Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță că în această perioadă sunt disponibile fonduri pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, prin intermediul subMăsurii 4.2 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, data-limită de depunere a solicitărilor de finanţare pentru procesarea produselor agricole fiind 31 ianuarie 2019, în limita acestor fonduri disponibile.

Producătorii agricoli au depus deja cereri de finanţare în valoare de 116 milioane de lei pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, alocarea totală pentru sesiunea din acest an fiind de 203 milioane de euro.

Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, susține că sunt disponibile până la 2,5 milioane de euro pe proiect, atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora.

„Îi încurajez pe cei care doresc să investească în procesarea produselor agricole să scrie şi să depună proiecte în această sesiune. În acest moment, avem fonduri disponibile atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora. Cu ajutorul fondurilor europene pe care le gestionăm, agricultorii produc multe materii prime, dar trebuie făcut pasul firesc către investiţii în centre de colectare, de procesare, în unităţi care pot asigura un lanţ alimentar integrat. Valoarea sprijinului acordat pentru procesare poate ajunge până la 2,5 milioane de euro, o sumă importantă pentru cei care doresc să investească în acest sector. De asemenea, în această perioadă sunt active mai multe linii de finanţare prin intermediul cărora se pot solicita fonduri europene prin PNDR 2020", a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Solicitanţii pot depune pentru prima dată cereri pentru participarea la schemele de calitate (sM 3.1), alocarea aferentă acestei submăsuri fiind de 6,1 milioane de euro.

Totodată, investiţiile în exploataţii agricole (sM 4.1), componenta sector vegetal (zona montană), beneficiază de o alocare de 26 de milioane de euro, fiind depuse solicitări de finanţare de 11,8 milioane de euro.

În plus, solicitanţii din arealul ITI Delta Dunării pot depune cereri de finanţare pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3), alocarea stabilită pentru sesiunea 2018 fiind de 3,7 milioane de euro, valoarea proiectelor depuse ajungând la 1,5 milioane de euro.

AFIR menţionează că pentru submăsurile 3.1, 4.2 şi 6.3 ITI - Delta Dunării, sesiunea se poate închide înainte de termenul-limită, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 200% din alocarea sesiunii.

În cazul sM 4.1, componenta sector vegetal, zona montană, depunerea cererilor de finanţare se poate opri înainte de termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Nu în ultimul rând, AFIR precizează că în primele cinci zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere şi sesiunea rămâne deschisă chiar dacă plafonul de depunere a fost depăşit.

Publicat în Finantari

Camera Deputaților a adoptat, prin vot final (191 voturi pentru, 2 împotrivă, 74 abțineri), miercuri, 14 noiembrie 2018, Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană, reexaminată la cererea Preşedintelui României (PL-x 79/2018/6.06.2018), lege ordinară.

Potrivit Articolului 2, Alineatul (3) ale actului normativ adoptat, înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane (AZM).

Conform PL-x 79/2018/6.06.2018, proiectul-tip pus la dispoziție de agenție este, în fapt, o documentație tehnico-economică elaborată de aceasta, conform legislației în vigoare, pentru realizarea și dotarea unei construcții-cadru, amplasată în zona montană, care corespunde standardelor în domeniu și se încadrează în bugetul previzionat pentru finanțarea acestui Program.

Noua lege prevede că de acest program vor beneficia persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, constituite potrivit OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea 182/2016.

De asemenea, printre beneficiari se vor regăsi grupurile de producători înființate conform OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea 338/2005, cu modificările și completările ulterioare, și prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor 358/2016 pentru aprobarea normelor de aplicare a OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, și persoanele juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități în agricultură și/sau industrie alimentară.

Modul de finanțare și de accesare 

Conform Articolului 4, alineatul (1) al proaspăt-votatei legi, se instituie o schemă de finanțare prin care beneficiarii Programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției în vederea realizării de centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Alineatul (2) prevede la rândul său că intensitatea sprijinului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale cu condiția ca ajutorul de stat maximum combinat să nu depășească 90 de puncte procentuale din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției pentru: a) tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cei cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program; b) investițiile care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice; c) cooperativele constituite în conformitate cu prevederile Legii 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Publicat în Finantari

În perioada 2015 - 2018, tinerii fermieri au depus un număr de 14.200 de cereri de finanţare pentru investiţii în exploataţii agricole, din care peste 11.000 de contracte au fost semnate, potrivit anunțului făcut de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Până la această oră, AFIR a încheiat cu tinerii fermieri peste 11.000 de contracte de finanţare, de aproximativ 421 milioane de euro, inclusiv pentru proiecte preluate prin procedura de tranziţie din programarea 2007 - 2013.

