Nu mai puțin de 288,02 milioane de euro au intrat în conturile României, miercuri, 22 mai 2018, reprezentând rambursarea plăţilor aferente Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), a anunțat premierul PSD, Viorica Dăncilă, la începutul ședinței Executivului.

Prim-ministrul a precizat că România a atins procentul de 17% la absorbţia fondurilor europene, apropiindu-se de media europeană de 18%.

„Avem încă o veste bună: în data de 22 mai 2018, în conturile României au intrat 288,02 milioane euro, reprezentând rambursarea plăților aferente fondului european agricol pentru dezvoltare rurală. Această sumă se adaugă la suma de 1,85 miliarde de euro primită până în prezent pentru agricultură. Acest lucru a fost posibil prin acordarea la timp a subvenţiilor - şi vreau să îl felicit pe dl ministru Daea -, dar şi urmărirea atentă a derulării proiectelor de dezvoltare rurală”, a menționat Dăncilă.

Şefa Executivului a adăugat că, „de la începutul anului 2018, România a primit cu titlu de rambursare 2,14 miliarde euro, reprezentând 67% din suma programată a fi accesată de la UE de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”.

„Pentru că facem referire la fondurile europene, vreau să reiterez ce a spus doamna ministru Rovana Plumb aseară, şi anume faptul că România a atins procentul de 17% la absorbţia fondurilor europene, deci ne apropiem cu paşi rapizi de media europeană care este de 18%”, a punctat premierul Dăncilă.

Miercuri, 23 mai 2018, în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor – LAPAR, Viorica Dăncilă a vorbit despre absorbţia fondurilor europene în domeniu, precizând că anul acesta, prin investițiile PNDR, urmează să fie plătite 1,4 miliarde de euro.

„Creşterea absorbţiei fondurilor europene, cu efecte directe asupra menţinerii activităţii în mediul rural, stimularea investiţiilor, dezvoltarea rurală durabilă, cu un impact de circa 9,7 miliarde euro, care se realizează pe două fronturi: absorbţie şi contractare de fonduri. Astfel, au fost atrase fonduri nerambursabile de 1,2 miliarde euro în anul 2017, iar în anul 2018 vor fi plătite peste 1,4 miliarde de euro pentru investiţiile din PNDR, pe perioada 2014-2020”, a precizat premierul PSD.

Totodată, ea a precizat că este important ca noul buget al UE să susţină în continuare obiectivele investiţionale pentru stimularea convergenţei la nivelul întregii Uniuni.

„Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici. Mai ales în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate (...) În calitate de prim-ministru, voi susţine ca politica agricolă comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent (...). România nu poate accepta o politică agricolă comună fără Pilonul II-Dezvoltare rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală”, a mai afirmat Dăncilă în cadrul conferinței organizate de LAPAR la București.

Publicat în Finantari

Beneficiarii proiectelor de investiţii pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zonele rurale pot realiza lucrările de construcţii în regie proprie, cu respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul construcţiilor, precizează Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„AFIR aduce clarificări privind implementarea proiectelor de investiţii pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zonele rurale, finanţate prin subMăsura 6.2 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020). Precizăm că, în cazul proiectelor care prevăd lucrări de construcţii, beneficiarii pot realiza aceste lucrări şi în regie proprie cu respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul construcţiilor”, menţionează sursa citată.

Pentru proiectele care conţin lucrări de construcţii executate în regie proprie, trebuie prezentate autorizaţia de construire, ordinul de începere a lucrărilor şi procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

România va ajunge în acest an la un grad de absorbţie a fondurilor europene de peste 50% prin PNDR 2020, iar suma atrasă ar putea depăşi 4,1 miliarde de euro, afirma, la sfârşitul lunii februarie a acestui an, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Potrivit spuselor oficialului guvernamental, din 2015 şi până în 2018, la AFIR s-au depus 44.062 proiecte de investiţii, în valoare de 6,98 miliarde de euro, iar din acestea 23.368 au fost selectate, în sumă de 3,37 miliarde de euro. Suma contractată depăşeşte 3,28 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de 430.551 de cereri unice de plată aferente unei suprafețe de 1.306.280,33 hectare au fost depuse până la acest moment în cadrul Campaniei 2018, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

În intervalul 1 martie – 15 mai 2018, fermierii pot depune la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti o singură cerere unică de plată, chiar dacă deţin suprafeţe de teren în localităţi sau judeţe diferite!

