În ianuarie a.c., față de luna decembrie 2018, cel mai mare nivel de creștere a prețurilor a fost plasat de Institutul Național de Statistică (INS) în dreptul cartofilor, cu nu mai puțin de 10,02 procente.

Majorări semnificative de preț au fost consemnate şi în cazul altor legume şi conserve de legume, potrivit datelor publicate miercuri, 13 februarie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe de altă parte, mierea şi fasolea boabe s-au ieftinit în prima lună a acestui an, preţurile fiind în scădere cu 0,13% şi, respectiv, 0,05%.

Statisticile Federaţiei Națonale „Cartoful” spun că, în 2018, au fost înregistraţi la APIA pentru a beneficia de subvenţii 38.000 de hectare cultivate cu cartofi (de consum, sămânţă, pentru industrie), faţă de aproximativ 60.000 de hectare în urmă cu trei ani.

Pentru anul în curs, încă din 2018, estimările erau pesimiste.

„Până acum, la cartofii de toamnă producţia se anunţă foarte slabă din cauza secetei. Dar vom vedea, totul depinde de vreme. Însă s-au scumpit sămânţa şi motorina, iar noi am rămas cu preţurile la fel. Nu am semnat încă contractele pentru 2019, dar este posibilă o creştere de preţ”, preciza pentru presa de specialitate, în noiembrie 2018, Peter Laszlo, unul dintre cei mai mari cultivatori din România.

În 2017, fermierii români au cultivat cartof pe o suprafaţă de 168.000 de hectare, de pe care au realizat peste 3,1 milioane de tone.

Preţurile de consum s-au majorat cu 0,8 puncte procentuale în ianuarie 2019, comparativ cu luna decembrie a anului trecut, în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 3,3%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 3,77%, a mărfurilor nealimentare cu 3,29% şi a serviciilor cu 2,71%, conform acelorași date ale INS.

Publicat în Piata agricola

Potrivit anunțului făcut marți, 12 februarie 2019, de Agenția de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), plăţile pentru cei 51.123 de fermieri din eşantionul de 51.537 producători selectaţi la controlul prin teledetecţie (Campania anului de cerere 2018) pentru care s-au finalizat toate activităţile procedurale vor demara tot marți, 12 februarie a.c.

Prin intermediul unui comunicat de presă remis la redacție, APIA face precizarea că diferenţa de 414 fermieri din acest moment prezintă erori care sunt în curs de soluţionare.

Plăţile aferente acestor fermieri se vor realiza în următoarele 10 zile, după finalizarea tuturor controalelor administrative.

Publicat în Finantari

România a primit de la Comisia Europeană (CE) în luna ianuarie a.c. 807,5 milioane de euro, fonduri destinate agriculturii, a anunțat miercuri, 9 ianuarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, la începutul ședinței săptămânale de guvern.

De asemenea, tot pentru acest sector, țara noastră urmează să mai primească de la UE 452 de milioane de euro.

„Am ajuns cu rata de absorbție a fondurilor europene la media UE. Conform datelor Comisiei Europene, la sfârșitul anului 2018, România are o rată de absorbție totală de 26%, iar media UE este de 27%. În primele zile ale anului, România a primit de la Comisia Europeană 807,5 milioane de euro, fonduri acordate fermierilor. Urmează să primim la începutul lunii februarie încă 452 de milioane euro, ceea ce înseamnă, în total, 1,2 miliarde de euro, bani acordați agriculturii României, de la UE”, a declarat premierul.

Conform datelor transmise de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în 3 ianuarie 2019, nu mai puțin de 6,33 miliarde de euro au reprezentat absorbția fondurilor europene pentru agricultură pe anii 2017 – 2018.

În 2017, plățile efectuate au fost de 3,33 miliarde de euro din fonduri europene destinate agriculturii. Tot atunci, România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene: în lunile martie și august la accesarea sumelor din FEGA și în trimestrul al doilea la accesarea sumelor din FEADR.

Anul trecut, țara noastră a efectuat plăți de peste 3 miliarde de euro, după cum urmează: FEGA - plăți de 1,79 miliarde de euro (99,61% din program), FEADR - plăți de 1,2 miliarde de euro, FEPAM - plăți 35 de milioane de euro. Aici pot fi contabilizate și plățile pentru campania 2018 începută la 16 octombrie 2018, de 1,66 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Dintr-un total de 8.600 de solicitări de finanţare depuse online pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi non-agricole în mediul rural prin intermediul subMăsurilor 6.2 şi 6.4 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), cu o valoare totală de 769 de milioane de euro, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a încheiat contracte de finanţare cu 3.025 de antreprenori, în valoare totală de 271 de milioane de euro, a anunțat miercuri, 21 noiembrie 2018, AFIR.