Valoarea fondurilor europene nerambursabile solicitate prin subMăsura 6.1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) depăşeşte 582 de milioane de euro.

„Sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri ca şefi ai unei exploataţii agricole reprezintă una dintre cele mai accesate linii de finanţare din întregul Program. Mă bucur foarte mult că tinerii au solicitat finanţare pentru a demara o investiţie în mediul rural deoarece fără reînnoirea generaţiilor de agricultori nu vom putea realiza o dezvoltare durabilă a agriculturii şi a zonei rurale din ţara noastră. Prin PNDR 2020, tinerii fermieri au avut la dispoziţie un buget de peste 426 de milioane de euro, din care AFIR a plătit mai mult de 338 de milioane de euro, până în prezent, sumă insuficientă raportată la nevoia de finanţare a tinerilor fermieri - AFIR a primit solicitări conforme de 582 de milioane de euro. Vom acorda o atenţie sporită acestei categorii de beneficiari şi după 2020 prin Planul Naţional Strategic”, a afirmat Adrian-Ionuț Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Din totalul cererilor de finanţare depuse până în prezent, AFIR a primit 4.970 de solicitări pentru investiţii în horticultură, 2.790 de cereri pentru culturi de câmp, 1.530 de solicitări pentru culturi mixte şi 1.525 de cereri pentru finanţarea de culturi şi pentru creşterea animalelor.

Totodată, tinerii fermieri au solicitat sprijin pentru creşterea bovinelor pentru lapte prin 1.235 de proiecte, dar şi pentru 85 de ferme de creştere a bovinelor pentru carne.

În aceeași perioadă, AFIR a primit 708 cereri de finanţare pentru investiţii în sectorul apicol, aproximativ 300 de solicitări pentru creşterea ovinelor şi a caprinelor şi 293 de cereri pentru a finanţa ferme mixte de animale.

La polul opus, cu solicitări de finanţare mai puţine primite prin sM 6.1, sunt cele pentru culturi permanente (arbuşti şi pomi fructiferi), respectiv 37, pentru păsări de curte 13 cereri, iar pentru viticultură au fost depuse 12 solicitări de finanţare.

Publicat în Finantari

Câștigătoarea licitației organizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în vederea acordării unor servicii de consiliere producătorilor agricoli pentru înfiinţarea şi dezvoltarea formelor asociative este Egis România, valoarea contractului fiind de aproape 16 milioane de lei.

Conform anunţului de atribuire publicat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), obiectul contractului îl constituie achiziţia serviciilor de consiliere pentru înfiinţarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăţi cooperative agricole/cooperative agricole/grupuri de producători în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, şi dezvoltarea acestora prin întocmirea de planuri de afaceri.

Contractul a fost atribuit prin licitaţie deschisă pe criteriul cel mai bun raport calitate-preţ şi nu intră sub incidenţa acordului privind contractele de achiziţii publice.

La licitaţie a fost depusă o singură ofertă, care a fost declarată admisibilă, operatorul economic căruia i-a fost atribuit contractul fiind Egis România. Valoarea finală a contractului a fost de 15.914.496 de lei.

Contractul poate fi subcontractat şi este legat de un proiect/program finanţat din fonduri comunitare, respectiv din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) 2014-2020.

Publicat în Finantari

Cele 47,70 milioane de euro reprezentând fondurile europene nerambursabile alocate în sesiunea 2018 prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) pentru dezvoltarea fermelor mici au fost epuizate înainte de data închiderii sesiunii, în condiţiile în care solicitările pentru finanţare au fost de două ori mai mari, a anunţat, luni, 15 octombrie 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Instituția a primit online un număr de 6.372 de solicitări de finanţare, în valoare totală de 95,58 milioane de euro, iar alocarea financiară stabilită pentru sesiunea anuală 2018 a submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” a fost de 47,79 milioane de euro.

Sesiunea de primire a cererilor de finanţare a fermelor mici a fost deschisă pe 1 august 2018 şi avea prevăzut ca termen-limită de depunere data de 31 decembrie 2018.

„Subliniez faptul că toate activităţile pe care solicitantul se angajează să le efectueze prin Planul de afaceri sunt obligatorii, pentru menţinerea sprijinului acordat, pe toată perioada Contractului de finanţare, respectiv perioada de implementare şi de monitorizare a investiţiei finanţate prin PNDR 2020. Am reuşit până acum să acordăm sprijin financiar pentru mai mult de 25.700 de mici fermieri, care au solicitat finanţări de peste 160 de milioane de euro pentru dezvoltarea propriilor exploataţii agricole. Valoarea plăţilor efectuate până în prezent acestor fermieri este de aproximativ 123 de milioane de euro”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei.

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al procesului de selecţie şi al procesului de verificare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020, în cazul atingerii plafonului stabilit de 200% din alocarea disponibilă, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat, înainte de termenul-limită.

Publicat în Finantari

Executivul de la București a contractat un împrumut de 450 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea finanțării contribuției naționale la punerea în aplicare a Programului de Dezvoltare Rurală (PNDR), alături de ajutoarele nerambursabile de la fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020.

Acordul de finanțare a fost aprobat cu ocazia reuniunii Consiliului de Administraţie al BEI, care are loc în Capitală.

„Banca Europeană de Investiţii a avut şi are un rol foarte important privind dezvoltarea economică în România. Sunt foarte multe proiecte, sume importante acordate României, iar împrumutul de azi, de aproximativ 450 de milioane de euro, este o finanţare importantă pentru sectorul rural din România. Este a şasea finanţare de acest tip. Îmi aduc aminte că acum zeceani am semnat un prim acord-cadru de finanţare de aproape un miliard de euro. Este important felul în care România trebuie să schimbe abordarea privind implementarea şi derularea acestor contracte. (...) Trebuie să insistăm pe modul în care se derulează proiectele, modul în care se urmăreşte zi de zi, lună de lună, derularea unor proiecte, pentru ca banii să fie folosiţi la timp. Din păcate, în ultimele săptămâni, luni, am avut la nivel de guvern hotărâri de guvern prin care modificăm termenul de finalizare a unor împrumuturi. Am spus că trebuie să fim mai atenţi şi, atunci când este cazul, să justificăm foarte bine dacă este cazul de prelungiri de astfel de acorduri”, a precizat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, cu ocazia semnării documentului.

La rândul său, preşedintele BEI, Werner Hoyer, a adăugat că acordul semnat luni vizează „planurile făcute” pentru perspectiva financiară 2014 - 2020 şi a subliniat că banca operează în România de mai bine de 25 de ani, perioadă în care a acordat împrumuturi de circa 13 miliarde de dolari.

„Vin aici în mod regulat din 1994. Am venit de foarte mult timp pentru că la vremea respectivă coordonam procesul de aderare al României la Uniunea Europeană. La acel moment, acum 24 de ani, nu era foarte clar, mai bine zis săpat în piatră, că România va deveni membru al Uniunii Europene, va avea preşedinţia Consiliului UE sau că ministrul de Finanţe urma să devină preşedinte al Consiliului Guvernatorilor BEI. Este un foarte bun moment să celebrăm şi să felicităm România pentru avansul pe care l-a înregistrat şi să-i mulţumim domnului ministru Teodorovici pentru munca pe care a depus-o şi o va depune ca preşedinte al Consiliului Guvernatorilor. Ceea ce am semnat azi priveşte planurile făcute pentru perspectiva financiară 2014-2020 şi aici vine rolul Băncii Europene de Investiţii în sprijinul programelor, proiectelor ce au fost deja antamate. Având în vedere că ne pregătim cu toţii pentru preşedinţia Consiliului UE ce va fi deţinută în următorul semestru de România şi că mâine şi poimâine va avea loc aici întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI, momentul semnării acordului-cadru între noi nu putea fi mai bine găsit. Banca Uniunii Europene şi-a început operaţiunile în România de mai bine de 25 de ani. În 2007, România s-a alăturat UE şi, din acel an până acum, BEI a furnizat României împrumuturi de circa 13 miliarde de dolari destinate dezvoltării economiei ţării”, a punctat Hoyer.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va fi promotorul proiectului, iar beneficiarii finali ai împrumutului vor fi entităţi publice şi private. Aceasta este a doua operaţiune a BEI care sprijină dezvoltarea rurală în România. Operaţiunea anterioară, în valoare de 300 de milioane de euro, care a sprijinit PNDR 2007-2013, a fost finalizată, de plăţile din cadrul acesteia beneficiind circa 900 de proiecte de infrastructură rurală, 4.000 de fermieri şi IMM-uri din domeniul industriei agroalimentare şi din sectorul forestier.

Publicat în Finantari

În schimbul unei eventuale diminuări a fondurilor destinate dezvoltării rurale - subiect al unor negocieri intense care vor avea loc în perioada următoare - plăţile directe acordate fermierilor români ar putea creşte „ușor”, ca urmare a unei propuneri făcute în contextul viitorului buget al agriculturii post-2020, a precizat, joi, 13 septembrie 2018, Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, aflat într-o vizită oficială la București.

Acesta a adăugat că speră ca acest subiect să fie dezvoltat „mai mult” sub preşedinţia României de la 1 ianuarie 2019.

„Oamenii vor să ştie care va fi bugetul după 2020. Propunerea noastră inițială a fost să luăm în calcul faptul că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, iar din acest lucru rezultă cu 12 miliarde de euro în minus la bugetul total al Uniunii Europene. Propunerea pe care am făcut-o pentru bugetul agriculturii post-2020 înseamnă pentru fermierii români o păstrare și o ușoară creştere pe plăţile directe. Avem o reducere a fondurilor destinate dezvoltării rurale, decizie care, bineînțeles, poate fi subiectul unei negocieri în lunile următoare. Am reuşit să facem ceva mai mult pentru a micşora această diferenţă pe problema convergenței externe între fermierii din vestul şi din estul Europei. Sigur, vor fi negocieri și pe acest subiect cu privire la care, sub președinția rotativă, vom putea dezvolta mai mult în următoarele luni sub președinţia României de la 1 ianuarie 2019. Am să amintesc şi de finanţarea de coeziune crescută cu 8%, deci comisarul pe care îl cunoaşteţi a făcut o treabă bună pentru România în ceea ce privește acest subiect”, a menționat oficialul european, după semnarea unor acorduri operaţionale între Fondul European de Investiţii (FEI) şi reprezentanţii a patru bănci selectate pentru creditarea fermierilor cu partajarea riscului.

Conform spuselor lui Hogan, cu ajutorul Băncii Europene de Investiţii şi al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din România, pot fi mobilizate sume importante pentru accesul la credite pentru fermierii români.

Fondul European de Investiţii (FEI) a selectat patru bănci româneşti în cadrul primului acord de finanţare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanţări fermierilor din întreaga ţară. Cele patru bănci sunt Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank, care vor acorda finanţări în valoare de 155 de milioane de euro, pentru peste 1.300 de fermieri şi întreprinzători din mediul rural.

„Suntem încântaţi să alegem primele patru bănci care să acorde finanţare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinşi că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunităţi pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-şi extinde producţia şi pentru a spori competitivitatea sectorului în România”, a precizat secretarul general al FEI, Maria Leander.

La rândul său, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, susţine că este important că există la ora actuală, la dispoziţia fermierilor, un astfel de fond de creditare, pe care trebuie să îl folosească.

„Iată că putem asista astăzi la un drum împlinit prin semnarea acestor acorduri între dumneavoastră şi bănci, dar cel mai important lucru este acordul nostru cu fermierii. Iată că astăzi au la dispoziţie un fond pe care trebuie să îl folosească şi acest lucru nu era posibil să îl parcurgem, dacă nu primeam sprijin de la Comisie. (...). Phil, am făcut legătura cu fermierii, ei mi-au transmis, ştiind că vei fi aici, o parte din sufletul lor, o parte din dragostea lor faţă de ţară, o parte din respectul pe care îl poartă românii celorlalţi şi ştiu să aprecieze gesturile frumoase făcute pentru români şi România”, a spus ministrul Agriculturii, adresându-se comisarului european.

Daea i-a dăruit acestuia un baston de cioban, o pălărie şi un pieptar tradiţional din zona Sibiului.

„Îngăduie-mi, Phil, să îţi dau bastonul pe care mi l-a dat un crescător de oi şi care mi-a spus că în foarte multe momente l-a apărat. Şi pentru că l-a apărat pe el, primeşte-l şi tu ca să fii apărat de orice, dar să fii totdeauna protejat de dragostea pe care ţi-o dau românii. O femeie în vârstă de 77 de ani din zona Sibiului, am fost la dumneai acasă, am văzut ce face într-o cameră la subsolul casei şi am spus că am nevoie de aşa ceva pentru a-ţi dărui (pălărie n.r.). Să ştii că este anonimă, dar româncă”, a spus Daea.

El i-a dăruit oficialului european şi un pieptar tradiţional din partea unui „cetăţean care a ştiut că te doare spatele”.

România a obţinut, anul trecut, 126 de milioane de euro printr-un acord de finanţare derulat prin Fondul European de Investiţii (FEI), bani destinaţi fermierilor români pentru a putea beneficia de credite de investiţii şi de dezvoltare în condiţii avantajoase.

Acordul de finanţare este susţinut 70% din fonduri europene şi 30% din contribuţia băncilor.

Potrivit reprezentanţilor FEI, acesta este un produs de creditare cu partajarea riscului care va reduce semnificativ ratele dobânzilor şi va îmbunătăţi cerinţele de garantare a împrumuturilor acordate întreprinderilor active în sectorul agricol.

România este a cincea ţară din UE care a semnat un astfel de acord de creditare cu FEI, după Estonia, Germania, Italia şi Franţa.

După semnarea acestui acord, s-a lansat un apel de cereri de interes pentru instituţiile de creditare, fiind selectate în prezent cele patru bănci care au semnat acordurile operaţionale cu Fondul European de Investiţii (FEI).

Valoarea maximă a unui credit va fi de un milion de euro, iar rata dobânzii va fi 0% pentru contribuţia PNDR reprezentând maximum 70% din credit, iar pentru contribuţia instituţiilor financiare rata dobânzii va fi conform propriei politici de creditare. Instrumentul se adresează cu prioritate fermelor mici şi celor care fac investiţii până în 50.000 de euro.

FEI este o instituţie financiară internaţională, parte a Grupului Băncii Europene de Investiţii, specializată în finanţarea de risc pentru IMM-uri. FEI sprijină obiectivele UE prin favorizarea inovării, a cercetării şi dezvoltării, a antreprenoriatului şi a creării de noi locuri de muncă.

Publicat în Finantari

Prețurile foarte mici pe care intermediarii le oferă pentru materia primă, lipsa forței de muncă necesară pentru activitățile zilnice și nivelul scăzut al subvențiilor reprezintă principalele probleme care îi determină pe micii fermieri din Bistrița-Năsăud să nu producă mai mult, se menționează într-o comunicare a unei companii de consultanță care implementează în România un proiect SALSA finanțat prin Programul de cercetare Orizont 2020.

Mai exact, chiar dacă subvențiile sunt bine-venite, spun cei din Măgura Ilvei, acestea asigură doar limita supraviețuirii micilor fermieri. În ciuda acestei realități, mulți dintre producătorii intervievați au precizat că fără subvenții nu ar mai fi capabili să crească nici măcar o vacă. În plus, producția de lapte în unele zone se limitează la consumul individual și mulți au renunțat să mai iasă pe piață.

O soluție la o parte din aceste probleme se poate găsi prin asociere, așa cum vor să demonstreze cei peste 200 de membri ai Cooperativei Agricole Țibleș-Someș-Meleș, recent înființată.

„Ne-am asociat pentru că așa sperăm să obținem prețuri mai bune pentru munca noastră și chiar să ajungem să colectăm și să procesăm noi produse din lapte și carne în viitorul apropiat”, a spus Florin Bruzo, președintele Cooperativei din Târlișua.

Date din teren

Potrivit responsabilului pentru România, Raluca Barbu, proiectul SALSA (Fermele mici, afacerile mici din domeniul hranei și securitate sustenabilă a hranei), implementat de Highclere Consulting SRL, este finanțat de Comisia Europeană (CE) prin Programul de cercetare Orizont 2020 și are o misiune foarte complexă, și anume aceea de a afla „cine ne hrănește”.

Aceste date, în forma lor corectă, realistă, vin de la cei ce sunt parte a întregului proces, de la plantarea seminței sau creșterea animalului, până la raftul magazinului, fermieri sau comercianți, și toți sunt considerați parteneri strategici ai acestui demers, se mai precizează în comunicarea primită din partea firmei de consultanță.

„Vrem să aflăm cine sunt acești oameni, ce fel de viață duc, ce produc și cum își organizează munca, cum și unde își vând produsele, ce probleme și nevoi au și, mai ales, ce așteaptă de la Comisia Europeană și de la statul român. Toate aceste informații vor face parte din recomandările pentru viitoarele legi și finanțări, care ne dorim să susțină agricultura mai integrat și mai aproape de producător”, a adăugat Barbu.

Concluziile prezentate au fost culese direct din teren, cu ocazia celei de-a două întâlniri organizate în Târlișua și Măgura Ilvei, la finele săptămânii 18-24 iunie 2018, la care au participat peste 40 de mici fermieri ce produc hrană în zonă, în special pe partea de legumicultură și produse din carne și lapte.

Evenimentul organizat în cadrul unui proiect european de cercetare finanțat prin Orizont 2020 - SALSA a avut drept scop aflarea mai multor informații despre situația actuală a producției de hrană din România, dar și despre cum anume românii pot fi siguri că vor avea și în viitor în farfurie produse sănătoase, care în același timp mențin și un mod specific de viață, vital pentru comunitățile rurale și pentru biodiversitate.

În primăvara acestui an, întâlniri similare au fost organizate în sudul țării, în județul Gurgiu și în București, și s-au concentrat pe producția de legume, producția de cereale și consumatori/autorități. Au participat, în total, aproximativ 100 de persoane, amintind aici mici fermieri și alți producători agricoli din Giurgiu, comercianți, distribuitori, reprezentanți ai hipermarketurilor, reprezentanți ai autorităților regionale și centrale și ai asociațiilor de consumatori.

Următoarea întâlnire de acest fel se va organiza la Cluj-Napoca, în iulie.

Publicat în România Agricolă

În vederea susținerii creării unui sistem inteligent de management integrat în fermele pomicole prin dezvoltarea platformei interactive „Fruit” (pe un domeniu de tehnologie ecologică), ICDP Pitești Mărăcineni a pus bazele unui proiect de finanțare prin subMăsura 16.1 din PNDR 2020 și vrea să atragă, cu această ocazie, firme partenere în grupul operațional aferent, unele care să susțină financiar demararea sa (subMăsura 16.1 impune mecanismul cererilor de rambursare), a precizat directorul științific al institutului, Dorin Sumedrea, în deschiderea unei conferințe organizate de Naturevo.

„Tot în cadrul PNDR, încercăm un proiect – este vorba de subMăsura 16.1 a, sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte-pilot, produse și procese în sectorul pomicol. Am înființat un grup operațional (GO) format din Asociația Fermierilor și Procesatorilor din România, Biofood Inovation – BFI SRL, USAMV din București, ICDA Pitești-Mărăcineni și Institute for Digital Coexistence prin care dorim să facem un sistem inteligent de management integrat în fermele pomicole, prin crearea platformei «Fruit». Aceasta va fi o interfață prin care veți avea toate informațiile legate inclusiv de produsele firmei Naturevo, de alte produse existente în piață (...) privind tehnologiile ecologice. Va fi o platformă interactivă și cu cât grupul-țintă va crește mai mult, cu atât mai bine pentru noi, cei care vrem să oferim soluții în această zonă”, a afirmat Sumedrea.

El a adăugat că este în căutarea unor companii precum Naturevo, dornice să susțină financiar cheltuielile aferente până când inițiatorii pot intra în posesia celor maximum 500.000 de euro plafon pe proiect aprobat.

„SubMăsura 16.1 are alocat un buget de 5,8 milioane euro. Vă dați seama ce competiție va fi, pentru că maximul cerut poate fi de 500.000 de euro și vă dați seama că va fi o competiție extraordinară pe 11 proiecte pe tot ce înseamnă pomicultura din România, că nu suntem numai noi. Crearea unui platforme pe un domeniu de tehnologie ecologică, având în vederea cererea extraordinar de mare din ultimul timp, nu înseamnă că firmele, inclusiv zona de reviste, să nu poată participa într-un GO. Acestea din urmă pot fi în GO și fără să intre ca parteneri cu bani. Banii (n.r. - europeni) vor fi pentru zona de transfer de inovare. Soluțiile noastre, soluțiile Naturevo, alte soluții vor fi diseminate public, inclusiv prin această platformă”, a mai menționat Dorin Sumedrea. „Ideal ar fi fost cum a fost pe POS CCE, atunci când finanțarea unor proiecte de cercetare s-a făcut pe mecanismul cererilor de plată. Aici este mecanismul cererilor de rambursare. Sincer, în GO vom atrage firme care au posibilitatea să vină cu acești bani înainte. Asta era ideea”.

Reamintim că doar până la data de 30 aprilie 2018, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) mai poate primi solicitări pentru finanțarea proiectelor de înființare și funcționare a grupurilor operaționale care dezvoltă proiecte-pilot și noi produse în sectorul agricol și în cel pomicol prin subMăsurile 16.1 (agricol) și 16.1a (pomicol) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), valoarea maximă a sprijinului acordat pentru dezvoltarea proiectelor fiind de 500.000 de euro pe proiect.

Alocarea financiară stabilită pentru prima sesiune de primire a solicitărilor de finanțare pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale în sectorul agricol este 6.676.044 euro și 5.850.768 euro pentru sectorul pomicol.

Pentru aceste subMăsuri, pragurile minime sunt de 10 puncte în cazul sM 16.1 și 15 puncte în cazul sM 16.1a, acestea reprezentând pragurile sub care nicio cerere de exprimare a interesului nu este eligibilă.

„Dezvoltarea proiectelor-pilot și a unor noi produse în sectorul agricol sau pomicol este o oportunitate excelentă pentru fermierii români de a se alătura celor europeni în ceea ce privește inovarea și excelența în producție. Aceste linii de finanțare oferă posibilitatea de a face cercetare aplicată pentru obținerea unor soluții de eficientizare a proceselor tehnologice sau de obținere a unor noi produse în vederea comercializării. Este pentru prima oară când finanțăm acest tip de proiecte și consider că este o ocazie foarte bună pentru angrenarea organismelor de cercetare românești sau a altor actori din sectorul agroalimentar și cel pomicol în constituirea unor grupuri operaționale care să ducă la o cooperare reală între toate părțile interesate”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Ionuț Chesnoiu.

Cererile se depun on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții interesați au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente sM 16.1 și 16.1a, documente pe care le pot consulta pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Material în curs de actualizare.

Publicat în Finantari

De la demararea PNDR 2014-2020 și până în prezent, AFIR a încheiat peste 2.100 de contracte de finanțare care au ca obiect investiții apicole, cu o valoare totală a contractelor de finanțare de 47,86 milioane de euro, se precizează într-un comunicat de presă al agenției.

Până în prezent, AFIR a efectuat plăți de 35,5 milioane de euro beneficiarilor proiectelor din apicultură.

„Deși există un Program tematic pentru acest sector, respectiv Programul Național Apicol, cei interesați pot obține finanțare și prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru a dezvolta investiții în domeniul apiculturii. Aceștia au la dispoziție mai multe linii de finanțare pentru a-și dezvolta proiectele apicole, dintre care două subMăsuri sunt cu sprijin 100% nerambursabil, mai precis subMăsura dedicată instalării tinerilor fermieri, submăsura 6.1, și cea pentru dezvoltarea fermelor mici, submăsura 6.3”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Cele mai multe investiţii apicole au fost finanţate prin intermediul subMăsurii 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici), pentru care AFIR a semnat 1.502 decizii de finanţare, în valoare de 22,5 milioane de euro.

De asemenea, prin subMăsura 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri), AFIR a încheiat 600 de contracte de finanţare cu o valoare de peste 24 de milioane de euro.

Restul proiectelor au fost contractate prin intermediul submăsurilor 4.1 (Investiţii în exploataţii agricole) şi 4.2 (Sprijin pentru investiţii în prelucrarea, comercializarea şi/sau dezvoltarea de produse agricole), cu o valoare cumulată de aproximativ 1,3 milioane de euro.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 4