ii - REVISTA FERMIERULUI

Beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) constituiți ca persoană fizică autorizată (PFA) și ca întreprindere individuală (ÎI), care au intrat sub incidența Legii 182/2016, radiate din oficiu, au posibilitatea solicitării înregistrării în registrul comerțului și a autorizării funcționării la oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale sau, după caz, prin intermediul birourilor de asistență și reprezentare constituite la nivelul primăriilor.

„Recomand tuturor beneficiarilor noștri aflați în această situație să se informeze prin intermediul colegilor din cadrul structurilor teritoriale ale Agenției, cei care cunosc toate procedurile și care vor oferi sprijinul necesar reglementării acestor cazuri. Precizăm faptul că beneficiarii PNDR se pot reautoriza cu păstrarea denumirii anterioare și a codului unic de înregistrare, solicitare care trebuie menționată în mod expres în cererea de înregistrare. Ulterior, vor fi semnate acte adiționale la nivelul Oficiilor Județene și Centrelor Județene ale Agenției. Suntem o instituție care știe foarte bine ce are de făcut, suntem bine pregătiți la nivel administrativ și am luat toate măsurile necesare, în termen util, astfel încât niciun beneficiar să nu fie afectat de aceste modificări legislative”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Solicitarea noii înregistrări în registrul comerțului se face prin completarea unui formular tipizat, după rezervarea denumirii firmei. De asemenea, există posibilitatea să se solicite îndreptarea erorii materiale referitoare la denumire în cazul în care pentru rezervare s-au folosit elemente distincte față de denumirea anterioară.

„Menționăm că operațiunile amintite mai sus se realizează fără plata vreunei taxe, iar ghidul privind formularele utilizate și documentele care se depun în susținerea cererilor de înregistrare se regăsesc pe pagina de internet a ONRC, secțiunea Înmatriculări persoane fizice (https://www.onrc.ro/index.php/ro/inmatriculari/persoane-fizice)”, se precizează într-un comunicat de presă.

La solicitarea conducerii Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), specialiștii Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) au transmis clarificări privind situația beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală constituiți ca persoană fizică autorizată (PFA) și ca întreprindere individuală (ÎI), care au intrat sub incidența Legii 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Publicat în Finantari

Beneficiarii sprijinului financiar aferent Campaniei 2018 acordat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), constituiţi ca persoană fizică autorizată (PFA) sau întreprindere individuală (ÎI), au obligaţia ca, în 15 zile de la data radierii la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), să depună o declaraţie privind radierea PFA prin care s-a solicitat sprijin la APIA şi documente aferente.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoştinţă beneficiarilor sprijinului financiar aferent Campaniei 2018, constituiţi ca persoană fizică autorizată (PFA) şi ca întreprindere individuală (ÎI), că au obligativitatea ca pentru autorizarea la plată să se conformeze prevederilor Legii nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, intrată în vigoare la data de 17 ianuarie 2017”, se menționează într-un comunicat de presă al instituției citate.

Persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale au avut obligaţia îndeplinirii condiţiei privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN, respectiv maximum cinci clase pentru PFA şi maximum 10 clase pentru ÎI, nerespectarea acestor prevederi ducând la radierea din Registrul Comerţului, începând cu 18 martie 2019.

În acest context, APIA solicită beneficiarilor APIA, constituiţi ca PFA şi ÎI, care se regăsesc în situaţia amintită, ca, în termen de 15 zile de la data radierii la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), să depună la Centrele Judeţene/locale APIA o declaraţie privind radierea PFA prin care s-a solicitat sprijin la APIA şi documentele aferente (certificat de radiere), precum şi, după caz, forma de organizare actuală (PF, II, IF, PFA), contul actual, documentele aferente noii forme de organizare (eliberate de ONRC).

Publicat în Știri interne

În cazul în care beneficiarii PNDR erau constituiţi ca PFA (persoană fizică autorizată) sau ca II (întreprindere individuală), reautorizați (pe fondul condiției privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN), aveau obligaţia de a transmite la AFIR documentele care atestă înregistrarea activităţii economice la ONRC până la data de 18 martie 2019.

