fonduri europene - REVISTA FERMIERULUI

Conform unui document prezentat în exclusivitate de președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, în emisiunea „Punctul de întâlnire” difuzată de Antena 3, România va primi în luna mai a.c. o tranșă de plăți directe de 402.276.325,74 milioane euro de la Comisia Europeană (CE), confirmând astfel cifra vehiculată tot de acesta, potrivit căreia datorită agriculturii, în mare parte, țara noastră a reușit să atragă în primul trimestru al anului curent +899 la sută fonduri europene, față de aceeași perioadă a anului 2016.

„Ministerul Agriculturii a primit o adresă de la Comisia Europeană (trimisă către toate statele, la toate Ministerele Agriculturii din toate guvernele din Uniunea Europeană, în care li se comunică sumele pe care le vor primi efectiv, pentru că au trimis deja hârtiile la Comisia Europeană), în care România, pentru prima dată de când este membră în UE, este pe primul loc. În aprilie, România va primi 402 milioane de euro, cea mai mare sumă din toate statele din UE”, a declarat Dragnea la emisiunea moderată de Radu Tudor, șeful PSD menționând totodată că documentul atestă că plățile se fac în baza sumelor achitate deja de agențiile de plăți. „Te-ai gospodărit în țară, ai făcut din bugetul tău plățile prin APIA și prin celelalte instituții care au competențe către fermieri, toate documentele sunt în regulă, le-ai trimis, au fost verificate și vei primi banii”.

Conform propriilor declarații, creșterea uluitoare de absorbție de fonduri europene, una care s-a concretizat printr-o majorare de +899% (trimestrul I 2016 - 298 milioane lei față de trimestrul I 2017 - 2.977 miliarde lei), se datorează agriculturii, dar și celorlalte programe care sunt în derulare. Asta, în condițiile în care Autoritățile de Management pentru accesarea banilor destinați investițiilor (printre care și cea din Ministerul Agriculturii) nu au primit încă autorizările necesare.

Totodată, Dragnea a afirmat, după cele 100 de zile de guvernare, că banii plătiți fermierilor se vor „rostogoli” în economie, fapt aprobat și recunoscut chiar și de Frans Timmermans, președintele Comisiei Europene (CE), aflat joi, 20 aprilie 2017, într-o vizită oficială la București.

Președintele Camerei Deputaților vede cu ochi buni acest efect de multiplicare de-a lungul a nouă luni (în 2017) și care va produce în final venituri suplimentare la bugetul de stat.

„Până la sfârșitul lunii martie am putut, pe de-o parte, recupera banii de la Uniunea Europeană pentru că noi am făcut plățile din bugetul de stat și am luat banii de la Uniunea Europeană. Al doilea avantaj – fermierul are banii la timp și își finanțează lucrările, nu se mai imprumută la bănci și este în regulă cu lucrările. Al treilea foarte mare avantaj este că odată banii intrați, ei mai produc și efect de multiplicare încă nouă luni.

Ce vom face în acest an? Banii aceștia, odată luați de fermieri, ei nu ca să-i mănânce sau să-i bea, ci să cumpere îngrășăminte, motorină, toate inputurile necesare, se duc în economie. Ducându-se în economie, și acolo se rostogolesc. Orice ban intrat în economie are un efect de multiplicare în așa fel încât, în final, mai apare o sursă de venit la bugetul general consolidat.

Orice lună în plus în care o sumă de bani se rostogolește în economie produce în final venituri la bugetul de stat. Asta înseamnă efectul de multiplicare.

Tot în acest an, vom începe să dăm subvențiile din octombrie, în așa fel încât, cel mai târziu la finalul lunii ianuare, ele să fie date în totalitate. Acum sunt date la 97 la sută (n.r. - 96,2%). Aduceți-vă aminte cum țipam anul trecut; în septembrie (n.r. - 2016) încă nu-i primiseră.

Asta discutam cu domnul Timmermans astăzi și a apreciat foarte mult schema, pentru că înțelege exact efectul de multiplicare. Anul viitor, vom avea 12 luni efect de multiplicare”, a mai menționat Liviu Dragnea.

Cu ocazia dării de seamă la 100 de zile de guvernare, Dragnea a mai vorbit despre ferma de porci a familiei și despre lansarea programului antigrindină, la care va participa personal, alături de ministrul de resort, Petre Daea, din 21 aprilie 2017, de unde redacția Revista Fermierului va transmite LIVE pe pagina de Facebook - @Fermierului.

„Acordarea subvențiilor în proporție de 96,2% până la această oră, realizată. Lansarea programului «Tomate românești»: sunt 6.558 de fermieri înscriși în program și care urmează să primească fondurile. Erau prevăzute pentru trimestrul al II-lea. Am devansat și deja este realizat în trimestrul I. (...)”

Nu știu. Nu este ferma mea de porci. Am plecat din România și m-am dus și la Comisie (n.r. - Comisia Europeană), domnule, și am făcut în așa fel încât să se dea cea mai mare sumă din Europa, pentru România, pentru fermele de porci. Asta e discuția. În ritmul acesta, dacă vom reuși să facem o autostradă, bănuiesc că eu n-o să mai am dreptul să merg pe acea autostradă, că am făcut-o în acest mandat.

Programul antigrindină – toate cele 34 de puncte de lansare despre care am vorbit în campania electorală vor fi funcționale. Mâine (n.r. - 21 aprilie 2017), împreună cu ministrul (n.r. - Petre) Daea, o să mergem în Vrancea și o să se lanseze acest program. O să fie ceva, cred, spectaculos.

Grija pentru agricultură este maximă. Mai ales că, într-adevăr, există aceste riscuri în acest an; sper să nu ne afecteze foarte mult”, a conchis Liviu Dragnea, în ultima frază referindu-se la previziunile privind posibilele efecte ale secetei din vara lui 2017 asupra bunului mers al agriculturii.

Nu în ultimul rând, ca explicație la nelămuririle fermierilor, Dragnea a menționat că veniturile supuse impozitării pe venitul global sunt aceleași ca și cele de până acum, și anume „veniturile din agricultură peste pragul de neimpozitare”.

Programul pentru agricultură al PSD era prezentat în mod public în data de 28 octombrie 2016. Și atunci, tomatele, carnea de porc și plata subvențiilor erau prezentate ca ținte prioritare ale guvernării PSD.

Publicat în Știri interne

Senatorul PSD Lucian Trufin a anunțat vineri, 31 martie 2017, că va începe organizarea de întâlniri locale cu fermierii din județul Botoșani pentru a-i informa și a le prezenta măsurile pe care le pot accesa în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Toate aceste întâlniri vor fi organizate împreună cu autoritățile administrației publice din fiecare localitate și vor fi prezenți consultanți în accesarea proiectelor europene, precum și reprezentanți ai instituțiilor din domeniul agriculturii de la nivel județean.

„Așa cum am promis atunci când am candidat pentru Parlamentul României, în perioada imediat următoare mă voi deplasa în fiecare zonă a județului Botoșani pentru a organiza sesiuni de informare și pregătire a fermierilor botoșăneni privind măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Aceste consultări și dezbateri publice le voi realiza sub egida «Forumului fermierilor botoșăneni», eveniment pe care îl voi realiza periodic pentru producătorii și agricultorii din Botoșani”, a declarat Lucian Trufin, conform unui comunicat de presă remis redacției.

Fermierii și asociațiile agricole din județul Botoșani care vor să obțină finanțări prin PNDR vor avea la dispoziție următoarele măsuri: instalarea tânărului fermier: 50.000 euro/proiect; dezvoltarea fermelor mici: 15.000 euro/proiect; activități în agricultură: 2.000.000 euro/proiect; activități non-agricole: 200.000 euro/proiect; servicii non-agricole: 50.000 euro/proiect; producție agricolă: 70.000 euro/proiect; start-up nation: 44.000 euro/proiect.

Programul întâlnirilor pentru prima parte a lunii aprilie va fi următorul:
Vineri, 7 aprilie, ora 10.00, în Trușești, la Campusul Școlar „Demostene Botez” vor fi invitați fermierii din: Trușești, Blândești, Sulița, Durnești, Ștefănești, Dobârceni și Gorbănești.
Vineri, 7 aprilie, ora 13.00, în Todireni, la căminul cultural vor fi invitați fermierii din: Todireni, Lunca, Albești, Românești, Santa Mare, Hlipiceni, Călărași și Răuseni.
Sâmbătă, 8 aprilie, ora 11.00, în Manoleasa, la Căminul Cultural vor fi invitați fermierii din: Manoleasa, Ripiceni, Mihălășeni, Avrămeni, Adășeni și Mitoc.
Sâmbătă, 8 aprilie, ora 14.00, în Săveni la sala de ședințe a primăriei vor fi invitați fermierii din: Săveni, Vlăsinești, Hănești, Dângeni, Ungureni, Știubieni și Drăgușeni.
Duminică, 9 aprilie, ora 12.00, în orașul Darabani, la Casa de Cultură vor fi invitați fermierii din: Darabani, Concești, Hudești, Suharău, Havârna, Mileanca, Coțușca, Viișoara, Păltiniș și Rădăuți Prut.

3.400 de proiecte depuse de tinerii fermieri, la nivel național, selectate

Nu mai devreme de joi, 30 martie 2017, aproximativ 3.400 de proiecte propuse de tinerii fermieri în sesiunea din 2016, cu o valoare totală de peste 139 de milioane de euro, au fost selectate pentru finanţare nerambursabilă prin măsura sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, anunță Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Potrivit unui comunicat al agenției, AFIR a publicat pe pagina oficială de internet Rapoartele de selecţie aferente submăsurilor 6.1 şi 6.3 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), prin care se acordă fonduri nerambursabile pentru instalarea tinerilor fermieri (sM 6.1) şi pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3).

„Comitetul de selecţie constituit la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (format din experţi ai AFIR şi ai Autorităţii de Management pentru PNDR) a selectat pentru finanţare 3.121 de proiecte propuse de tinerii fermieri, dintr-un total de 4.545 de proiecte depuse în sesiunea din 2016, mai exact, în perioada 28 aprilie - 31 octombrie 2016. Proiectele selectate au fost depuse online la AFIR prin sM 6.1 «Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri» şi sunt în valoare de 128 de milioane de euro. De asemenea, ulterior soluţionării contestaţiilor depuse la rapoartele de selecţie, au mai fost selectate pentru finanţare alte 270 de proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri. Valoarea totală nerambursabilă a acestor proiecte este de aproximativ 11,2 milioane de euro", precizează AFIR.

De la demararea programului şi până în prezent, AFIR a semnat contracte de finanţare cu 2.977 de tineri fermieri, beneficiari ai sM 6.1, în valoare totală de aproximativ 124 de milioane de euro. Dintre tinerii fermieri care au primit sprijin prin PNDR, 930 sunt femei şi 160 sunt persoane juridice.

Suprafaţa totală a exploataţiilor agricole sprijinite ca urmare a semnării contractelor de finanţare cu tinerii fermieri este, până în acest moment, de circa 18.600 de hectare.

De asemenea, au fost selectate 992 de solicitări de finanţare a proiectelor pentru dezvoltarea fermelor mici prin intermediul sM 6.3 ''Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici", în valoarea totală nerambursabilă de aproximativ 15 milioane de euro.

„Solicitările au fost depuse la sediile Oficiilor judeţene ale AFIR în sesiunea anuală 2016, desfăşurată în perioada 28 aprilie - 31 octombrie. În această sesiune au fost depuse 3.688 de solicitări de finanţare în valoare de aproximativ 55,3 milioane de euro. Până în acest moment, AFIR a contractat 821 de proiecte de investiţii pentru dezvoltarea fermelor mici, în valoare totală nerambursabilă de 12,3 milioane de euro”, spune Agenţia.

Suprafaţa totală a fermelor mici care au primit sprijin este de circa 2.700 de hectare. Dintre cei 821 de fermieri beneficiari ai sM 6.3, 195 sunt femei şi şase sunt constituiţi ca persoane juridice.

Finanţarea acordată prin PNDR - sM 6.1 este 100% nerambursabilă şi se acordă pentru o perioadă de maximum 3 sau 5 ani (perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol). Valoarea sprijinului este, în funcţie de dimensiunea exploataţiei, de 40.000 euro sau de 50.000 euro.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de primă în două tranşe (75% din cuantumul sprijinului la încheierea deciziei de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului se acordă cu condiţia implementării corecte a planului de afaceri).

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de administrare cu drepturi depline în calitate de şefi/ manageri ai unei exploataţii agricole, pentru prima dată. Exploataţia agricolă produce în principal produse agricole vegetale şi/sau animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor. Astfel, sunt eligibile în cadrul sM 6.1, investiţiile în ferme zootehnice (de exemplu: bovine, ovine, caprine, suine, păsări, apicultură), precum şi cele în sectorul vegetal.

Potrivit AFIR, sunt foarte căutate investiţiile în legumicultură, fie că sunt în spaţiu deschis, în câmp, fie că este vorba despre sere şi solarii de legume.

Totodată, prin sM 6.1, se poate obţine sprijin pentru producerea de material săditor sau chiar pentru pomicultură.

Finanţarea acordată prin PNDR - sM 6.3 este 100% nerambursabilă şi se acordă pentru o perioadă de maximum 3 sau 5 ani (perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol) şi este de 15.000 de euro. Sprijinul pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă sub formă de primă în două tranşe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea deciziei de finanţare, iar 25% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiţia implementării corecte a planului de afaceri.

Publicat în Comunicate

Acronimul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - AFIR, dar și APDRP (denumirea Agenției până în anul 2014) sunt utilizate de către terți care activează în domeniul consultanței pentru accesarea fondurilor acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), anunță conducerea instituției printr-un comunicat de presă.

Conform documentului, au fost create inclusiv adrese de e-mail care induc în eroare potențialii beneficiari și care conțin atât AFIR, dar și APDRP, dar și site-uri de internet care reprezintă interesele unor diverse societăţi, majoritatea de consultanţă.

„Există unele entități care activează în domeniul consultanței pentru accesarea fondurilor europene și care utilizează în denumire acronimul AFIR. Acestea folosesc în comunicări sloganele Agenției sau utilizează efectiv adrese de e-mail care conțin atât cuvântul AFIR, cât și APDRP (denumirea Agenției până în anul 2014)”, afirmă oficialii agenției. „Precizăm că NU există nicio asociere între aceste societăți comerciale sau asociații și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), precum și nicio acreditare sau acord din partea Agenției în vederea utilizării mărcilor AFIR/APDRP. Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) vă sfătuieşte să analizaţi foarte atent informaţiile furnizate de site-urile neoficiale despre Programul Național de Dezvoltare Rurală. AFIR semnalează riscul unei informări deficitare şi subiective de pe site-urile neoficiale – toate aceste site-uri reprezintă interesele unor diverse societăţi, majoritatea de consultanţă”.

Toate documentele necesare accesării fondurilor europene nerambursabile acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală sunt gratuite și se găsesc pe pagina oficială de internet a Agenției – www.afir.info, iar adresele de poștă electronică (e-mail) au întotdeauna domeniul @afir.info.

Denumirea Agenției, precum și acronimele titulaturii sunt stabilite în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41 din 18 iunie 2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), precum și în baza Certificatelor de înregistrare la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, cu numărul 134.325 din 08.07.2014 pentru marca „AFIR împreună creștem satul românesc” și cu numărul 109.441 din 01.03.2010 pentru marca „APDRP Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – Creștem satul românesc”.

Cadrul legal precum și certificatele OSIM, conferă exclusiv Agenției dreptul asupra utilizării mărcilor AFIR/APDRP pe întreaga durata de protecţie a mărcilor.

AFIR poate fi contactată pentru orice informație la adresa: relațAceastă adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Publicat în Finantari

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat joi, 21 iulie 2016, pe pagina oficială de internet a Agenției (www.afir.info), variantele finale ale Ghidurilor Solicitantului aferente submăsurilor 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”, se arată în comunicatul de presă primit la redacție.

Sub‐măsura SM 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” din cadrul PNDR 2014‐2020 ‐ măsura M 06 „Dezvoltarea exploataţiilor și întreprinderilor” este reglementată de prevederile art. 19 alin. (1) lit a) (ii) din Regulamentul (PE și C) nr. 1305/2013, cu modificările și completările ulterioare şi contribuie la domeniul de intervenție 6A – ”Facilitarea diversificării, a înfiinţării şi a dezvoltării de întreprinderi mici, precum şi crearea de locuri de muncă’’.

„Sprijinul acordat prin sM 6.2 contribuie la promovarea diversificării activităţilor agricole prin crearea de activităţi noi neagricole, la înființarea și dezvoltarea de micro‐întreprinderi şi întreprinderi mici şi implicit, la crearea de locuri de muncă, obţinerea de venituri alternative pentru populaţia din mediul rural şi reducerea gradului de dependenţă faţă de sectorul agricol, ceea ce contribuie la o dezvoltare economică durabilă și reducerea sărăciei în spațiul rural”, se arată în GHIDUL SOLICITANTULUI, DISPONIBIL DÂND CLICK PE ACEST LINK. „SM 6.2 are ca scop în special, crearea de noi activităţi neagricole pentru fermierii deținători ai exploatațiilor agricole de mici dimensiuni sau membrii familiilor lor şi în general, pentru întreprinzătorii din mediul rural care se încadrează în categoria micro‐întreprinderilor sau întreprinderilor mici, acordându‐se prioritate sectoarelor cu potențial ridicat de dezvoltare identificate în Acordul de Parteneriat, în concordanță cu Strategia Națională de Competitivitate”.

Sub‐măsura SM 6.4 „Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” se încadrează, conform Regulamentului nr.(CE)1305/2013, art.19, în măsura 06 „Dezvoltarea exploataţiilor și a întreprinderilor” şi contribuie la domeniile de intervenție 5C – Facilitarea furnizării şi a utilizării surselor regenerabile de energie, a sub‐produselor, a deşeurilor şi reziduurilor şi a altor materii prime nealimentare, în scopul bio‐economiei, respectiv 6A – Facilitarea diversificării, a înfiinţării şi a dezvoltării de întreprinderi mici, precum şi crearea de locuri de muncă.

Submăsura 6.4 (AL CĂRUI GHID AL SOLICITANTULUI SE AFLĂ PENTRU VIZIONARE DÂND CLICK AICI) are ca scop stimularea mediului de afaceri din mediul rural, creşterea numărului de activităţi neagricole desfăşurate în zonele rurale, dezvoltarea activităţilor neagricole existente, crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale, reducerea diferenţelor dintre mediul rural şi urban, cât și diversificarea activităţilor economice ale fermierilor sau membrilor gospodăriilor agricole prin practicarea de activităţi neagricole în vederea creşterii veniturilor şi creării de alternative ocupaţionale

Ghidurile solicitantului pot fi consultate în vederea întocmirii cererilor de finanțare pentru sesiunea de cereri de proiecte care va fi deschisă peste 7 zile, respectiv, începând cu data de 28 iulie 2016.

„Precizăm că, odată cu această sesiune de primire a proiectelor, se aplică noi reguli la depunerea on-line a cererilor de finanțare. Astfel, plafonul de depunere a proiectelor se majorează de la 120% la 200%, iar în primele 5 zile calendaristice pe fiecare etapă de depunere nu se aplică plafonul maxim de depunere, indiferent de valoarea fondurilor solicitate prin proiectele depuse”, spun în plus specialiștii AFIR.

Măsurile sunt în linie cu „Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, lansat de premierul Dacian CIOLOȘ în luna martie 2016, prin care se urmărește, între altele: stimularea mediului de afaceri din mediul rural, crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale, reducerea diferențelor dintre mediul rural și urban. Pachetul de măsuri poate fi consultat pe site-ul Guvernului www.gov.ro la secțiunea Obiective, subsecțiunea Strategii-Politici-Programe.

Solicitanții interesați să obțină finanțare europeană nerambursabilă prin intermediul submăsurilor ce vizează sectorul non-agricol, respectiv submăsurile 6.2 și 6.4, pot consulta gratuit Ghidul Solicitantului pe pagina oficială de internet a AFIR, www.afir.info.

Publicat în Știri interne

Puși în fața realității prețurilor mici practicate pe piețele agricole la achiziția de produse lactate și a unei volatilități în creștere, în cadrul Forumului de Afaceri „Cooperative din sectorul lactate”, președintele Cogeca, Thomas Magnusson, a subliniat rolul crucial al cooperativelor din sector în demersurile fermierilor de a obține prețuri mai bune pentru laptele lor, respectiv nevoia de încurajare a dezvoltării acestora.

„Cooperativele specializate pe producția de lactate oferă beneficii economice unice membrilor săi fermieri, în speță debușee de piață, prețuri de achiziție mult mai competitive și venituri securizate, respectiv perspective mult mai favorabile pe termen lung”, a adăugat Magnusson.

Și premierul tehnocrat al României, Dacian Julien Cioloș, preciza la finele lunii iunie că este gata să îi ajute pe producătorii din agricultură care au ales să se asocieze și să acționeze în comun.

„Mă bucur că formele asociative în agricultură încep să se dezvolte. Sunt producători care au înțeles și cred în puterea unei voci și a unor acțiuni comune. Sunt gata să-i ajut”, scria prim-ministrul României pe pagina sa oficială de Facebook, după ce în dimineața zilei de 23 iunie 2016 a avut o întâlnire cu reprezentanții Asociației Cooperativelor din sectorul laptelui.

El a precizat totodată că întrevederea a fost „foarte bună și aplicată”, discutându-se „posibilele măsuri de sprijin pentru acest tip de forme asociative, prin valorificarea programelor europene, dar mai ales prin adoptarea unor măsuri de care este nevoie la nivel național”.

Producătorii de lapte caută soluții pentru demararea procesării materiei-prime în cadrul fermelor

Printre producătorii care s-au întâlnit cu premirul Cioloș s-au numărat reprezentanții Cooperativei TimLact Agro, din județul Timiș, ai Cooperativei Agricole Arieșul Apuseni, din județul Alba, ai Cooperativei Târnava Mare, din județul Harghita, respectiv ai Cooperativei Someș Arieș, prima de acest tip înființată după Revoluție, în zona Transilvaniei, în fruntea căreia se află Mircea Ciurea.

Fermierii caută în continuare soluții pentru a începe și procesarea în cadrul fermelor, în contextul în care prețul cu care se vinde laptele la poarta fermei este sub prețul de producție.
     
„Din acest motiv ne-am organizat în cooperative, pentru a putea să ne procesăm și produsele noastre - laptele și carnea, așa cum se întâmplă și afară, doar că grantul (n.r. - fonduri europene nerambursabile) pe care îl obținem pentru această investiție este de 50 la sută și, având în vedere decapitalizarea fermierilor, mi se pare cam puțin. Mai ales că alții care doar colectează laptele, îl procesează și îl valorifică în magazine beneficiază de granturi de 70% și chiar 90 la sută. Și am vrea și noi mai mult, cotă nerambursabilă”, afirma Mircea Ciurea.

El a mai adăugat că după eliminarea cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene și impunerea embargoului de către Federația Rusă, puterea de negociere a fermierilor în raport cu procesatorii a scăzut.

„Am ajuns în situația să vindem laptele la niște prețuri derizorii: aproximativ 0,90 lei pe litru; un preț foarte mic. Costul de producție este undeva la 1,1-1,2 lei – aici intră și furajele, utilajele cumpărate pe credite, dar și dobânzi, impozitele plătite către stat”, a conchis acesta.

Mai mult, producătorii vor și promulgarea mai rapidă a Legii cooperativelor, deoarece „oamenii vor să se organizeze, dar nu au un cadru legislativ”.

Totodată, producătorii și-ar dori anumite facilități fiscale pentru cooperative (de la scutirea de anumite taxe și impozite la neimpozitarea profitului reinvestit care sunt, de altfel, prevăzute în Legea cooperativelor), dar și măsuri concrete pentru atragerea tinerilor către domeniul agriculturii.

2015: Procesatorii români de lapte au achiziționat cu 7,8 la sută mai puțin lapte autohton

În comparație cu 2014, anul trecut, cantitatea de lapte de vacă achiziţionată de unităţile procesatoare de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare a scăzut cu 77.356 tone (-7,8%).

Potrivit INS, cantităţile de lapte brut procesat din alte specii au crescut în anul 2015 faţă de anul anterior, producţia de lapte de capră remarcându-se cu o creştere cu 12,2%.

De asemenea, cantitatea de lapte brut importat a crescut, în anul 2015 faţă de anul 2014 cu 23.782 tone (+30,7%).

În 2015, producţia principalelor produse lactate a manifestat o tendinţă ascendentă, cea mai mare creştere a producţiei având loc la smântână de consum, cu 8.739 tone (+14,9%).

Majorări semnificative ale producţiei în anul 2015 faţă de anul precedent pot fi menţionate la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele), cu 24.522 tone (+14,8%), brânzeturi (inclusiv urdă) cu 6.996 tone (+9,4%), unt cu 608 tone (+5,7%), lapte de consum cu 9.045 tone (+3,6%). Evoluţia cantităţii de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (84,7% din producţia totală de brânzeturi) s-a menţinut în aceeaşi tendinţă ascendentă.

Anul trecut, producţia de lapte praf şi cea de brânză topită au scăzut cu 1422 tone (-36,1%), respectiv cu 24 tone (-0,3%).

Cele mai mari cantităţi de lapte de vacă s-au colectat în regiunile Centru (37,1%), Nord-Est (22,7%) şi Nord-Vest (15,9%).

Laptele de consum s-a produs cu preponderenţă în regiunile Centru (46,7%), Nord-Est (peste 17,0%), Nord-Vest (16,2%) şi Vest (peste 10,0%).

Regiunile Centru, Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia deţin peste 75,0% din producţia de produse lactate proaspete (smântâna şi laptele acidulat).

Cele mai mari cantităţi de unt s-au produs în regiunile Centru (45,5%), Vest (peste 24,0%), Nord-Vest (14,5%) şi Nord-Est (12,7%).

Brânza s-a produs, îndeosebi, în regiunile Centru (36,2%), Nord-Est (21,5%), Nord-Vest (18,4%) şi Sud-Muntenia.

Publicat în Zootehnie

Reprezintă sau nu Brexit-ul o lovitură serioasă dată Politicii Agricole Comune, din punct de vedere bugetar? se întreabă zilele acestea co-fondatorul think tank-ului „Farm Europe”, Luc Vernet, răspunsul său imediat fiind cât se poate de clar: luând în calcul nivelul rambursărilor către Marea Britanie, mai exact echilibrul dintre contribuții și accesări de fonduri ale acestui stat membru al Uniunii Europene (UE) – NU!

Potrivit spuselor lui Vernet, Politica Agricolă Comună este o zonă în care Marea Britanie este, cel mult, contribuitor net. Așadar, impactul „divorțului” dintre insulari și UE va avea ca efect direct, în primă instanță, în principal asupra sectorului agricol britanic și asupra comerțului, totodată generator de incertitudini majore pentru fermierii englezi.

Conform statisticilor agregate de specialiștii Farm Europe, Marea Britanie este un contribuitor important la bugetul consolidat al Uniunii Europene, însă nu la fel se pune problema când vine vorba de Politica Agricolă Comună. Din analizele lui Vernet reiese că englezii își aduc aportul la bugetul consolidat al UE în procent de 10,5 la sută, însă un calcul mai amănunțit relevă faptul că insularii contribuie doar cu 5% la veniturile consolidate ale PAC.

Potrivit datelor agregate de think tank-ul amintit anterior, în anul 2014, contribuția Marii Britanii a fost de 14,1 miliarde de euro, în timp ce cheltuielile UE cu acest viitor fost Stat Membru al blocului a totalizat șapte miliarde de euro. Iată că, Marea Britanie, în acest caz, a fost prin excelență un contribuitor net cu suma de 7,1 miliarde de euro.

„Și pentru a înțelege în și mai mare măsură impactul Brexit-ului asupra bunei funcționări a PAC, ca parte integrantă a bugetului consolidat UE, este necesar să ne întoarcem la motivația negocierilor asupra Cadrului Financiar Multianual, adică să analizăm poziția fiecărui Stat Membru, atunci când vine vorba de fiecare politică în parte”, a afirmat Luc Vernet într-una din analizele sale publicate recent. „Prioritățile de negociere ale fiecărui stat membru în parte în ceea ce privește împărțirea bugetului UE între atâtea zone de politici pot fi «citite», în mare măsură, drept consecință a performanței specifice, așa numita «recompensă a contribuțiilor» aferente fiecărei zone de politici, comparată cu performanța generală a statului membru”, afirmă Luc Vernet.

Această definiție complicată la prima vedere ne ajută, adaugă el, să ne facem o imagine asupra amprentei britanice asupra bugetului UE, cât și asupra implicațiilor absenței insularilor într-un context post-Brexit, implicații la nivelul ministerelor de finanțe, în ceea ce privește PAC.

Analistul Luc Vernet este de părere că indicele de performanță al englezilor în cadrul Politicii Agricole Comune este de 0,57. Asta înseamnă că englezii au primit 0,57 cenți la fiecare euro plătit, situație mult mai bună decât alte zone de politici: în general, dacă luăm toate cheltuielile UE la pachet, englezii primesc aproximativ 0,39 eurocenți pentru un euro plătit, în mare parte datorită politicilor regionale (fondurilor structurale).

Luând anul 2013 ca bază, Marea Britanie a primit 3,9 miliarde prin PAC și a contribuit la aceasta cu 6,8 miliarde. În termeni financiari, acest lucru înseamnă că impactul general al Brexitului asupra bugetului Politicii Agricole Comune ar fi limitat la mai puțin de cinci procente din total, mai exact 2,9 miliarde de euro pe an.

Pierderea acestor cinci procente ar putea fi contrabalansată politic în cadrul unor negocieri post-Brexit, spune Luc Vernet, cunoscând faptul că guvernele engleze au fost în mod tradițional principalele combatante împotriva susținerii bugetului agriculturii europene (și nu au fost singurii).

Analiza grupului de contribuitori neți. Încasări versus plăți la bugetul consolidat al UE/cele trei politici prioritare în anul 2013

Potrivit datelor agregate de Farm Europe, în cadrul ultimelor negocieri bugetare europene, pozițiile grupului de contribuitori neți nu numai că au reflectat diferitele nevoi bugetare nete, dar și rolul lor în susținerea unei Europe nu neapărat ca bloc comercial, cât ca entitate politică.

Chiar dacă Marea Britanie și Suedia și-au expus opiniile cu privire la un buget comunitar mai mic, respectiv contribuții mai mici, Germania și Olanda au făcut apel nu numai la disciplină bugetară (fără majorări ale cheltuielilor europene), dar și la o Uniune Europeană mai puternică, mai unită, cu politici orientate doar către obținerea creșterii economice. Aceste țări UE doresc, de asemenea, să se asigure că nu numai Statele Membre cu economii puternice sunt chemate la apel atunci când va fi nevoie de majorarea contribuțiilor, dacă va fi nevoie.

Prioritățile de negociere ale diferitelor State Membre în relația cu distribuirea bugetului UE între cele trei mari politici unionale pot fi interpretate, în mare parte, ca urmare a performanțelor individuale, specifice fiecărei zone de politici, în comparație cu performanța generală a țării membre a blocului UE de acum 27. În cazul Austriei spre exemplu, în timp ce performanța generală este de 0,59 (0,59 euro primiți la un euro plătit), performanța defalcată pe politici separate arată că la nivelul PAC aceasta este de 0,92 (0,92 euro încasați la un euro plătit), 0,58 la politici de creștere și de locuri de muncă, respectiv 0,28 la politici regionale.

Calculând astfel, spun specialiștii Farm Europe, în cazul fiecărui grup de contribuitori neți din cadrul Statelor Membre UE (excepție făcând Marea Britanie, Suedia, Olanda și Italia) se poate observa că PAC este cea mai „profitabilă” politică europeană, în procentaje diverse.

Ca exemple concrete, Politica Agricolă Comună este cea mai profitabilă investiție pentru Danemarca (0,84 pentru PAC față de 0,50 performanță generală), Austria, Franța (0,95 versus 0,60) și pentru Finlanda (0,93 față de 0,60).

Afirmația este valabilă și pentru Germania, însă într-un procentaj mai mic (0,58 față de 0,49).

Performanța PAC față de performanța generală este de asemenea mai mare în Marea Britanie (0,57 față de 0,39), în cazul Suediei (0,55 versus 0,42) și Italiei (0,74 față de 0,72). Însă, pentru ultimele trei țări menționate, proporția este mai favorabilă în cazul politicilor de creștere economică și de locuri de muncă (0,67 atât pentru Marea Britanie, cât și pentru Suedia), iar în cazul Italiei în ceea ce privește politicile regionale (0,83).

Doar în cazul Olandei, performanța PAC este mai mică (marginal) decât performanța generală a statului în sine (0,43 față de 0,45), chiar dacă un indice de 0,98 la politici de creștere economice oferă o performanță relativă mai mare.

Cu excepția Danemarcei, entuziasmul guvernelor țărilor membre UE în cadrul discuțiilor privind bugetele defalcate pe diversele zone de politici este egal cu performanța comparativă proprie.

Cu toate acestea, afirmă analiștii Farm Europe, este de notat faptul că toate țările membre UE din cadrul grupului de contribuitori neți la bugetul consolidat european sunt și contribuitori neți pentru cele trei zone de politici majore, luate individual. Cu alte cuvinte, Politica Agricolă Comună (PAC), Politicile Regionale, respectiv Creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă constituie costuri nete pentru grupul de contribuitori mari din cadrul țărilor membre UE.

Analiza grupului de beneficiari neți. Încasări versus plăți la bugetul consolidat al UE/cele trei politici prioritare în anul 2013

În ceea ce privește grupul de țări membre UE care sunt beneficiare nete, cu excepția Luxemburgului, Belgiei, Maltei și Ciprului, a căror performanță pe zona PAC este mai mică de unu la sută, toate celelalte State Membre ale Uniunii Europene au rate mai mari de unu la sută (adică pentru fiecare euro contribuție la bugetul consolidat al UE, primesc mai mult decât un euro prin intermediul PAC).

Pentru aceste țări membre, demn de luat în seamă este faptul că performanța pe zona de politici regionale este dublă, uneori triplă față de cea a PAC, cu excepția notabilă a Irlandei.

Performanța PAC în Irlanda este de 2,46 față un indice de 1,32 acces general la fondurile UE, ratele de performanță pe zona de politici regionale și de creștere fiind de 0,17, respectiv 0,99.

În cazul Spaniei și României, performanța Politicii Agricole Comune este mai mare decât performanța generală, dar cu foarte puțin. România are un indice de 3,70 pe zona de politici agricole comune, 4,97 pe zona de politici regionale și doar 0,27 pe politici de creștere.

Bulgarii au pe zona de politici agricole europene un indice de 1 la 4,95 euro primiți față de 1 la 4,28 euro încasați, bani europeni primiți în general de la bugetul UE.

Bugetul anual al Uniunii Europene se ridică la 142 de miliarde de euro (conform cifrelor din 2014). Deși este o sumă importantă, ea nu reprezintă decât 1% din veniturile generate anual de statele membre.

Sursele de venit ale Uniunii Europene includ contribuțiile primite de la statele membre, taxele la import aplicate produselor provenind din afara comunității și amenzile impuse întreprinderilor care nu respectă normele europene. Țările Uniunii convin asupra dimensiunii bugetului și asupra modului în care va fi finanțat acesta în următorii ani.

Cele trei direcții din care provin banii UE

Un procentaj mic din venitul național brut al fiecărui stat membru (în jur de 0,7 %) reprezintă cea mai mare sursă de încasări la buget. În acest caz, principiile de bază sunt solidaritatea și capacitatea de plată, însă valoarea poate fi ajustată pentru a evita suprasolicitarea anumitor țări.

De asemenea, o altă sursă este reprezentată dintr-o mică parte a încasărilor din taxa pe valoarea adăugată armonizată ale fiecărui stat membru (în jur de 0,3 %), respectiv o parte importantă din taxele la import percepute pentru produsele din afara UE (țara care le percepe reține numai un mic procent din acestea).

UE încasează, de asemenea, impozitele pe salariile personalului instituțiilor europene, contribuțiile țărilor terțe la anumite programe europene și amenzile aplicate întreprinderilor care încalcă normele și legislația comunitară. Acest sistem a fost ales în unanimitate de statele membre ale Uniunii pentru o perioadă de șapte ani și a fost ratificat de toate parlamentele naționale.

În condițiile în care, în 2014, economia națională creștea 2,9%, automat avea să crească și contribuția anuală pe care țara avea s-o verse în conturile Uniunii Europene. Potrivit calculelor realizate de unii analiști, contribuția României la UE a fost în 2014 de circa şase miliarde de lei – patru miliarde din venitul naţional brut, 1,5 miliarde din TVA şi 0,5 miliarde din taxele vamale.

24 iunie 2016: Englezii vor să iasă din UE în procentaj de 51,9%; rușii spun că n-au nicio treabă cu acest demers. Doar Daniel Constantin a ieșit la rampă pe probleme de fonduri europene

Numărătoarea finală a voturilor de la referendumul de joi din Marea Britanie confirmă că majoritatea britanicilor au optat pentru Brexit, respectiv ieșirea țării lor din Uniunea Europeană, transmit vineri DPA, AFP și BBC, citate de Agerpres. Conform rezultatelor definitive, 51,9% dintre alegători au votat în favoarea Brexit-ului. Rata de participare la vot a fost de 72,2%. Numărul votanților care s-au pronunțat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se ridică la 17.410.742 milioane.

Arătată de multe ori cu degetul pentru această ieșire dramatică a Marii Britanii de pe scena politică a UE, Federația Rusă, prin vocea liderului de la Kremlin, afirmă că nu s-a amestecat, nu se amestecă și nu se va amesteca în alegerea Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană (UE), informează ITAR-TASS.

„Aceasta este alegerea supușilor Marii Britanii. Nu ne-am amestecat în niciun fel în aceasta și nu intenționăm să ne amestecăm. Judecând după toate, acum vor urma niște proceduri oficiale, legate de decizia britanicilor privind ieșirea lor din UE. Vom urmări cu atenție ce se întâmplă, pentru a analiza”, a declarat Vladimir Putin.

Liderul rus a dat asigurări că autoritățile Federației Ruse vor face totul pentru a reduce la maximum efectele negative pe care decizia Marii Britanii le-ar putea avea pentru economia rusă.

Tot vineri, copreședintele ALDE Daniel Constantin a precizat în urma ieșirii Marii Britanii din UE, trebuie analizat impactul asupra absorbției fondurilor europene de către România și că, din acest moment, nu mai trebuie căutate scuze, ci să se treacă la o absorbție efectivă a acestor fonduri.

„Suntem la jumătatea exercițiului financiar 2014-2020 și cred că aici trebuie să analizăm care va fi impactul. Marea Britanie este cel mai important contributor la bugetul UE. (...) Trebuie să analizăm care va fi impactul asupra României și cred că, din acest moment, nu mai trebuie să căutăm scuze în ceea ce înseamnă absorbția de fonduri europene. Cred că trebuie să trecem la o absorbție efectivă, pentru că nu știm care va fi impactul pe termen mediu și lung al pierderii unui contributor net la acest buget din care ne hrănim și noi pe diverse teme economice”, a afirmat, la o conferință de presă, Daniel Constantin, citat de Agerpres.

Potrivit lui Constantin, una dintre cauzele pentru care Marea Britanie a luat această decizie este „un sentiment pe care britanicii nu l-au prea simțit în ultima perioadă, și anume acela de suveranitate în deciziile care se iau la nivel european și național”.

„Am făcut un apel către toți factorii de decizie ca de acum înainte să încercăm să fim ceva mai activi la toate nivelurile în raport cu UE astfel încât să încercăm să transmitem cetățenilor din țara noastră că suntem suverani în țara noastră”, a adăugat Constantin.

Până la momentul publicării acestui articol, ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, nu a făcut nicio declarație oficială pe tema impactului Brexit asupra sectorului de care acesta se ocupă.

Publicat în Ultimele noutati

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță că a dat startul pentru primirea începând de astăzi, 28 aprilie 2016, a cererilor pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul primei sesiuni de depunere a acestora prin intermediul Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pentru anul 2016, suma totală disponibilă fiind de 541 milioane de euro, anunță agenția prin intermediul unui comunicat de presă.

În data de 26 aprilie a.c., secretarul de stat Simona Allice Man anunța în premieră deschiderea acestei sesiuni, o adevărată victorie a ministrului tehnocrat, Achim Irimescu, fiind însăși simplificarea procedurilor pentru accesarea fonduri FEADR, demers dus la bun sfârșit însă de echipa anterioară (vom vorbi pe larg despre asta în perioada următoare). Înaintea sa, chiar și ministrul Agriculturii în exercițiu anunța deschiderea sesiunii de depunere proiecte (cu patru luni întârziere!), însă doar în exclusivitate pentru o agenție de presă, chiar dacă informația era de interes național.

Pentru prima dată după aproape jumătate de an, fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, iese și el la rampă printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Secretarul de stat Simona Man s-a declarat însă bucuroasă de reușită cu o zi în urmă de buna colaborare cu asociațiile profesionale pe zona de simplificare, toate acestea având ca rezultantă apariția HG 226/2016.

„Una dintre prioritățile pe care le-a avut în acest mandat domnul ministru a fost simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene. În acest sens, am avut mai multe întâlniri atât cu asociațiile profesionale, cât și cu actori importanți din agricultură. În urma consultărilor pe care le-am avut cu aceștia, am reușit să simplificăm aceste proceduri, iar în acest moment avem HG 226/2016 aprobată și publicată, iar în urma acestei publicări, vă spunem astăzi în premieră că urmează joi (n.r. - 28 aprilie 2016) să lansăm câteva dintre măsuri, unele chiar importante. Una dintre ele se referă exact la fermele de familie.

Măsurile pe care le vom lansa joi sunt subMăsura 4.1 «Exploatații agricole» care are o alocare de 270 milioane euro, subMăsura 6.1 «Instalare tineri fermieri» cu o alocare de 360 de milioane de euro, subMăsura 6.3 «Dezvoltare ferme mici» cu o alocare de 100 milioane euro, subMăsura 16.4 «Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol» - alocare șapte milioane de euro și subMăsura 16.4a «Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol» - alocare 3,5 milioane de euro.

Prin acest HG 226/2016 s-au simplificat mai multe lucruri, și anume faptul că cei care au fost până acum în litigiu cu AFIR vor putea să depună proiecte. Există însă o singură restricție, și anume acolo unde debite, dar și aici au intervenit și au spus că dacă problema debitelor se rezolvă, mai exact se achită datoriile, se pot în continuare depune dosarele.

S-a reușit simplificarea acestor proceduri și desființarea acelui ghid de condiții artificiale, care ne-a adus numai bătăi de cap atât nouă, cât și dumneavoastră”, a afirmat Simona Allice Man.

Termen limită de depunere a proiectelor, 31 octombrie a.c.

Conform comunicatului de presă remis de AFIR în dimineața zilei de 28 aprilie, solicitanții de finanțare europeană nerambursabilă FEADR pot depune în intervalul 28 aprilie – 31 octombrie 2016, proiecte pentru investiții în exploatații agricole (Submăsura 4.1 – sM4.1), pentru instalarea tinerilor fermieri (Submăsura 6.1 – sM6.1) și pentru dezvoltarea fermelor mici (Submăsura 6.3 – sM6.3). De asemenea, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă  în intervalul 28 aprilie 2016, ora 12.00 – 31 octombrie 2016, ora 16.00 pentru sM 4.1, sM 6.1 și sM 6.3.

Un anunț important făcut de AFIR este și acela potrivit căruia, în acest an, se deschid pentru prima oară subMăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol”și subMăsura 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”. Pentru aceste două submăsuri, sesiunea de depunere se desfășoară între 28 aprilie 2016, ora 12.00 și 31 iulie 2016, ora 16.00.

Depunerea proiectelor, on-line. Programul de funcționare complet, în cele ce urmează

Specialiștii AFIR anunță că modalitatea de depunere a proiectelor agreată va fi cea on-line, pe pagina oficială a Agenției www.afir.info, pentru sM 4.1, sM 6.1, sM 16.4, sM 16.4a. Solicitările de finanțare prin sM 6.3 se depun în format tipărit și electronic la sediile Oficiilor Județene ale AFIR în zilele lucrătoare ale săptămânii în intervalul orar 09:00 – 14:00 și în ultima zi a sesiunii (31 octombrie 2016) în intervalul orar 09:00 – 16:00, se mai arată în comunicat.

„Suntem pregătiți să venim în întâmpinarea celor ce vor finanțare. Am făcut numeroase simplificări și am reglat multe lucruri pentru ca procesul de depunere să fie mult mai eficient. Este doar o primă etapă, urmând să deschidem în cel mai scurt timp și sesiunile pentru alte submăsuri,” a decalarat Andras SZAKAL, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei subMăsuri în parte.

Exploatațiile agricole - subMăsura 4.1 - primesc cei mai mulți bani

Cea mai mare alocare bugetară din această sesiune, de 270 milioane de euro va fi disponibilă, potrivit comunicatului AFIR, pentru „Investiții în exploatații agricole” (sM 4.1). Alocarea financiară anuală este împărțită astfel pe sectoare: vegetal 140 milioane de euro, zootehnic 80 milioane de euro, zona montană 40 milioane de euro și ferma de familie are o alocare de 10 milioane de euro.

„Beneficiarii eligibili pentru această submăsură sunt  persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale/ familiale, societățile comerciale/ agricole, cooperativele agricole și grupurile de producători, dar și institutele de cercetare”, se precizează în documentul de presă. „Investiții eligibile în cadrul sM 4.1 pot fi : construcția, extinderea, modernizarea și dotarea construcțiilor din cadrul fermei; amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, precum și alte cheltuieli de marketing, în cadrul unui lanț alimentar integrat. Valoarea sprijinului poate atinge 2 milioane de euro pe proiect în cazul lanțurilor alimentare integrate”.

În ceea ce privește subMăsura 6.1 „Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri”, element care a beneficiat de un interes deosebit anul trecut, cei interesați dispun în această sesiune de o alocare bugetară anuală de 161 milioane de euro, din care pentru zona montană sunt disponibile 33 milioane de euro. Intensitatea sprijinului pentru această submăsură este de 100%.

„Beneficiari eligibili sunt persoane fizice înregistrate și autorizate, asociați unici sau majoritari ai unor SRL-uri, cu vârsta maximă de 40 de ani, care își iau angajamentul de a deveni fermieri activi”, conform comunicatului de presă. „Investiții eligibile sunt toate cheltuielile propuse prin Planul de Afaceri, inclusiv capitalul de lucru şi activităţile relevante pentru implementarea în bune condiţii a planului aprobat pot fi eligibile indiferent de natura lor. Planul de Afaceri trebuie să conțină prezentarea situației inițiale a exploatației, prezentarea etapelor și a obiectivelor propuse, prezentarea detaliată a acțiunilor. Totodată, tânărul fermier trebuie să-și stabilească domiciliul și sediul social în UAT-ul în care este înregistrată exploatația. Valoarea sprijinului în cadrul acestei submăsuri este 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 SO și 50.000 SO sau 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 SO și 29.999 SO”.

100 de milioane de euro pentru fermele mici, 10,5 milioane euro destinate măsurilor de cooperație

Potrivit aceluiași document, alocarea bugetară disponibilă aferentă Submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” este de 100 milioane de euro pentru acest an, din care 21 milioane de euro pentru zona montană. Intensitatea sprijinului pentru această submăsură este de 100%.

„Beneficiarii eligibli sunt fermierii care au drept de proprietate și /sau drept de folosinţă pentru o exploatație agricolă, care sunt persoane fizice înregistrate sau autorizate sau au un SRL și care respectă încadrarea în categoria microîntreprinderi sau întreprinderi mici”, se mai arată în documentul AFIR. „Investiții eligibile: Sprijinul va fi utilizat pentru realizarea Planului de Afaceri (PA) şi activitatea economică desfăşurată de beneficiar. Cheltuielile propuse în PA, inclusiv capitalul de lucru şi activităţile relevante pentru implementarea corectă a planului aprobat pot fi eligibile, indiferent de natura acestora. Planul de Afaceri trebuie să conțină prezentarea situației inițiale a exploatației, prezentarea etapelor și a obiectivelor propuse, prezentarea detaliată a acțiunilor. Valoarea sprijinului: 15.000 euro pe o perioadă de 3/ 5 ani, în 2 tranșe, pentru ferme între 8.000 şi 11.999 SO”.

Submăsurile dedicate cooperării atât în sectorul agricol, cât și în cel pomicol, dispun de o alocare bugetară totală de 10,5 milioane de euro, împărțite astfel: pentru sM 16.4 fondurile disponibile în această sesiune sunt de 7 milioane de euro, iar pentru sM 16.4a sunt de 3,5 milioane de euro. Valoarea sprijinului este de maxim 100.000 euro pentru ambele submăsuri, iar Intensitatea sprijinului este de 100%.

„Beneficiari eligibili sunt reprezentați de Parteneriatele constituite în baza unui Acord de Cooperare din cel puţin un partener din categoriile de mai jos și cel puțin un fermier sau un grup de producători/o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/pomicol, în funcție de submăsură: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Investiții eligibile sunt sprijinite cheltuielile prevăzute în Planul de marketing/ studiu, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse, din următoarele categorii: studii/ planuri - Elaborarea studiilor și planurilor de marketing asociate proiectului, inclusiv analize de piață, conceptul de marketing”, potrivit comunicatului de presă.

Pentru această categorie de cheltuieli intensitatea sprijinului este de 100%. Acestea reprezintă cheltuieli privind costurile generale ale proiectului și trebuie să respecte condiţiile specifice acestui tip de cheltuieli.

Costurile de funcţionare a cooperării - AM PNDR din MADR

Pot fi efectuate după semnarea contractului, nu vor depăși 20% din valoarea totală eligibilă a proiectului, şi pot cuprinde: cheltuieli de transport și de subzistență ale coordonatorului și partenerilor (diurna), legate de activitățile parteneriatului, conform legislaţiei naţionale; onorarii ale personalului; cheltuieli legate de închirierea spațiilor de desfășurare a întâlnirilor parteneriatului, închiriere sediu, achiziţie echipamente IT şi alte dotări necesare desfăşurării cooperării.

Pentru costurile de funcționare a cooperării intensitatea sprijinului este de 100%.

Costuri directe ale proiectelor specifice corelate cu planul proiectului, inclusiv costuri de promovare, şi pot cuprinde:
Cheltuieli de promovare inclusiv pagina web, broșuri, pliante, bannere, promovare plătita prin social media şi alte rețele de publicitate, radio si televiziune.

Tot am putea pierde 100 de milioane de euro! - George Turtoi

Așa cum aminteam nu cu mult timp în urmă, peste 100 de milioane euro minimum ar putea pierde România pentru cele aproape patru luni de întârziere inexplicabilă a lansării sesiunilor de depuneri de proiecte aferente anului 2016 pentru cele 12 subMăsuri gestionate de AFIR, în condițiile în care doar depunerea SDL-urilor aferente subMăsurii 19.2 LEADER primeau undă verde de la Ministerul Agriculturii, declara George Turtoi, șeful DG Advisory, într-un nou interviu acordat publicației Revista Fermierului la începutul acestei luni.

În ciuda faptului că nu mai puțin de 12 subMăsuri PNDR 2014-2020 ar fi trebuit să aibă relansate sesiunile de depuneri de proiecte (4.1, 4.2, 4.3, 4.1a, 4.2a, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 7.2, 7.6 și 19.1), alte două să aibă lansările în premieră în 2016 - subMăsura 8.1, respectiv Măsura 9, doar sesiunea de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) aferente Măsurii 19 - Dezvoltarea locală LEADER avea să fie anunțată de Ministerul Agriculturii pentru perioada 10 martie – 8 aprilie 2016.

Din această cauză, cele aproape patru luni de întârziere între targetul propus de vechea conducere a MADR pentru relansarea sau lansarea sesiunilor de depuneri de proiecte și prezent (aproape patru luni) ar genera pierderi de minimum „o sută și ceva de milioane de euro”, potrivit afirmațiilor lui Turtoi.

„România riscă să piardă bani. Putem face un calcul foarte simplu: cât ar însemna proiectele depuse în patru luni de zile? Dacă stau să mă gândesc cam cât erau tragerile din programul trecut, dacă facem o comparație cu programul trecut, era o declarație de cheltuieli care se făcea trimestrial, în trei luni undeva peste o sută și ceva de milioane de euro (minimum posibil). (...) Doar pentru simplul fapt că nu s-au depus proiecte pe zona de investiții. În 2018, dacă nu atingem pragul de performanță, nu vom putea accesa rezerva de performanță, rezervă de performanță care va fi dată altor state”, a precizat pe un ton grav șeful firmei de consultanță DG Advisory.

El consideră că blocajul acesta este „inexplicabil”, în condițiile în care în PNDR 2014-2020 există un criteriu de performanță al programelor și există un prag de performanță pe care țara noastră trebuie să-l depășească în 2018. Din păcate, a adăugat Turtoi, echipa de experți care a rămas în Ministerul Agriculturii nu a avut posibilitatea să-și aducă aportul în optimizarea pregătirii lansării sesiunilor de depuneri de proiecte. Timpul nu este însă pierdut în accepțiunea șefului DG Advisory.

„S-a vrut să se facă ceva, s-a văzut că, de fapt, se făcuse acel ceva, dar înainte să vrei să faci ceva, îi întrebi pe oameni dacă s-a făcut deja acel lucru. Dacă deja s-a făcut, n-are sens să reiei. Se va ajunge într-un punct în care se văd ghidurile consulatative în care nu există nicio debirocratizare, nicio modificare față de ghidurile vechi”, a mărturisit fostul secretar de stat. „Într-un final, România va răspunde pentru acest blocaj, prin faptul că nu mai poți să întârzii, să te joci, ca în programul trecut. În programul actual există un criteriu de performanță al programelor și există un prag de performanță pe care trebuie să-l depășești în 2018. (...) Eu cred că la mobilizarea și la expertiza care există în instituțiile de gestiune, se poate recupera. Prima condiție să iei un examen este să te prezinți la el. Prima condiție să finanțezi un proiect este să fie depus. Dacă nu s-a depus, ce să finanțezi? Nu este nimic deschis ca să depună lumea proiecte. Există riscul ca dacă nu se vor putea mobiliza atât de tare eforturile să recupereze luni pierdute, inutil și inexplicabil, repet, inexplicabil, atunci există riscul ca banii să fie pierduți. Competența, performanța din AM PNDR, AFIR, APIA și AM POP nu a fost utilizată deloc. S-a blocat nejustificat totul. Acum, hai să vedem, să deblocăm, vedem dacă sunt fezabile termenele; ele erau fezabile cu patru luni în urmă – 15 ianuarie pentru toate sesiunile de depunere proiecte era termenul fezabil și 1 februarie pentru începerea plăților pe suprafață”.

Nu în ultimul rând, George Turtoi a insistat să mulțumească foștilor colegi din AM PNDR, AFIR, APIA, AM POP și din structurile Ministerul Agriculturii care, datorită profesionalismului și dedicării lor, au ajutat fost echipă de conducere a Ministerului Agriculturii să obțină rezultate extraordinare

„Mulțumesc întregii echipe din AFIR, AM PNDR, APIA, AM POP și din structurile din Ministerul Agriculturii care, datorită profesionalismului și dedicării lor, ne-au ajutat să obținem rezultate extraordinare”, a conchis Turtoi.

Daniel Constantin iese la rampă

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, fostul ministrul al Agriculturii, Daniel Constantin, atacă dur întârzierea nemotivată la lansării acestei sesiuni, bineînțeles cu argumente.

Cel mai clar lucru sesizat de Constantin este faptul că ghidurile sunt identice în proporție de 99% cu cele de anul trecut, cu alte cuvinte nu există o justificare a timpului pierdut..

„Cu o întârziere de patru luni, astăzi, 28 aprilie 2016 se deschid (sperăm) primele măsuri de finanțare cu fonduri europene în agricultură. Sunt, de fapt, primele măsuri din 2016 pe care le deschid autoritățile din toate programele disponibile! Nicio altă măsură, de la niciun alt minister nu este deschisă în acest moment.

Vă propun, atașat, o scurtă analiză comparativă pe aceste măsuri din PNDR 2014-2020, precum și modul în care au fost gestionate în 2015 și dezastrul din 2016. Fiind un guvern de tehnocrați, care nu răspunde în fata electoratului, deci nici în fața celor pentru care ar trebui să lucreze, evident că nu le pasă de consecințele asupra agriculturii și a economiei în general. Observ ca ghidurile sunt identice în proporție de 99% cu cele de anul trecut, deci nu există niciun motiv pentru aceasta întârziere!!! Mai mult, este inadmisibil ca atunci când ai avut 13 măsuri funcționale, cu sesiuni de depunere în 2015, să relansezi doar trei dintre acestea, plus două subMăsuri noi și cu o astfel de întârziere. Este doar un exemplu de problemă din cauza căreia suferă astăzi fermierii și agricultura, dar cu siguranță nu este singurul! Le voi explica pe toate în perioada următoare”, explică liderul ALDE pe rețeaua de socializare.

13124582 1249236708423267 6190815635932708890 n

Publicat în Finantari

Posibilul nou succesor al lui George Turtoi (aflat în concediu de odihnă și, ulterior, autosuspendat timp de un an din funcția de director de direcție în cadrul AFIR pentru a merge în zona privată) – Sorin Radu, actual director al CRFIR 6 Satu Mare (anunțat încă de ieri, în exclusivitate), a declarat pentru Revista Fermierului că, în cazul în care ar urma să fie numit secretar de stat, responsabil cu fondurile europene, va aborda cu multă seriozitate problema co-finanțării proiectelor europene și va demara un proces de transparentizare a relațiilor potențial beneficiar-instituții bancare, financiar-bancare și financiar-nebancare.

Mai mult, Radu confirmă că a fost abordat de ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, pentru a ocupa funcția de demnitate publică în cadrul MADR, oficialul guvernamental având doar cuvinte de laudă la adresa funcționarului CRFIR.

La finele lunii august, prin vocea directorului adjunct al CRFIR 6, Mihaela Măhălean, presa locală amintea că din analizele disponibile la acea oră rezulta dezangajarea a aproximativ 55 milioane de euro, sumă care avea să se piardă din exerciţiul financiar 2007-2013, „din diverse motive, pe toată aria de cuprindere a instituţiei”.

În viziunea lui Sorin Radu, entitatea pe care o conduce s-a mobilizat exemplar în ultimul timp, astfel încât să existe o  foarte corectă și bună informare a beneficiarilor în toate etapele.

„Am fost abordat de domnul ministru în această chestiune. (...) Sunt într-adevăr niște discuții privind posibila numire a mea ca secretar de stat, însă suntem în curs de desfășurare a formalităților”, a afirmat oficialul CRFIR 6 Nord-Vest, Satu Mare. „Dacă este să ne referim strict la regiunea Nord-Vest, a fost acolo o mobilizare a întregului aparat, în primul rând în sensul unei foarte corecte și bune informări a beneficiarilor în toate etapele. Am încercat să asigurăm o transparență cât mai mare și o relație corectă, instituțională, cu toți factorii implicați. Și mă refer aici la instituțiile financiar-bancare, la firmele, la acei contractori cum îi numim noi, care lucrează în mod direct cu beneficiarii, bineînțeles, cu aceștia din urmă, care, până la urmă, sunt cei mai importanți în tot acest proces”.

Șeful CRFIR 6 a adăugat că este conștient de reticența cu care băncile creditează proiectele cu fonduri europene FEADR și că acordă acești bani fără să-și asume aproape niciun risc, îngreunând până la blocare accesul potențialilor beneficiari la bani europeni, ajungându-se astfel la dezangajări uriașe.

„Din nefericire, este de referință reținerea instituțiilor bancare în a credita investițiile în mediul rural. În acest sens, va fi prematur. Oricum, ce pot eu să asigur, să garantez, în cazul în care voi fi numit secretar de stat, că vom căuta toate variantele la îndemână, vom discuta cu acești reprezentanți din partea băncilor. Atât cât ne va privi pe noi, la fel ca și în cazul instituțiilor finanțatoare, vom veni la rândul nostru cu toate facilitățile posibile. S-au și introdus de altfel facilități, în sensul sprijinirii beneficiarilor în derularea acelor fluxuri financiare în cadrul proiectelor. Se cunoaște că se acordă acele avansuri, s-a introdus sistemul cu plata la factură etc. Niște pași s-au făcut și eu, cel puțin, am de gând, în varianta în care voi fi numit secretar de stat, să continui în aceeași direcție”, a conchis Sorin Radu.

Surprize-surprize! Șef la AFIR ar putea fi Szakál András

Szakál András, directorul Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Progressio și fost șef al Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Covasna (cumnatul Elenei Blaj, angajată în cadrul Ministerului Agriculturii) ar urma să fie numit pe director general al AFIR.

Pe 2 aprilie 2013, consilierul județean brașovean Szakál András, avea să-l înlocuiască în funcţie pe Gheorghe Baciu, fost lider PDL Covasna și fost primar al orașului Întorsura Buzăului. Încă de pe atunci, unele zvonuri susțineau că Szakál ar fi fost susținut în această numire de liberali. Potrivit presei locale însă, Szakál András avea susținerea conservatorilor.

Fost membru UDMR, Szakál András a fost, consilier local la Tărlungeni, consiler județean, subprefect (UDMR; PDL), apoi șef al ANFP, respectiv consilier județean PDL la Brașov. În decembrie 2012 a candidat din partea ARD pentru un loc în Camera Deputaților în Colegiul 2 Braşov. Cea mai recentă funcție cunoscută este de director al Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Progressio.

Un GAL din Bucovina, motiv pentru care DNA Suceava a bătut la ușa MADR?

Că tot veni vorba de GAL-uri, de retragerea susținerii lui Alexandru Potor ca secretar de stat pe fonduri europene și de recenta acțiune a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, motivul pentru care DNA efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție, asimilate celor de corupție, comise în legătură cu utilizarea fondurilor alocate de la bugetul Uniunii Europene în perioada 2014-2015, ar fi tocmai un GAL din Bucovina, potrivit unor surse interne din Ministerul Agriculturii.

„În cursul zilei de 25 noiembrie 2015, ca urmare a obținerii autorizațiilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 10 locații situate în municipiul București și județele Suceava și Iași, din care 3 sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, se precizează în comunicatul DNA, lacunar ca de obicei.

Surse apropiate redacției noastre ne-au mărturisit că DNA Suceava a fost în vizită la Direcția Generală Dezvoltare Rurală, AM PNDR, compartimentul dedicat programului LEADER din Ministerul Agriculturii, direct la Gelu Roșu. „Din cadrul biroului său au fost ridicate documente, computer, tot”, ne-au spus sursele noastre. Mișcarea este cu cântec, în condițiile în care șeful AM PNDR este nimeni altul decât Mihai Herciu, „invitat” aseară (24 noiembrie 2015) să „plece” din funcție.

Publicat în Știri interne

Surse apropiate premierului României, Dacian Cioloș, au precizat sub semnul anonimatului că Sorin Radu, directorul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare, ar fi următorul pe lista ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, pentru a fi secretar de stat responsabil cu fondurile europene, practic succesorul lui George Turtoi care a demisionat cu ceva zile în urmă.

„Deocamdată se vrea aducerea lui Sorin Radu, care a fost la Centrul Regional Nord, Satu Mare. Este foarte bun pe fonduri europene; s-a agreat cu premierul. Cei de la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare au cea mai bună absorbție, cei de la conducerea Ministerului Agriculturii îl știu de ani de zile. Este un tip super OK, nu este intrat în nimic, nu are probleme de niciun fel”, au spus sursele guvernamentale.

Informația confirmă spusele lui Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, care a declarat pentru un post de televiziune că Alexandru Potor, și el invitat să preia acest portofoliu important pentru agricultura românească, nu va fi numit secretar de stat în locul lui Turtoi.

Exact cu trei ani în urmă, cei de la Ziarul Puterea dezvăluiau că oficialul (pe atunci) al APDRP 6 Satu Mare, Sorin Radu, era suspectat de către Agenţia Naţională de Integritate de conflict de interese şi stare de incompatibilitate. Motivul pentru care inspectorii de integritate efectuau verificări în curtea lui Sorin Radu este că acesta uitase să declare averea pe care o deţine în realitate. Mai mult decât atât, un tânăr afacerist, apropiat al acestuia, derula contracte de consultanţă cu fonduri gestionate de Sorin Radu, cu încălcarea prevederilor legale: http://www.puterea.ro/dezvaluiri/banii_europeni_pescuiti_de_baietii_destepti_din_ardeal-58700.html

Potențialul succesor al lui Puțintei la șefia APIA, Marius Faur, în vizorul parlamentarilor

Aceleași surse guvernamentale ne anunțau ieri că Mihail Spătărelu Puțintei ar urma să fie înlocuit cu Marius Florin Faur, fost director general al APIA, finul lui Valeriu Tabără, și actual șef al APIA Timiș.

Asta în ciuda faptului că unii parlamentari, foști subalterni ai lui Faur, i-ar fi atras atenția ministrului Agriculturii în funcție că ar fi fost „deranjați” de deciziile pe care le-ar fi luat potențialul succesor al lui Puțintei la șefia APIA. Mâine, 25 noiembrie, Achim Irimescu va discuta cu contestatarii acestei numiri pentru a afla mai multe detalii și argumente.

Faur este bine văzut la București, în condițiile în care „criza avansului SAPS” de la APIA, el ar fi folosit procedurile noi din softul dezvoltat de consorțiul Siveco-Teamnet și „că ar reușit să se miște mai repede”.

Că ar fi vorba de Faur la șefia APIA și că sunt unii care îl contestă, ne-a confirmat însuși Achim Irimescu, verificând informațiile surselor noastre: „Vreau să-l aduc pe Faur și mi-au sărit producătorii în cap la APIA. Nu știu de ce nu-l iubesc unii dintre ei. Toate numele le-am agreat cu premierul pentru că el îi știe și el, a lucrat cu ei și îi știe”.

Blocajul la APIA persistă

„Criza avansului SAPS” continuă să facă ravagii la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Din cauza slabei performanțe a sistemului informatic, procesul de autorizare la plată început și de control administrativ avea să se blocheze ieri, în jurul prânzului. Conform spuselor lui Mihail Spătărelu Puțintei, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a momentul incidentului, din aproximativ 192.000 de cereri, deja existau „patru mii și ceva” procesate, pentru care se puteau emite documente de plată.

Publicat în Știri interne
Pagina 2 din 2

newsletter rf

Revista