Mai mult, anunță vocile autorizate ale AFIR, plăţile efective realizate către beneficiarii celor două subMăsuri au depășit 135 de milioane de euro.

„Interesul solicitanţilor pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole reprezintă o dovadă relevantă a dezvoltării antreprenoriatului rural şi a orientării multor fermieri către diversificarea activităţilor pe care le desfăşoară. În fapt, scopul acestor linii de finanţare este exact acela de a minimiza dependenţa veniturilor de activităţile agricole, de a oferi locuitorilor satului românesc accesul la servicii şi de a încuraja producţia de bunuri locale de înaltă calitate. Precizez că am efectuat plăţi beneficiarilor celor două subMăsuri, 6.2 şi 6.4, în valoare totală de peste 135 de milioane de euro. Ştiu că sunt solicitanţi care nu au reuşit să primească finanţare, alocarea fiind mult mai mică decât cererea. Aş fi vrut ca toţi să reuşească şi să îşi vadă ideea pusă în practică, dar, la momentul conceperii PNDR, aceasta a fost viziunea – să nu uităm că scopul acestui program este dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural în totalitatea lui”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Cele mai multe solicitări de finanţare prin intermediul celor două subMăsuri, 5.130 de proiecte, au fost depuse pentru investiţii legate de furnizarea de servicii în mediul rural - servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, servicii de consultanţă, contabilitate, juridice, service auto, servicii foto-video sau salon de înfrumuseţare.

Foarte mare căutare au avut şi pensiunile agroturistice finanţate prin PNDR 2020. Astfel, pentru infrastructura în unităţile de tip agroturistic şi în activităţi de agrement, AFIR a primit 1.934 de solicitări, din care 908 prin sM 6.2 şi alte 1.026 prin sM 6.4.

De asemenea, AFIR a primit online 1.135 cereri de finanţare pentru activităţi pentru producerea şi comercializarea produselor non-agricole, cum ar fi: fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie sau fabricarea produselor chimice, farmaceutice.

Pentru activităţi meşteşugăreşti (activităţi de artizanat, olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.) au fost depuse 482 de solicitări de finanţare aferente ambelor subMăsuri.

Pentru investiţiile în producţia de combustibil din biomasă (fabricarea de peleţi şi de brichete), în vederea comercializării, AFIR a primit 73 de cereri de finanţare.

Publicat în Finantari

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit peste 600 de milioane de euro din avansurile pe suprafaţă pentru un număr de peste 500.000 de fermieri, a precizat, vineri, 9 noiembrie 2018, Paul Eduard Kmen, director general-adjunct la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

„În anul 2018, începând cu 16 octombrie, APIA este în plină campanie de plată a avansului pentru cererile depuse în acest an, iar până la această dată am plătit peste 500.000 de fermieri cu aproximativ 600 de milioane de euro. Continuăm această plată până pe 30 noiembrie, iar după data de 1 decembrie vom începe plata regulară, adică plata finală care este datorată fermierilor pentru cererile depuse. Încercăm să plătim cât mai mulţi fermieri, în cât mai scurt timp, pentru că ei au nevoie de bani. Ne vom ţine de acel calendar prin care am stabilit să facem plata tuturor subvenţiilor până la data de 30 martie (2019, n.r.)”, a spus Kmen, în cadrul evenimentului „Romanian Food & Agribusiness Conference”.

Producătorii agricoli români au depus în perioada 1 martie - 15 mai peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017. Anul trecut, au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Publicat în Finantari

Într-un interviu acordat Radio Antena Satelor, marți, de Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la data 23 octombrie 2018 încasaseră avansul din subvenție un număr de 384.880 de fermieri.

Și asta, în condițiile în care, joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) admitea în scris că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat acordarea plăţilor în avans în data de 16 octombrie 2018, CU PRIORITATE pentru fermierii care deţin suprafeţe cuprinse între unu şi zece hectare, urmând ca, din data de 25 octombrie a.c., să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafeţe mai mari de 10 hectare de teren agricol.