„În conformitate cu Legea nr. 182/2016 (pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale), persoanele fizice autorizate (PFA) şi întreprinderile individuale (II) aveau obligaţia îndeplinirii până la data de 18.03.2019 a condiţiei privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN, respectiv maximum 5 clase pentru PFA şi maximum 10 clase pentru II. În cazul nerespectării acestor prevederi, persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale sunt radiate din Registrul Comerţului începând din 18 martie 2019”, se arată într-un comunicat transmis miercuri, 27 martie a.c., de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

AFIR a atras atenţia asupra obligativităţii beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), constituiţi ca persoană fizică autorizată şi ca întreprindere individuală, de a se conforma prevederilor Legii 182/2016 şi de a transmite la AFIR documentele necesare în termen de maximum 14 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a Notificării emise de AFIR.

„Subliniez importanţa acţionării de urgenţă de către beneficiarii PNDR aflaţi în situaţia nerespectării prevederilor Legii numărul 182/2016, în sensul furnizării către CRFIR sau OJFIR, în termen de maximum 14 zile lucrătoare, a documentelor doveditoare ale înregistrării activităţii economice la ONRC, în conformitate cu clauzele stipulate în contractele sau în deciziile de finanţare. Nerespectarea acestor termene va atrage răspunderea beneficiarilor conform legislaţiei în vigoare”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Beneficiarii PNDR, constituiţi ca PFA şi II, care se regăsesc în situaţia menţionată, trebuie să depună la CRFIR sau OJFIR (în funcţie de tipul de proiect) documentele prin care au fost reautorizaţi, dar nu mai târziu de 14 zile lucrătoare de când au luat cunoştinţă şi cu respectarea unor condiţii.

Concret, cei vizați trebuie să menţină forma de organizare conform celei existente la data încheierii contractului sau a deciziei de finanţare. Mai exact, în cazul în care beneficiarul era autorizat ca PFA într-unul dintre momentele descrise mai sus, dar la această dată are un număr de salariaţi mai mare de trei, poate proceda la momentul reautorizării la schimbarea formei de organizare, respectiv ca II (titular al unei întreprinderi individuale). O condiție primordială este însă aceea de a avea aceleaşi coduri CAEN aferente proiectului pentru care a primit finanţare, respectiv să se înregistreze în Registrul Unic de Identificare APIA (RO APIA). Nu în ultimul rând, beneficiarul este obligat să preia integral exploataţia sau exploataţiile pe noua formă de organizare, astfel încât să nu aibă consecinţe asupra stabilirii dimensiunii economice a exploataţiei agricole deţinute de beneficiar.

Lista celor aflaţi în situaţia menţionată poate fi vizualizată accesând site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC): https://www.onrc.ro/index.php/ro/legea-182-2016

Publicat în Finantari

Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, nu i se pare corect ca subvenția europeană să fie impozitată, iar ministrul Agriculturii pare a-l susține și arată cu degetul către colegii lui din Ministerul Finanțelor, precizând că legislația europeană spune foarte clar că subsidiile nu trebuie taxate în forma actuală, reglementată de  Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

În cadrul unei întâlniri cu fermierii pe care șeful statului a avut-o în ziua deschiderii IndAgra 2016 în plină perioadă de pre-campanie electorală, eveniment pregătit până în cel mai mic detaliu alături de TVR, inclusiv atunci când a venit vorba de întrebările adresate de producători agricoli selectați pe sprânceană, acesta a precizat că nu știe dacă în UE mai există un alt stat membru care să impoziteze subvențiile și nu vede logica acestui demers.

„Nu mi se pare corect ca subvenţia să fie impozitată. Din moment ce se acordă o subvenţie, este un ajutor al statului chiar dacă sunt bani europeni, este un ajutor al statului sau al comunităţii de state pentru oamenii de afaceri şi care este logica să impozitezi? Adică iei dintr-un buzunar şi pui într-altul şi spui că ai făcut o treabă. Nu ai făcut nimic! Se creează o complicaţie birocratică pentru cel care primeşte finanţarea. A, pentru birocraţie este mai simplu aşa! Dar nu vrem să construim o ţară pentru birocraţie. Noi vrem să construim o ţară pentru oameni şi atunci cred că trebuie să analizăm cu cei responsabili la modul cel mai serios cum se poate renunţa la această chestiune care este absolut neuzuală şi în plan european. Nu ştiu dacă mai există o ţară europeană unde subvenţia se impozitează”, a afirmat Iohannis în cadrul dezbaterii „Preşedintele României în dialog cu agricultorii”.

Afirmațiile șefului statului au fost susținute și de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, demnitar care dă vina pe Ministerul Finanțelor pentru taxarea subvențiilor pe care le încasează fermierii, atunci când acestea se transformă în venit anual.