„Reamintim că pentru suprafețe mai mari de 50 de hectare de teren agricol, cererile se depun la Centrele județene APIA, iar în cazul în care se solicită o suprafață mai mică sau egală cu 50 de hectare teren agricol, cererile se depun la centrele locale”, au precizat cei de la APIA. „Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor în Campania 2018, rugăm fermierii să se prezinte la data și la ora la care sunt programați, conform INVITAȚIEI primite”.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Publicat în Finantari

Potrivit vocilor autorizate ale FNGCIMM, noul produs - Garantarea Economiei Rurale (GER) – reprezintă o soluție completă de finanțare pentru proiectele de dezvoltare propuse de beneficiarii publici locali și armonizează două facilități de sprijin destinate celor care propun proiecte la nivelul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL): garanția FNGCIMM pentru plata avansului prevăzut în contractele de finanțare încheiate cu AFIR în PNDR 2020 și garanția creditului bancar pe care beneficiarii îl pot accesa pentru finanțarea investiției.

În ambele cazuri, susțin specialiștii fondului, garanția FNGCIMM poate acoperi până la 100% valoarea finanțării, devenind astfel o pârghie de impulsionare a dezvoltării economice la nivel local.

„Noul produs de garantare, G.E.R. – Garantarea Economiei Rurale, reprezinta pentru Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri un pilot al noii strategii de repoziționare și dezvoltare. Susținerea ecosistemului antreprenorial românesc, a economiei în general, presupune o abordare personalizată a potențialilor beneficiari. Am identificat o serie de oportunități la nivelul segmentului public local și am dezvoltat noul mecanism de garantare pentru a facilita implementarea proiectelor ce pot beneficia de finanțarea AFIR. Estimăm un potențial de peste 2.000 de proiecte la nivel național, ce pot genera atragerea a peste 180 de milioane de euro, fonduri destinate dezvoltării rurale”, a declarat Alexandru Petrescu, Director General FNGCIMM.

Mecanismul de garantare G.E.R. a fost dezvoltat ca răspuns la nevoile de sprijin ale beneficiarilor publici identificate la nivel local, fiind în același timp un catalizator pentru absorbția fondurilor europene nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune (PAC), politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene (UE).

„Prin susținerea în procesul de finanțare a beneficiarilor publici din acest sector, FNGCMM contribuie la creșterea calitatii vieții din mediul rural românesc”, se mai precizează în documentul de presă.

Publicat în Finantari

Începând cu ora 00:00:01 a zilei de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a sumei de 42,1 milioane de euro pentru un număr de 24.464 de fermieri, producători agricoli care au depus cereri unice de plată în anul 2017.

APIA precizează că 28,59 de milioane de euro se vor plăti din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar diferența de 13,51 de milioane de euro, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național.

„Menționăm că în conformitate cu prevederile Deciziei nr. 6801 de punere în aplicare a Comisiei din 11.10.2017 de autorizare a Irlandei, Greciei, Croației, României și Regatului Unit să aplice derogări, în ceea ce privește anul de cerere 2017, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului, şi de până la 85% în cazul măsurilor de sprijin pe suprafață și legate de animale, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European si al Consiliului”, se menționează în comunicatul de presă. „De asemenea, conform art. 6 alin. (1) din H.G. nr.701 din 27 septembrie 2017 privind stabilirea pentru anul 2017 a cuantumului plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri, precum și a plafoanelor aferente ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru speciile bovine și ovine/caprine, și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine «Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art. 1 şi 5, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de reglementările europene în vigoare la data efectuării plăţilor în avans»”.

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului încă din data de 11 octombrie 2017, șeful APIA, Adrian Pintea, preciza că 467.775 de fermieri erau gata să primească avansul începând de luni, în doar cinci ore aproape 25.000 de beneficiari fiind deja procesați.

„Până aseară (n.r. - 11 octombrie 2017), din numărul total de 885.000 de fermieri care au depus cereri de sprijin în anul 2017, deja avem pregătiți, totul, calculați, cu toate controalele administrative făcute, 467.775 de fermieri gata să primească acest avans”, menționa Pintea. „Începând de astăzi (pentru a nu genera blocaje în sistemul informatic, în sensul în care dacă site-ul este accesat de 5.000 de useri, oricât de stabil ar fi, ar putea să „crape”), dăm (n.r. - drumul activității), iar efectiv, transferul, se va face la data de 16 octombrie. Luni dimineață, la ora 00:00:01, vom face primele transferuri în contabilitate, respectând regulamentul european și legislația națională. Practic, în data de 16 octombrie 2017, de dimineață, vor pleca primele ordine de plată, către un număr de fermieri din 467.775 de fermieri; fizic, cât este posibil să autorizăm. În ceea ce privește cuantumurile, atât pentru FEGA, cât și pentru FEADR, acestea sunt cele aferente anului 2017. Că se lucrează pe vechiul sistem? Este normal, dar cu acele cuantumuri actualizate și cu sistemul parametrizat. Pe asta se lucrează și, dacă s-a dat drumul la calcul, aici nu face nimeni ce vrea, ci trebuie să respecte legislația aferentă anului respectiv. Prin eforturi susținute atât ale agenției, cât și, în special, ale MADR, s-a obținut derogarea (puține țări au reușit) la avans de 70 la sută FEGA, respectiv 85% FEADR. Marea majoritate a statelor au 50 de procente FEGA și 70% FEADR. În comparație cu anul 2016, atunci când s-a acordat avans din FEGA 69 la sută, în anul 2017 se acordă maximul – 70%, iar la FEADR, anul trecut, pe 2016, a fost 84 de procente, iar anul acesta vor fi 85 la sută FEADR”.

Potrivit comunicatului de presă al agenției, din data de 16 octombrie 2017, plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.09.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/05 din 30.09.2017, pentru plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); 4,5390 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.12.2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 491/01 din 31.12.2016, pentru plăţile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Publicat în Finantari

Șeful AFIR, David Eugen Popescu, consideră ca fiind o reușită negocierea cu Comisia Europeană (CE) pentru „salvarea” unor proiecte preluate din perioada de programare 2007-2013, aflate în diferite stadii de execuție tehnică și financiară, a căror reziliere ar fi generat probleme majore, dar și un eșec, în condițiile în care din actualul PNDR 2014-2020 sunt rezervate circa 460 de milioane de euro pentru implementarea lor întârziată.

„Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a debutat prin preluarea unui portofoliu consistent de proiecte din vechea perioadă de programare. Din punctul nostru de vedere reprezintă o reușită faptul că am izbutit să negociem cu Comisia Europeană (CE), să salvăm aceste proiecte. Este vorba de proiecte care se aflau la vremea respectivă în diferite stadii de execuție tehnică și financiară, a căror reziliere ar fi însemnat cu siguranță un eșec atât pentru noi, dar probabil o catastrofă pentru cei care implementau proiectele respective. Este totodată un eșec, eșecul fiind acela că nu am reușit să finanțăm, să finalizăm aceste proiecte în contextul programului trecut și faptul că suntem nevoiți să alocăm, să rezervăm o sumă consistentă de aproximativ 460 de milioane de euro doar pentru salvarea acestor proiecte. Ritmul lor de implementare nefiind cel pe care l-am dorit, este în sine un indicator și, de asemenea, un punct de plecare pentru măsuri corective pe care ar trebui să le avem în vedere pentru actuala perioadă de programare”, a spus directorul general AFIR în deschiderea conferinței „Agricultura în 2016 – vector de creștere economică”.

El a spus că proiectele depuse în cadrul sesiunilor din anul acesta, prin PNDR 2014-2020, nu sunt încă în etapele de selecție, gradul de absorbție estimat de către oficialul AFIR situându-se undeva la nivelul de 5,3 procente, puțin peste 50 la sută din ținta propusă pentru 2016. Deja, mai spune el, România a solicitat CE aproape 290 de milioane de euro.

Pentru anul trecut însă, valoarea proiectelor selectate este de peste 889 milioane euro.

„Pentru sesiunile din 2015 avem 18.172 de proiecte depuse. Valoarea proiectelor selectate este de 889,87 milioane euro, iar numărul acestora este de 4.345. Cu proiectele din 2016 nu am ajuns încă în etapele de selecție. Suntem foarte aproape și, în perioada imediat următoare, vor apărea și primele rapoarte, unele destul de bune spunem noi, pentru că timpii de evaluare s-au scurtat considerabil. Avem totodată plăți autorizate de 430 de milioane de euro. Sunt plăți efective pe care noi le-am autorizat, însemnând un grad de absorbție în termeni de plată de 5,3 la sută, care ne dă speranțe vizavi de atingerea țintei pe care ne-am propus-o în acest an, de 10% din fondurile comunitare puse la dispoziție. Am cerut deja CE aproximativ 290 de milioane de euro în două solicitări de fonduri, trimestrial cum prevede regulamentul european”, a mai precizat Popescu.

Eugen Popescu despre simplificare: „Am eliminat cam toate restricțiile pe care le-am avut în legislația veche”

În ceea ce privește măsurile de simplificare (obiectiv aflat inclusiv pe masa comisarului pentru Agricultură din Dezvoltare Rurală, Phil Hogan), Popescu a vorbit de cele care țin de modificarea cadrului legal și care facilitează în continuare accesul la finanțarea mai multor categorii de beneficiari. Au fost avute în vedere condițiile artificiale, dar și despre depunere de proiecte de cei care au datorii față de AFIR.

„Practic, am eliminat cam toate restricțiile pe care le-am avut în legislația veche, inclusiv, foarte important, în ceea ce privește restricțiile privind numărul de proiecte”, menționează directorul general AFIR. „O parte din neplăcerile pe care le-am avut cu condițiile artificiale au fost legate de modul în care au fost reglementate aceste condiții de legislația națională, nu neapărat de cea europeană. Am eliminat toate excluderile, însemnând litigiile cu contractele reziliate. De asemenea, pot depune proiecte la AFIR inclusiv cei care au datorii față de agenție, singura condiție este ca până la data semnării contractului să-și achite totuși această datorie, pentru că, altfel, ar intra într-un contract care va presupune imediat compensări, un lucru pe care nu-l putem accepta, pentru că periclitează investiția nouă pe care o finanțăm”.

Eugen Popescu a mai adăugat că agenția pe care o conduce de ceva vreme a reușit să elimine multe documente, într-o primă fază în ceea ce privește depunerea proiectelor, în timp ce altele au fost eliminate total, datorită accesului la informații pe care angajații AFIR îl are la bazele de date ale unor instituții ale statului. Altele au fost, spune el, anulate în alte etape procedurale, fie că au fost mutate din faza de depunere în faza de semnare a contractului sau chiar mai departe, la faza depunerilor tranșelor de plată.

Mai mult, Popescu a precizat că se va continua cu acest demers de simplificare și pe partea de implementare a contractelor.

„Am făcut un inventar al documentelor cerute, dar unele sunt poate puțin importante în economia unui proiect sau cel puțin pentru decizia noastră de acordare a sprijinului și am decis să le eliminăm”, a mai punctat șeful AFIR.

De asemenea, pentru măsurile cu sprijin forfetar, se are în vedere ca prima tranșă de plată să fie acordată o dată cu semnarea contractului de finanțare, iar documentația să fie depusă o dată cu semnarea acordului de finanțare, pentru a elimina, de asemenea, o etapă suplimentară care intervine și reprezintă un nou dosar administrativ.

Banii alocați zootehniei prin submăsura 4.1, epuizați

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunţa în data de 8 septembrie 2016 că fondurile nerambursabile alocate prin submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, componenta sector zootehnic, aferentă sesiunii anuale 2016, au fost epuizate ca urmare a solicitărilor de finanțare primite de Agenție.

De la deschiderea sesiunii în data de 28 aprilie 2016 au fost depuse pentru finanţare prin această submăsură 100 de proiecte de investiții, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 97 milioane de euro.

AFIR preciza la acel moment că a primit solicitări de finanțare în limita plafonului de depunere a proiectelor (96.000.000 de euro), respectiv 120% faţă de suma alocată pe sesiune.

După încheierea evaluării de către experții AFIR, proiectele vor fi selectate în funcție de punctajul obținut la criteriile de selecție de către fiecare proiect în parte, în ordine descrescătoare. Selecția proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile în 2016 pentru sM 4.1, componenta sector zootehnic, care este de 80.000.000 euro.

Publicat în Finantari

Banca Europeană de Investiții (BEI) a oferit vineri, 29 iulie, un împrumut de 15 milioane de euro companiei Agricover Credit IFN pentru a finanța proiectele de dimensiuni reduse implementate de IMM-urile din domeniul agricol. Este primul acord încheiat în România în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), pilonul central al Planului de investiții pentru Europa (#investEU), lansat de Comisia Juncker.

„Anunțul făcut de BEI, de a furniza finanțarea de tip capital de stat (seed finance) pentru IMM-urile românești din agricultură, oferă un binevenit impuls investițiilor, creării de locuri de muncă și creșterii economice în zonele rurale. Acest proiect ar trebui să funcționeze drept model de bază pentru cele similare, în așteptare, în întreaga Europă rurală”, a declarat comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene.

Agricover Credit IFN este, în prezent, singura instituție financiară din România axată în mod exclusiv pe finanțarea agricultorilor și a proiectelor lor. Împrumutul de la BEI va ajuta la găsirea de soluții pentru lipsa finanțărilor necesare IMM-urilor agricole din România și va contribui, astfel, la mai buna utilizare a potențialului agriculturii românești.

Publicat în Finantari

Cei interesați să acceseze fonduri europene FEADR pentru înfiinţarea grupurilor de producători, pot depune proiecte începând de marţi, 12 iulie, capitalul necesar aceastei sesiuni fiind de 7,1 milioane de euro, a anunţat, joi, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă deschiderea în data de 12 iulie 2016 a sesiunii de primire a cererilor de finanţare a proiectelor de investiţii prin intermediul submăsurilor 9.1 «Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol» şi 9.1a «Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol» din cadrul PNDR 2020. Alocarea financiară disponibilă pentru această sesiune este de 7,1 milioane de euro, împărţită astfel: 4,9 milioane de euro pentru submăsura 9.1 şi 2,2 milioane de euro pentru submăsura 9.1a”, informează un comunicat al agenţiei remis AGERPRES.

Sesiunea de depunere a proiectelor se va desfăşura în perioada 12 iulie, ora 9,00 - 11 octombrie, ora 16,00.

Procedura de depunere a cererilor de finanţare pentru înfiinţarea grupurilor de producători este cea online, pe pagina oficială de internet a agenţiei, www.afir.info. Pragul minim de depunere al unui proiect pentru cele două submăsuri este de 10 puncte.

AFIR a publicat în data de 5 iulie 2016 versiunile finale ale Ghidurilor Solicitantului pentru submăsurile (sM) 9.1 şi 9.1a, aplicabile în sesiunea 2016. Acestea pot fi consultate gratuit pe pagina de internet www.afir.info pentru întocmirea cererilor de finanţare a proiectelor pentru înfiinţarea grupurilor de producători.

„Aceste două submăsuri se adaugă celor 11 deja deschise în acest an, alocarea totală disponibilă fiind de peste 1,15 miliarde de euro doar pentru 2016. Până în acest moment au fost solicitate Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin cele peste 2.300 de solicitări de finanţare depuse în sesiunea 2016, fonduri nerambursabile în valoare totală de peste 554 de milioane de euro. Trebuie să precizez că urmează să fie lansate apeluri şi pentru depunerea proiectelor destinate investiţiilor non-agricole în mediul rural”, a declarat directorul general al AFIR, David Eugen Popescu.

Solicitanţii eligibili pentru sprijinul acordat prin sM 9.1 şi sM 9.1a sunt grupurile de producători din sectorul agricol şi cel pomicol care sunt recunoscute oficial de către MADR înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014, conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Rata sprijinului public nerambursabil aferent celor două submăsuri acordat va fi de 100% din cuantumul sprijinului şi nu poate să depăşească 10% din valoarea producţiei comercializate în primii cinci ani de la recunoaştere şi suma maximă de 100.000 euro/an. Sprijinul financiar este plătit în tranşe anuale, acordat în baza unui plan de afaceri.

Totodată, cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor de producători din sectorul agricol şi cel pomicol, prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Investiţiile colective încurajează asocierea micilor producători şi pot facilita transformarea fermelor de dimensiuni mici în ferme familiale comerciale. Prin promovarea producţiei/comercializării în comun, fermierii pot depăşi constrângerile cauzate de dimensiunea redusă a exploataţiilor, atunci când fermierii operează în mod individual.

„Submăsurile sunt în linie cu «Pachetul pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate» lansat în luna martie de premierul Dacian Cioloş. Asocierea pentru intrarea pe piaţă reprezintă una dintre cele şapte direcţii strategice ale acestui pachet, fiind considerată instrumentul principal de transformare a peisajului economic rural şi dezvoltare a fermierilor din clasa de mijloc”, se arată în comunicatul AFIR.

Publicat în Finantari