„În mod particular, vă pot spune că astăzi, când vorbim, și astăzi suntem marți (n.r. - 23 octombrie 2018), avem 384.880 de fermieri plătiți. Ne apropiem vertiginos de cei 450.000 de fermieri despre care am vorbit. Acești fermieri nu sunt comod de plătit. Și asta, pentru că ei vin la pachet cu același tip de verificare, până la urmă. Fie că este mare, că vorbești de 10 hectare, că vorbești de 1.500 ha, trebuie să treci prin niște etape administrative, trebuie să faci tot tipicul de implementare. Este adevărat și că fermierii mari tind să aibă și scheme mai complicate, mai diverse, dar asta nu înseamnă să ajungi la performanța de a plăti spre 60 la sută din numărul total de cereri de plată, să le dai avansul într-o săptămână și jumătate, mie mi se pare un lucru bun”, a afirmat secretarul de stat.

APIA: Ferme mici, efort administrativ mare

Același oficial preciza că țara noastră se confruntă de multă vreme cu fărâmițarea proprietăților, astfel că media exploatațiilor agricole este de 3,4 hectare, o medie foarte scăzută, raportată la celelalte țări europene.

„Asta, în condițiile în care suntem o țară relativ mare, nu suntem o țară mică în raport cu celelalte state. Cred că suntem pe locul 6 sau 7 ca suprafață agricolă. Iată că nu suntem unul dintre jucătorii mici, dar și acest aspect, coroborat cu faptul că fragmentarea este destul de mare, ne face să ajungem la un număr foarte mare de cereri unice de plată”, a adăugat Potor. „Suntem pe primul loc în ceea ce înseamnă numărul de fermieri și asta înseamnă un efort administrativ foarte mare. Totul vine la pachet cu un efort administrativ foarte mare, cu o serie de complicații, pentru că tot apar, iar administrativul trebuie să gestioneze un număr mare de scheme, de variații. Fiecare fermier poate optează pentru anumite pachete, dar pot exista foarte multe combinații, în funcție de regiunea unde este situat acel fermier. Sunt aproape 89 de scheme și subscheme care sunt gestionate prin intermediul APIA”.

Secretarul de stat a lăsat să se înțeleagă că este nemulțumit de afirmațiile presei, potrivit cărora sumele asociate disciplinei financiare, în cuantum de peste 16 milioane de euro, plus partea de corecție, ar fi fost pierdute definitiv de țara noastră. „Nimic mai neadevărat”, a precizat Potor.

„De multe ori, aș vedea-o un pic eronată opinia unora care spun că plățile APIA se fac automat. Nu. Nu se fac automat. Pentru a face lucrurile să funcționeze, trebuie să existe foarte multă dedicație și trebuie să îndeplinim foarte multe criterii. Din fericire, s-a reușit plata acelor sume care țineau de disciplina financiară, care a fost mult discutată în presă și s-a spus că banii s-au pierdut. Nu s-au pierdut. Vorbim de cele 16 milioane de euro, plus tot ceea ce înseamnă partea de corecție. Lucrurile au fost bine făcute, au fost integrate și banii sunt ai fermierilor, România nu i-a pierdut. În mod particular, am plătit în campania trecută 1,7 miliarde de euro și rămăseseră 16 milioane de euro, adică aproape 0,1 la sută. De aici era o «vină» foarte mare, că se încerca a șterge tot ce s-a întâmplat bun la nivelul Ministerului Agriculturii și la nivelul APIA”, conchidea Alexandru Potor pe acest subiect.

Conform informațiilor date publicității joi, 18 octombrie 2018, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până miercuri, 17 octombrie 2018, erau plătiţi 191.799 de fermieri, suma autorizată la plată fiind în valoare de 51.180.962,95 de euro.

Ministerul de resort precizează că se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Publicat în Finantari

Plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina folosită în agricultură, aferentă cantităţilor utilizate în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2018, va demara marți, 9 octombrie 2018, potrivit unui comunicat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) remis redacției, luni, 8 octombrie 2018.

Suma totală plătită va fi de 169.962.842 de lei, cu sursă de finanţare de la bugetul naţional, pentru un număr de 18.319 beneficiari şi o cantitate totală de motorină de 97.764.032,141 litri.

Fermierii din sectorul vegetal vor primi subvenţii totale de 156,69 milioane de lei, cei din sectorul zootehnic - 11,98 milioane de lei, iar cei care activează în sectorul de îmbunătăţiri funciare - 1,28 milioane de lei.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/ litru.

Publicat în Finantari

ANUNȚ. Premierul României, Viorica Dăncilă, a declarat joi, 4 octombrie 2018, în ședința săptămânală a Executivului de la București, că agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprijinul cuplat la ovine şi caprine, sumele totalizând două miliarde de euro.

„Guvernul pe care-l conduc sprijină în mod constant agricultura, domeniu cu un impact însemnat, atât economic, cât şi social. Rezultatele bune din agricultură sunt determinate în bună măsură de realizarea lucrărilor agricole la timp, sprijinite prin subvenţiile pe care le acordăm. Adoptăm astăzi o hotărâre de guvern, prin care începând cu 16 octombrie, agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprjinul cuplat la ovine şi caprine. Prin acest sprijin financiar, acordat fermierilor, vor intra în agricultură aproximativ 2 miliarde de euro, bani proveniţi din fonduri europene”, a anunțat, joi, prim-ministrul Dăncilă.

În ședința de Guvern din 4 octombrie 2018 a fost aprobată hotărârea privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, a anunțat și ministerul de resort printr-un comunicat de presă.

Prin adoptarea prezentei HG, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va putea acorda începând cu 16 octombrie 2018 plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent conform reglementărilor comunitare în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.

„Precizăm că plățile prevăzute în actul normativ se acordă potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2018 şi 2019”, spun vocile autorizate ale MADR.

Prin acest act normativ au fost aprobate cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,5 euro/ha), plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (50,3 euro/ha), plata pentru înverzire (58,2 euro/ha) și plata pentru tinerii fermieri (25,8 euro/ha). Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafețelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plățile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56.100.000 euro.

Cuantumurile pentru plățile directe se calculează de către APIA prin raportarea plafoanelor la suprafețele determinate și la efectivul de animale eligibile.

Începând cu data de 1 decembrie 2018, APIA va efectua plățile corespunzătoare diferenței între plafonul financiar al fiecărei scheme prevăzute în prezentul act normativ și cuantumul calculat și acordat în avans în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plățile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C (4,6638 lei).

Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăților să-și elaboreze propriul plan de afaceri și programul de dezvoltare pe termen scurt, în condițiile cunoașterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească.

Acordarea de plăţi în avans începând cu data de 16 octombrie 2018 va asigura fermierilor capitalul financiar necesar pentru derularea la timp și în cele mai bune condiții a activităţilor specifice agriculturii.

În ciuda zvonurilor privind incapacitatea APIA de a plăti subvenția în acest an, ca urmare a problemelor cu sistemele informatice, veste infirmată pentru Revista Fermierului de un fost șef al agenției, încă din data 19 septembrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, îi asigura pe fermieri că vor primi subvenţiile „pe 16 octombrie, în primul minut al zilei, la fel ca şi anul trecut”.

„A fost un an bun şi un an care promite, pentru a avea şi la anul viitor ceea ce trebuie, pe data de 16 octombrie, în primul minut al zilei, în primul minut al datei respective, la cumpăna nopţii, vor fi primite subvenţiile ca şi anul trecut”, preciza ministrul de resort cu ocazia tăierii panglicii inaugurale a târgului Toamna buzoiană.

Publicat în Finantari

Aproximativ patru milioane de hectare sau circa 40 de procente din totalul terenurilor agricole din România sunt în prezent cadastrate, iar la nivelul ţării există contracte cu peste 2.000 de UAT-uri, a afirmat, miercuri, 23 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul Conferinței Naționale a Agricultorilor, organizată de LAPAR.

„Cadastrul este o operaţiune grea, sunt bani mulţi alocaţi prin POR, de la UE, dar sunt şi de la bugetul statului. Sunt peste 400 de milioane de euro. Este o acţiune la nivelul ţării; s-au făcut contracte cu peste 2.000 de UAT-uri. E o lucrare complexă, complicată, dar ea a trebuit făcută şi iată că şi efortul acesta bugetar justifică necesitatea executării unei asemenea lucrări de o astfel de amplitudine şi complexitate”, a afirmat oficialul guvernamental.

Întrebat la cât se ridică suprafaţa agricolă cadastrată, Daea a replicat: „Undeva la 40%. Sunt cifre relative, ele se modifică de la o zi la alta, dar undeva la patru milioane hectare sunt cadastrate”.

Ministrul de resort a adăugat că această acţiune de cadastrare se face de către specialiştii de la cadastru, împreună cu autorităţile locale, care descifrează fiecare situaţie, pentru a vedea care este statutul juridic şi „care este starea de fapt”.

„Ce am făcut noi la Ministerul Agriculturii şi ce ordin am dat eu în ţară? A fost acela ca toţi specialiştii de la Agricultură, când ajung echipele de cadastru care vor executa această lucrare, să fie la faţa locului, să mobilizeze proprietarii să îşi recunoască parcelele în timpul acela scurt şi să fie autentic procesul de realizare a acestei acţiuni foarte complexe”, a explicat Daea.

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, unul dintre vicepreședinții LAPAR, Daniel Ciobanu, s-a declarat neîncrezător în reușita intabulării tuturor suprafețelor din extravilan până la momentul la care România va trece la plata pe fermă și consideră că guvernanții români ar trebui să solicite o nouă derogare de la implementarea datelor cadastrale actualizate prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”.

Din cauza problemelor cu intabulările realizate după 1990, organizația pe care o reprezintă a insistat pe lângă ministrul Agriculturii, Petre Daea, ca anexa 1 din Ordinul 619/2015 (adeverință) să aibă același conținut ca în anul 2017, la fel și art. 33 din OMADR 619/2015.

În data de 13 februarie 2018, LAPAR a propus eliminarea din anexa 1 (din adeverința aferentă) a coloanelor 1 (denumirea parcelei) și 3 (număr cadastral sau topografic, conform înregistrării sistematice prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), rezultatul demersului fiind unul pozitiv.

Publicat în Știri interne

Potrivit ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc miercuri, 16 mai 2018, la București, în Campania 2018, fermierii români au depus peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017.

„Peste tot în ţară, am înregistrat o depăşire a suprafeţei faţă de anul trecut. Această depăşire este substanţială şi anul acesta atinge cifra de 250.000 de hectare. (...) A scăzut numărul de cereri cu circa 17.500, dar a crescut suprafaţa, iar ceea ce se poate explica este că terenul a plecat către exploatare şi asistăm la o creştere a numărului de exploataţii faţă de alţi ani. A crescut, de asemenea, numărul celor care au depus cereri pentru animale. Astfel, prin depunerea de cereri am ajuns să atingem cifra de referinţă de 9,7 milioane de hectare pe care am avut-o în calculaţia UE privind subvenţiile pe unitatea de suprafaţă. Anul trecut, s-a reuşit o depăşire cu 218.000 de hectare faţă de 2016, iar în 2017 s-a depăşit cu 250.000 de hectare faţă de 2017, ceea ce înseamnă peste 450.000 de hectare. Înseamnă bani în plus la fermieri, bani aduşi de la UE pentru ţară, bani care asigură prin folosirea judicioasă a lor sporirea randamentelor la unitatea de suprafaţă şi pe cap de animal, dar şi capitalizarea fermierilor”, a precizat oficialul MADR.

De asemenea, el a adăugat că țara noastră este singura din Uniunea Europeană (UE) care a încheiat depunerea cererilor de plată până în data de 15 mai 2018, în condiţiile în care deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE.

„Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care a încheiat acest greu şi important proces până pe data de 15 mai, în condiţiile în care România deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE. Un volum imens de muncă. Toţi din APIA şi de la Direcţiile Agricole nu au avut sâmbătă şi duminică libere, nu au ştiut de 1 Mai sau de sărbători. Au fost la muncă tot timpul pentru a înregistra cererile şi pentru a se achita de obligaţii şi de misiunea pe care o avem de îndeplinit, care este cel mai important obiectiv din programul de guvernare: a da subvenţiile la timp. Respirăm uşuraţi acum şi ne gândim la celelalte etape pe care trebuie să le desfăşurăm la timp, în aceeaşi notă de seriozitate, în acelaşi ritm şi într-o solidaritate deplină. Nu există niciun fermier care să fi rămas în afara sistemului şi nu există niciun judeţ care să nu se fi încadrat în parametrii stabiliţi”, a mai spus Daea.

Acesta a precizat că ultimul fermier care a depus cererea a fost pe 15 mai, la ora 23:32, iar la ora 24:00 a dispus „încheierea unui proces extrem de important pentru ţară”.

„Astăzi, la ora 2:00, am încheiat dialogul cu ţara discutând prin videoconferinţă cu fiecare judeţ privind stadiul depunerii cererilor, astfel încât fermierii români să poată avea subvenţiile la timp. Am început videoconferinţa la orele 24:00, iar prima întrebare a fost dacă există vreun fermier care se află în fluxul de înregistrare a cererii, dacă există la vreun centru local la care se aşteaptă să se depună cererea. Din datele luate a rezultat că ultimul fermier care a depus cererea a fost la ora 23:32. Asigurându-ne că nu mai există niciun fermier la centrul local sau judeţean pentru a-şi înregistra cererea, la orele 24:00 am dispus încheierea acestui proces extrem de important pentru ţară”, a explicat ministrul Agriculturii.

Anul trecut, în campania de depunere desfăşurată în perioada 1 martie - 15 mai au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare, iar anul acesta au fost 855.000 de cereri depuse, iar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a ajuns la 9,7 milioane de hectare.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 7