„Domnul președinte a spus foarte logic, ceea ce spune și legislația europeană de fapt. Sigur că, în România, a fost o scăpare. De-a lungul anilor s-au impozitat subvențiile. Or, legislația europeană spune foarte clar că nu trebuie impozitate subvențiile. Numai că, Ministerul Finanțelor are o altă abordare. Cei de acolo spun că ei nu impozitează subvențiile, ci venitul anual al fermierului. Or, subvenția fiind parte din venitul anual al fermierului, sigur că, automat este impozitată. Aici trebuie însă să fim foarte atenți. Noi am avut o serie de solicitări ale fermierilor pe care le-am ținut la Ministerul Finanțelor. Mai e de discutat, deși am avut multe runde de întâlniri”, a precizat Irimescu. „Am discutat și cu doamna ministru. Și dânsa a fost cu o echipă întreagă. Sigur că s-a discutat la un moment dat - pentru că fermierii noștri au fost și la premier, premierul a trasat o sarcină, a fost un secretar de stat de la Ministerul Finanțelor care a discutat despre această taxare și, ulterior, și-a dat demisia”.

Claudiu Davițoiu, un fermier de pe lângă București care cultivă suprafețe importante de pământ pentru a-și hrăni animalele, a precizat că nu este de acord cu ideea de a-i fi luată înapoi subvenția. El ar fi văzut ca soluție la impozitare verificările constante, efectuate de „reglementatori”, definiție dată de Iohannis organelor de control, astfel încât să se vadă dacă fermierul a reinvestit banii.

„Eu consider că dacă este un ajutor dat de stat pentru că vrea să te ajute, probabil că a ajuns la concluzia că vrea să dezvolte agricultura. Atunci de ce îmi mai ia înapoi banii dacă-mi dă? În cel mai rău caz, ar putea să mă verifice, să mă controleze, astfel încât acei bani eu să-i investesc, să dezvolt agricultura, să cumpăr utilaje, să cumpăr pământ, nu să mi-i ia înapoi”, a punctat Davițoiu

Nu în ultimul rând, șeful Pro Agro, tânărul Emil Dumitru, a afirmat că și el se raliază afirmațiilor președintelui și susține modificarea Codului Fiscal, astfel încât fermierii persoane juridice să nu mai plătească impozit pe subvenție. El crede că din acei 16% impozit care astăzi se aplică pe subsidii, un fermier se poate capitaliza, se poate dota în fermă, își poate crește competitivitatea și poate rezista într-o piață concurențială care nu întotdeauna este loială.

Și el dă vina pe Ministerul de Finanțe pentru sincopele din sistem.

„Pro Agro susține afirmația președintelui Klaus Iohannis întru totul. Președintele ne-a explicat ce se întâmplă și în alte state membre; noi știam deja. Impozitarea unei subvenții care este acordată tocmai pentru ca produsul să fie mai ieftin la consumator, pentru că principalul câștigător în politica de subvenționare agricolă comună este tocmai ca consumatorul să cumpere produse de calitate la prețuri rezonabile. Eu cred că este un semnal foarte puternic de incapacitate administrativă pe care Ministerul de Finanțe, de-a lungul timpului, îl demonstrează și, din lipsă de soluții de colectare, fiind niște bani siguri în fiecare an – 1,6 miliarde de euro – au făcut repede un calcul, iar 16% din 1,6 miliarde de euro înseamnă 256 milioane euro impozit și care sunt introduși în bugetul consolidat fără niciun efort.

Nu există un proiect de lege, ci trebuie doar trebuie modificat Codul Fiscal, pentru că acolo este Biblia fiscalității din România și trebuie efectiv ca, în Codul Fiscal, să fie prevăzut că subvenția europeană nu se impozitează. Fermierul, cu acei 16% impozit care astăzi se aplică pe subvenții, se poate capitaliza, se poate dota în fermă, își poate crește competitivitatea și poate rezista într-o piață concurențială care nu întotdeauna este loială”, a conchis Emil Dumitru.

Modul în care se plăteşte impozitul pentru veniturile din subvenţii acordate fermierilor este reglementat prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Titlului IV – Capitolul I (art. 62), precum şi în Normele metodologice de aplicare a acesteia (Titlul IV – Capitolul I – secţiunea a 2-a – punct. 3) aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.

Impozitarea acestui tip de ajutor impactează doar persoanele juridice, întrucât fermierii care au ca formă de organizare PFA sau II nu sunt impozitați direct din subvenție, ci plătesc norma pe venit agricol.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista