani pentru că-i merită, sunt drepturile lor”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Cu privire la subiectul producătorilor agricoli aflați în procesul de control, Petre Daea a mai spus că sunt unii fermieri în anumite situaţii care trebuie clarificate. În opinia sa, este mai bine să se întârzie o zi - două, decât ca fermierii în cauză să fie scoşi de la plată sau să fie puşi să dea bani înapoi.

„Este o procedură anume ce trebuie respectată de la Comisie. Pentru că, dacă nu respecţi, îţi ia banii înapoi, or, noi nu avem asemenea cazuri până la această dată. Trebuie să fim riguroşi, să dăm banii cum trebuie, după regulile pe care le-a impus Uniunea Europeană, pentru că de acolo luăm banii. Pentru că suntem verificaţi, ne verifică experţi de la Uniunea Europeană, sunt sisteme de control foarte exacte şi trebuie să le aplicăm fără niciun fel de probleme. Sunt cazuri de fermieri ce sunt în anumite situaţii de clarificare pentru luarea acestor subvenţii. Le-am spus-o foarte clar şi acesta este modul de lucru la instituţiile din cadrul Ministerului Agriculturii, respectiv l-am stabilit la cele două agenţii care se ocupă de acest domeniu, că mai bine întârziem o zi - două să clarificăm lucrurile decât să-l scoţi pe fermier din calcul sau să-i dai banii şi apoi să fii obligat să-i iei banii, pe care ei i-au introdus în activitate. Suntem foarte atenţi, foarte riguroşi din acest punct de vedere şi se munceşte foarte mult pentru realizarea acestui obiectiv”, a explicat şeful MADR.

Fondurile europene, motiv de creștere a productivității

Dacă suprafața totală cultivată cu cereale în 2018 nu fluctuează foarte mult față de cea din 2008, nivelul producțiilor din România este aproape dublu, a afirmat, în aceeași zi, Mihaela Hunca, expert sectorul agricol al UniCredit Bank, cu ocazia congresului anual APPR „Fermieri pentru fermieri”, în urma agregării statisticilor DG AGRI. 

„Principalele motive care susțin această creștere sunt absorbția de fonduri europene destinate agriculturii, creșterea gradului de tehnologizare, dar și îmbunătățirea tehnologiilor de cultură, respectiv majorarea numărului de ferme mari, cu suprafețe de teren agricol comasate”, a afirmat angajata UniCredit.

Datele Eurostat confirmă că, în 2018, România a avut o producție totală de cereale de 31,89 milioane de tone. Reprezintă circa 11 la sută din totalul obținut la nivelul Uniunii Europene. Asta ne plasează pe locul al III-lea, după Franța și Germania.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de 20.000 de tone de gunoi de grajd provenite de la producătorii agricoli individuali din sate şi comune ar urma să fie achiziționate de fermierii maramureşeni în vederea amendării suprafeţlor de teren destinate culturilor cerealiere, legumicole, dar şi plantelor tehnice, conform vocilor autorizate ale asociațiilor de fermieri.

„Estimăm că vom achiziţiona, direct de la fermierii individuali sau de la micile ferme, aproximativ 20.000 de tone de gunoi de grajd pentru a-l răspândi apoi pe suprafeţele de teren care au fost arate în toamnă, iar pe lângă amendamentele care urmează a fi administrate culturilor pe durata verii, avem nevoie şi de gunoi de grajd pentru a îmbunătăţi calitatea solului. Gunoiul de grajd se pretează foarte bine la culturile legumicole, unele culturi cerealiere, îndeosebi porumb, sfeclă, floarea-soarelui, un amendament natural foarte bun, de care pământul are nevoie, şi ne bucurăm că încă mai avem de la cine să cumpărăm”, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Fermierilor „Maramureş”, Ioan Pricop.

Gunoiul de grajd va fi transportat de la gospodăriile ţărăneşti pe terenurile agricole cu ajutorul tractoarelor, în cursul lunilor ianuarie şi februarie, a adăugat șeful fermierilor maramureșeni, citat de Agerpres.

„Cred că, până la sfârşitul lunii februarie, vom putea împrăştia pe culturi întreaga cantitate. Avem acum şi un mare avantaj, zăpada, şi cred că ne va fi de mare ajutor când, la topire, solul va absorbi, odată cu apa, şi sucul rezultat din gunoi. Din păcate, prea puţini fermieri mai folosesc gunoiul de grajd, majoritatea s-au îndreptat numai spre amendamente pentru a ajuta solul, însă pentru a avea culturi bogate avem nevoie şi de acest amendament natural, foarte folosit până în anul 1989”, a afirmat Pricop.

O tonă de gunoi de grajd a fost achiziţionată de fermieri de la producătorii individuali la preţul de 200 de lei.

Producătorii agricoli din judeţ activează în peste 40 de asociaţii, care acoperă domeniile zootehniei, legumiculturii, pomiculturii, turismul rural, plantele tehnice şi cerealiere şi produsele tradiţionale.

Reprezentanţii DADR spun că aproximativ 75 de procente din terenul agricol rural din cele 90.000 ha teren agricol este folosit de fermieri sau de persoane individuale.

Publicat în Știri interne

Câștigătoarea licitației organizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în vederea acordării unor servicii de consiliere producătorilor agricoli pentru înfiinţarea şi dezvoltarea formelor asociative este Egis România, valoarea contractului fiind de aproape 16 milioane de lei.

Conform anunţului de atribuire publicat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), obiectul contractului îl constituie achiziţia serviciilor de consiliere pentru înfiinţarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăţi cooperative agricole/cooperative agricole/grupuri de producători în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, şi dezvoltarea acestora prin întocmirea de planuri de afaceri.

Contractul a fost atribuit prin licitaţie deschisă pe criteriul cel mai bun raport calitate-preţ şi nu intră sub incidenţa acordului privind contractele de achiziţii publice.

La licitaţie a fost depusă o singură ofertă, care a fost declarată admisibilă, operatorul economic căruia i-a fost atribuit contractul fiind Egis România. Valoarea finală a contractului a fost de 15.914.496 de lei.

Contractul poate fi subcontractat şi este legat de un proiect/program finanţat din fonduri comunitare, respectiv din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) 2014-2020.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de opt tone de porumb boabe la hectar au obținut, în medie, în acest an, fermierii olteni, chiar dacă recoltatul nu a fost definitivat decât pe o treime din suprafața însămânțată, randamentul intermediar înregistrat fiind semnificativ mai mare decât cel din anii precedenți, relevă datele unui raport al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Olt, prezentate marţi, 18 septembrie 2018, de directorul general al instituţiei, Dragoş Drăghicescu.

Potrivit acelorași date, până la această oră, de pe suprafața recoltată s-a obținut o cantitate totală de porumb boabe de 292.000 de tone, în condițiile în care campania de cules continuă.

Producătorii agricoli recoltează în această perioadă şi floarea-soarelui, cultură în cazul căreia randamentul mediu pe hectar este de 3,1 tone. Până în prezent, floarea-soarelui a fost recoltată de pe mai mult de 80% din suprafaţă.

Drăghicescu a mai precizat că după campania agricolă de vară, judeţul Olt se clasează printre primele zece din ţară din punctul de vedere al randamentului la hectar la principale grupe de culturi.

În 2018, în judeţul Olt, cea mai întinsă suprafaţă - 128.900 de hectare - a fost cultivată cu grâu, producţia medie la finalul campaniei de recoltare fiind de 4,8 tone pe hectar, iar cantitatea totală obţinută fiind de aproximativ 618.720 de tone.

Pentru anul viitor, producătorii agricoli au decis să semene grâu pe circa 126.000 de hectare, această cultură urmând să fie cea mai întinsă.

Publicat în Cultura mare

Producătorii agricoli din judeţul Olt au reuşit să recolteze grâul de pe o suprafaţă de 105.200 de hectare (85% din suprafaţă), iar producţia medie la hectar este de 4,9 tone, au anunțat voci autorizate ale Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ).

Fermierii din judeţ au obţinut o recoltă bună din punct de vedere calitativ, grâul putând fi valorificat pentru panificaţie, iar cantitativ producţia este uşor mai scăzută faţă de anul trecut.

La finele acestei săptămâni, întreaga suprafață va fi recoltată, potrivit estimărilor șefiei DAJ Olt, pentru că, din suprafaţa totală de aproape 129.000 hectare cu grâu, s-a recoltat deja materia primă de pe 105.200  de hectare.

Fermierii au încheiat deja recoltatul orzului, producţia medie fiind de cinci tone pe hectar, urmând a se finaliza şi recoltarea rapiţei, în câteva zile. La rapiţă producţia medie a fost de 2,38 de tone pe hectar, mai mică faţă de anul precedent, în contextul ploilor abundente din ultimele două luni, care au afectat în special rapiţa şi mazărea.

Deşi au afectat producţia la rapiţă şi mazăre, mai spun cei din DAJ Olt, acestea au fost benefice pentru culturile de floarea-soarelui şi porumb.

Publicat în Cultura mare
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista